Militar pension recalculation jurisdiction: Negative conflict resolved in favor of first-instance court under public servant status law

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş, secţia civilă, Complet specializat contencios administrativ şi fiscal, la data de 17.09.2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, obligarea acesteia la întocmirea noii situaţii a soldelor lunare brute realizate în funcţia de bază, aferente celor 6 luni consecutiv alese în vederea calculării drepturilor la pensie, cu luarea în considerare a sporului de doctorat şi transmiterea acestei situaţii către Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale, în vederea recalculării drepturilor de pensie.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Argeş, secţia civilă

Prin Sentinţa nr. 1133 din 7 decembrie 2018, Tribunalul Argeş, secţia civilă, a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu în raport cu rangul central al autorităţii pârâte, şi a declinat în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, competenţa de soluţionare a cererii introduse de reclamant.

În considerentele sentinţei s-a reţinut că, dat fiind circumstanţele cauzei, dreptul protejat prin acţiunea exercită de reclamant nu rezultă din raportul de serviciu al acestuia cu instituţia pârâtă, astfel că obiectul cererii nu poate fi încadrat în ipoteza de la art. 109 din Legea nr. 188/1999, cu atât mai mult cu cât reclamantul, anterior deschiderii dreptului său la pensie, a avut calitatea de militar, iar nu de funcţionar public.

S-a mai reţinut că instanţa competentă nu poate fi stabilită nici în raport cu dispoziţiile Legii nr. 223/2015, întrucât prin obiectul cererii nu este pus în discuţie însuşi dreptul la pensia militară de stat, motiv pentru care a apreciat că sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, în forma de la data de 17.09.2018.

Astfel fiind, reţinând calitatea de autoritate publică centrală a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, a apreciat că, în speţă, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Curţii de Apel Piteşti.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal

Prin Sentinţa nr. 12/F-CONT din data de 25 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia de necompetenţă materială, invocată din oficiu, şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei, privind pe reclamantul A. şi pârâtul Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, în favoarea Tribunalului Argeş, secţia civilă, Complet specializat de contencios administrativ şi fiscal.

De asemenea, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus suspendarea judecăţii şi înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a pronunţa această hotărâre s-a reţinut că reclamantul a avut calitatea de militar în perioada 1.12.1990 - 11.02.2016, fiind angajat la STS - UM 0621 Piteşti şi că litigiul de faţă are legătură cu raporturile de serviciu ale reclamantului, fost cadru militar, cu fostul său angajator, şi, cum cadrele militare sunt persoane numite într-o funcţie publică, deci o varietate a funcţionarilor publici, sunt pe deplin aplicabile dispoziţiile Legii nr. 188/1999 cu titlu de reglementare generală, potrivit art. 1 alin. (1) din acest act normativ.

Astfel, s-a apreciat că, în lipsa unor prevederi speciale în Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în ceea ce priveşte competenţa devin incidente dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, conform cărora în speţă este competentă secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului.

II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, secţia civilă, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte norma de drept aplicabilă situaţiei dedusă judecăţii, din perspectiva competenţei materiale de soluţionare a cauzei.

Înalta Curte reţine că, pentru determinarea instanţei competente material să soluţioneze prezentul litigiu, prezintă relevanţă natura dreptului pretins de către reclamant, dar şi cea a raporturilor juridice dintre reclamant şi instituţia pârâtă.

Reclamantul a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune îndreptată împotriva refuzului unei instituţii publice de a efectua o operaţiune administrativă ce îi este necesară pentru recalcularea pensiei militare de stat.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că drepturile solicitate de reclamant derivă din raporturile de serviciu pe care acesta le-a avut cu fostul angajator, respectiv Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, după cum în mod corect a sesizat Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul urmărind obţinerea unor drepturi corelative raporturilor de serviciu avute.

În acest sens, din Decizia nr. 10 din 16 aprilie 2018, pronunţată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, rezultă că militarii reprezintă o categorie aparte de funcţionari publici, fiindu-le aplicabile dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 cu titlu de drept comun, cu consecinţa atragerii competenţei secţiei de contencios administrativ şi fiscal, a tribunalului în privinţa soluţionării tuturor cauzelor care au ca obiect raportul de serviciu al acestora, excepţie făcând situaţiile pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe.

De asemenea, şi în considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 34 din 9 februarie 2016 s-a constatat că Legea nr. 188/1999 reprezintă cadrul general pentru funcţionarii publici, precizându-se în mod clar faptul că militarii sunt o categorie specială de funcţionari publici.

Astfel fiind, competenţa materială de soluţionare a cauzei se stabileşte în raport cu dispoziţiile legii speciale, şi anume Legea nr. 188/1999, care la art. 109 prevede:

"Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

De altfel, textul de lege privitor la competenţă din Legea nr. 554/2004, respectiv art. 10 alin. (1), stabileşte competenţa curţii de apel în primă instanţă în cazul litigiilor privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel, ceea ce atrage subsidiaritatea aplicării acestora în raport cu prevederile unor norme speciale în materie, derogatorii de la norma generală, iar o asemenea normă specială şi derogatorie în materie este cea prevăzută la art. 109 din Legea nr. 188/1999.

Prin urmare, faţă de calitatea reclamantului şi raporturile juridice deduse judecăţii, devin aplicabile dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, ce atrag competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Argeş, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, în favoarea Tribunalului Argeş, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 mai 2019.

GGC - OB