Competent jurisdiction for real estate execution objection under alternative venue provisions for property in different appellate district

Asupra conflictului de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea formulată şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Brăila la data de 1 februarie 2019, contestatorul A., în contradictoriu cu intimaţii B. şi BEJ C., a formulat contestaţie la executare, prin care a solicitat instanţei să dispună anularea publicaţiei de vânzare imobiliară emisă la data de 9 ianuarie 2019, în dosarele de executare silită nr. x/2013 şi y/2014, precum şi anularea tuturor actelor premergătoare sau subsecvente emiterii publicaţiei, cu cheltuieli de judecată.

Prin Sentinţa nr. 3465/2019 pronunţată la 27 mai 2019, Judecătoria Brăila a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

În motivare, a reţinut că, potrivit art. 650 C. proc. civ. coroborat cu art. 651 C. proc. civ., în vigoare la momentul sesizării executorului judecătoresc, respectiv noiembrie 2013 şi ianuarie 2014, instanţa de executare silită este judecătoria în a cărei circumscripţie se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, executorul în speţă având sediul în Brăila.

Dispoziţiile textului legal anterior citat au fost declarate neconstituţionale prin Decizia nr. 348 din 17 iunie 2014 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 529 din 16 iulie 2014, dată de la care statuarea conţinută în respectiva decizie a devenit obligatorie pentru instanţe, iar tot de la aceeaşi dată norma legală a art. 650 alin. (1) din C. proc. civ. şi-a încetat efectele.

Punând de acord norma procedurală cu statuările Curţii Constituţionale, prin Legea nr. 138/2014 s-a prevăzut că art. 650 alin. (1) C. proc. civ. va avea următorul conţinut:

"Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".

Cum atât Decizia Curţii Constituţionale nr. 348 din 7 iunie 2014, cât şi Legea nr. 138/2014, ce a modificat textul declarat neconstituţional, au fost publicate în Monitorul Oficial anterior sesizării Judecătoriei Brăila cu soluţionarea prezentei cereri, respectiv 1 februarie 2019, s-a constatat că, în cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 650 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 138/2014.

De aceea, în speţa dată, în stabilirea competenţei, instanţa a stabilit că nu are relevanţă data înregistrării cererii de executare silită la biroul executorului judecătoresc, ci data învestirii instanţei de judecată cu o atare solicitare, când verificarea competenţei de judecată se va face în raport de cadrul normativ în vigoare la data sesizării sale.

Analizând înscrisurile aflate la dosarele de executare nr. x/2013 şi nr. x/2014 ale BEJ C., instanţa a reţinut că data sesizării organului de executare este, în primul dosar de executare, 27 noiembrie 2013, respectiv 15 ianuarie 2014 în cel de-al doilea dosar de executare.

Or, calitatea de debitor aparţine contestatorului A., care are domiciliul în Municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj, astfel că instanţa de executare, în sensul art. 651 C. proc. civ., este instanţa în circumscripţia căreia domicilia acesta la data sesizării organului de executare.

Din actele dosarelor de executare silită a reieşit că toate actele de executare şi toate comunicările s-au făcut contestatorului debitor la adresa de domiciliu din Cluj-Napoca, pentru primirea multora dintre ele semnând personal.

Potrivit interogării DEPABD dispuse din oficiu, contestatorul A. avea domiciliul la data demarării executărilor silite în Municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj, aspect, de altfel, necontestat.

În raport de această situaţie, instanţa a apreciat că Judecătoriei Cluj-Napoca îi revine competenţa de soluţionare a prezentei cauze, întrucât aceasta este instanţa de executare la care se referă dispoziţiile imperative ale art. 714 alin. (1) raportat la art. 651 C. proc. civ.

Învestită prin declinare, Judecătoria Cluj-Napoca a pronunţat Sentinţa nr. 668 din 11 septembrie 2019, prin care a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Cluj-Napoca, invocată de intimat B..

A declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Brăila, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat-o către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

În motivare, a reţinut că, prin cererea de executare silită înregistrată la data de 27 noiembrie 2013 pe rolul BEJ C., creditorul B. a solicitat executarea silită imobiliară împotriva debitorului A., în baza Sentinţei nr. 5136 din 6 iulie 2012 pronunţată de Judecătoria Brăila în dosarul nr. x/2008, a Sentinţei nr. 1168 din 12 februarie 2013 pronunţată de Judecătoria Brăila în dosar nr. x/2013, a Sentinţei nr. 6146 din 14 octombrie 2013 pronunţată de Judecătoria Brăila în dosar nr. x/2013, precum şi a Deciziei nr. 198 din 25 martie 2013 pronunţată de Tribunalul Brăila în dosar nr. x/2013, în vederea recuperării unui debit în cuantum de 16.713 RON.

S-a precizat în cererea de executare silită că se solicită ca executarea silită să aibă loc prin executarea silită imobiliară asupra lotului nr. x din imobilul situat în comuna Movila Miresii, tarlaua x, parcela x, parcela - 1, format din teren în suprafaţă de 968 mp şi construcţii în suprafaţa utilă de 61,34 mp.

Prin Încheierea nr. 8870 din 2 decembrie 2013 a Judecătoriei Brăila, la cererea BEJ C., a fost încuviinţată executarea silită imobiliară asupra imobilului situat în localitatea Movila Miresii, în vederea recuperării debitului în cuantum de 16.713 RON de către creditor B., împotriva debitorului A..

La data de 15 ianuarie 2014 a fost înregistrată pe rolul BEJ C. cererea de executare silită imobiliară formulată de creditorul B. împotriva debitorului A., asupra lotului x din imobilul situat în comuna Movila Miresii.

Prin Încheierea nr. 603 din 20 ianuarie 2014 a Judecătoriei Brăila s-a dispus încuviinţarea cererii formulate de BEJ C., la cererea creditorului B., împotriva debitorului A., privind executarea silită a titlului executoriu constând în Decizia nr. 1/R din 8 ianuarie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2008, prin executare silită imobiliară asupra lotului x, din imobilul situat în loc. Movila Miresii, în vederea recuperării unui debit în cuantum de 2.000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

După cum rezultă din precizarea acţiunii depusă la dosar de contestator, obiectul prezentei contestaţii la executare îl constituie publicaţia de vânzare imobiliară din 9 ianuarie 2019, cu privire la vânarea la licitaţie publică a imobilului situat în comuna Movila Miresii, str. x, jud. Brăila; Încheierea nr. 654/2013 din 7 ianuarie 2019 emisă în dosar nr. x/2013, prin care a fost admisă cererea creditorului B. şi a fost actualizat debitul cu rata inflaţiei la suma de 18.960,52 RON şi Încheierea nr. 14/2014 din 7 ianuarie 2019 emisă în dosar nr. x/2014, ce priveşte actualizarea debitului urmărit în dosarul execuţional nr. x/2014, precum şi toate actele de executare subsecvente.

Având în vedere că instanţa a fost învestită cu soluţionarea unei contestaţii la executare, s-a reţinut că, în cauză, devin incidente dispoziţiile art. 713 C. proc. civ. care stabilesc că instanţa competentă a soluţiona contestaţia la executare este instanţa de executare, iar potrivit dispoziţiilor art. 713 alin. (2) ultima teză C. proc. civ., în cazul urmării silite a imobilelor, dacă imobilul se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa de executare, contestaţia se poate introduce şi la judecătoria de la locul situării imobilului.

În raport de prevederile art. 116 C. proc. civ. şi reţinând că, în cauză, în cele două dosare execuţionale a fost declanşată şi încuviinţată executarea silită imobiliară asupra unui imobil situat în comuna Movila Miresii, jud. Brăila, la cererea creditorului B., împotriva debitorului A., s-a constatat că alegerea între instanţele deopotrivă competente îi revine contestatorului, care a sesizat Judecătoria Brăila prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 1 februarie 2019.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 714 C. proc. civ.:

"(1) Contestaţia se introduce la instanţa de executare.

(2) În cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor şi a veniturilor generale ale imobilelor, precum şi în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa de executare, contestaţia se poate introduce şi la judecătoria de la locul situării imobilului".

Înalta Curte reţine că obiectul prezentului dosar îl constituie contestaţie la executare, prin care reclamantul a solicitat instanţei să dispună anularea publicaţiei de vânzare imobiliară emisă la data de 9 ianuarie 2019 şi comunicată la data de 22 ianuarie 2019 în dosarele de executare silită nr. x/2013 şi y/2014, anularea tuturor actelor premergătoare sau subsecvente emiterii publicaţiei, cu cheltuieli de judecată.

Se reţine că publicaţia imobiliară a cărei anulare se solicită priveşte vânzarea la licitaţia publică a imobilului situat în comuna Movila Miresii, judeţ Brăila.

Conform art. 116 C. proc. civ., "reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente".

Aşadar, în cauză operează o competenţă teritorială alternativă, fiind competentă atât judecătoria de la locul situării imobilului, cât şi judecătoria prevăzută de art. 650 C. proc. civ., actual art. 651 C. proc. civ.

Prin depunerea cererii la Judecătoria Brăila, contestatorul A. a învestit în mod legal această instanţă, fixând în mod definitiv competenţa de soluţionare a cererii în favoarea sa.

Prin urmare, această instanţă nu mai putea să dispună declinarea competenţei.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei pendinte în favoarea Judecătoriei Brăila.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 noiembrie 2019.

GGC - CL