Appeal over negative jurisdictional conflict in divorce declared inadmissible; Buftea court's jurisdiction stands final.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed against the Court of Appeal's decision that resolved a negative jurisdictional conflict; the Court of Appeal's ruling assigning jurisdiction to the Buftea court stands final, and no further appeal lies. The underlying dispute is a divorce action in which the petitioner sought dissolution of the marriage on mutual fault, retention of the wife's married name, and confirmation of the cessation of the separation-of-property matrimonial regime, while the wife, by counterclaim, sought dissolution on the husband's exclusive fault, retention of her married name, compensation for effective participation in the husband's professional activity, damages, and annulment of the entire antenuptial agreement or its article 5.3 for error. The jurisdictional conflict arose because the Buftea court declined territorial jurisdiction in favor of the Bucharest Sector 5 court, which in turn declined in favor of Buftea, and the Court of Appeal designated Buftea as the competent court. The decisive legal basis is that, under Articles 135(4), 483, and 634(1)(1) of the Civil Procedure Code, a decision resolving a jurisdictional conflict is final and not subject to appeal, and under Article 457(1) and the constitutional principle of Article 129, only statutory remedies may be used to challenge a judicial decision, so the appeal was inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 388 C. proc. civ, art. 493 alin. (2) din C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 457 alin. (1) din C. proc. civ, art. 135 alin. (4) din C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ; Appeal over negative jurisdictional conflict in divorce declared inadmissible; Buftea court's jurisdiction stands final: În raport de dispoziţiile legale menţionate, recursul declarat împotriva Sentinţei nr. 7F din 21 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, nu este admisibil, faţă de prevederile art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. şi ca urmare a neîndeplinirii condiţiei prevăzute de art. 483 C. proc. civ., cu referire la existenţa unei hotărâri susceptibile de reformare pe această cale, stabilită ca atare de lege.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
1. Obiectul cauzei:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea la data de 29 decembrie 2017, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., a solicitat desfacerea căsătoriei încheiată între părţi la data de 19 mai 2013, în comuna Baloteşti, judeţul Ilfov, înregistrată în Registrul Stării Civile al comunei Baloteşti sub nr. x din 19 mai 2013, din culpă comună, păstrarea numelui dobândit prin căsătorie de către pârâtă, în măsura în care aceasta îşi manifestă voinţa în acest sens şi constatarea încetării regimului matrimonial al separaţiei de bunuri, ales prin convenţia matrimonială încheiată la data de 10 mai 2013 şi autentificata sub nr. x/10 mai 2013 la BNP C., D., E. şi F..
Pe calea cererii reconvenţionale, pârâta B. a solicitat desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a reclamantului, păstrarea numelui dobândit prin căsătorie, respectiv numele G., obligarea reclamantului-pârât la plata sumei de 100.000 euro în echivalent RON la cursul BNR de la data introducerii cererii de chemare în judecată, cu titlu de compensaţie din participarea efectivă la activitatea profesională a reclamantului, în termen de 30 de zile de la data pronunţării unei hotărâri definitive în prezenta cauză, sub sancţiunea unor penalităţi de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere şi obligarea reclamantului-pârât la plata sumei de 400.000 euro în echivalent RON la cursul BNR de la data introducerii cererii de chemare în judecată cu titlu de despăgubiri acordate în temeiul art. 388 C. proc. civ. în termen de 2 luni de zile de la data pronunţării unei hotărâri definitive în prezenta cauză, sub sancţiunea unor penalităţi de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere;
Totodată, pârâta-reclamantă a solicitat constatarea nulităţii relative a întregii Convenţii matrimoniale autentificate sub nr. x/10 mai 2013 de BNP E. sau, în subsidiar, numai a art. 5.3. din Convenţia matrimonială autentificată sub nr. x/10 mai 2013 de BNP E. pentru eroare şi repunerea părţilor în situaţia anterioară.
2. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Buftea:
Prin Sentinţa civilă nr. 3226 din 31 mai 2018, Judecătoria Buftea a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenta de soluţionare a cauzei în favoarea a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
3. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti:
Prin Sentinţa civilă nr. 8015 din 9 noiembrie 2018, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat, la rândul său, competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Curţii de Apel Bucureşti în vederea stabilirii instanţei competente.
4. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în soluţionarea conflictului de competenţă:
Prin Sentinţa nr. 7F din 21 ianuarie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.
5. Cererea de recurs
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs pârâta B., dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 14 mai 2019.
6. Procedura derulată în recurs
În temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
Raportul a fost comunicat părţilor, iar intimatul-reclamant a depus la dosar punct de vedere la raport, solicitând respingerea recursului ca inadmisibil.
Constatându-se încheiată procedura de filtru, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluţionarea căii de atac, la data de 5 noiembrie 2019, fără citarea părţilor.
7. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului:
Analizând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia de inadmisibilitate, reţinută prin raportul întocmit în cauză, Înalta Curte constată următoarele:
Conform prevederilor art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei."
În conformitate cu principiul statuat prin textul de lege menţionat, admisibilitatea unei căi de atac şi, pe cale de consecinţă, declanşarea unui control judiciar al hotărârii atacate, este condiţionată de exercitarea căii de atac în condiţiile legii.
Potrivit dispoziţiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., republicat:
"Instanţa competentă să judece conflictul va hotărî, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, printr-o hotărâre definitivă."
În raport de dispoziţiile legale menţionate, recursul declarat împotriva Sentinţei nr. 7F din 21 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, nu este admisibil, faţă de prevederile art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. şi ca urmare a neîndeplinirii condiţiei prevăzute de art. 483 C. proc. civ., cu referire la existenţa unei hotărâri susceptibile de reformare pe această cale, stabilită ca atare de lege.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.
Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.
Aşa fiind, pentru considerentele prezentate, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâta B. împotriva Sentinţei civile nr. 7F din 21 ianuarie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 noiembrie 2019.
GGC - CL