Inadmissibility of revision against a filter-panel rejection of appeal under Art. 493(5) CCP

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

La data de 19.05.2016 s-a înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2016, cererea de revizuire formulată de revizuenta-reclamantă A., prin mandatar B., împotriva Deciziei civile nr. 2517/25.04.2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Călăraşi.

Prin încheierea din 16 iunie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/2016 s-a respins cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru formulată de revizuenta A. prin mandatar B., ca neîntemeiată.

Prin Decizia civilă nr. 4811 din 17 octombrie 2016 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a anulat cererea de revizuire formulată de revizuenta-reclamantă A. prin mandatar B., împotriva Deciziei civile nr. 2517/25.04.2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Călăraşi, ca netimbrată.

Împotriva Deciziei civile nr. 4811 din 17 octombrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, revizuenta-reclamantă A. prin mandatar B. a declarat recurs, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

Hotărârea atacată pe calea cererii de revizuire

Prin Decizia nr. 201 din 25 ianuarie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ, pronunţată în Dosarul nr. x/2016 s-a respins recursul declarat de A. prin mandatar B. împotriva Deciziei civile nr. 4811 din 17 octombrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Înalta Curte a constatat că, în raport cu dispoziţiile art. 457 alin. (1) raportat la art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. şi cu dispoziţiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ., Decizia nr. 4811 din 17 octombrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal este definitivă.

Potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile exprese prevăzute de lege".

Prevederile art. 634 alin. (1) din C. proc. civ. arată că sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului".

Conform art. 513 alin. (5) C. proc. civ., "Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".

În cauză, recurenta a formulat recurs împotriva unei hotărâri date asupra unei cereri de revizuire a unei decizii pronunţate în contestaţie în anulare, decizie care este definitivă. Astfel, şi decizia pronunţată în soluţionarea revizuirii este definitivă.

Prin urmare, instanţa de control judiciar a constatat că recurenta nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva deciziei atacate, care nu face parte din categoria celor supuse recursului, având caracter definitiv.

Cererea de revizuire

Împotriva Deciziei nr. 201 din 25 ianuarie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ pronunţată în Dosarul nr. x/2016 revizuenta A., prin mandatar B., a formulat, în temeiul dispoziţiilor art. 510 alin. (2) C. proc. civ. şi art. 509 alin. (2), (6), (7) şi 8 C. proc. civ., cerere de revizuire.

În motivarea prezentei căi de atac, revizuenta a susţinut, în esenţă, că decizia atacată prin care s-a respins recursul ca inadmisibil priveşte hotărârea Curţii de Apel Bucureşti prin care s-a anulat ca netimbrată cererea de revizuire, ambele hotărâri fiind nelegale, deoarece în Dosarul nr. x/2016, ce a avut ca obiect cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru, a invocat prevederile art. 22 alin. (5) din Legea nr. 188/2007, referitoare la scutirea de la plata taxei judiciare de timbru.

Soluţia Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire

Examinând decizia atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată inadmisibilitatea cererii de revizuire de faţă, urmând a fi respinsă, ca atare, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

În conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

C. proc. civ. reglementează căile de atac ordinare şi extraordinare ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti, prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga, iar în cuprinsul art. 457 alin. (1) C. proc. civ. reglementează principiul legalităţii căii de atac, statuând că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi în termenele stabilite de aceasta.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, iar dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.

În ceea ce priveşte admisibilitatea acesteia, este necesar ca, pe lângă invocarea motivelor expres şi limitativ prevăzute de lege, hotărârea împotriva căreia se îndreaptă cererea de revizuire să fie susceptibilă de exerciţiul acestei căi de atac.

Decizia nr. 201 din 25 ianuarie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ, împotriva căreia a fost exercitată prezenta cale de atac, a fost pronunţată în complet de filtru, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., soluţia fiind aceea de respingere, ca inadmisibil, a recursului promovat de recurentă.

Înalta Curte reţine că în completul de filtru se analizează admisibilitatea căii de atac, respectiv aspecte ce ţin de legalitatea declarării recursului, îndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute de art. 486 C. proc. civ., încadrarea motivelor de recurs stipulate de art. 488 C. proc. civ., precum şi respectarea termenului de declarare a căii de atac.

Prin urmare, procedura admisibilităţii recursului în complet de filtru vizează doar aspecte pur formale, care nu presupun analiza pe fond a motivelor de recurs invocate de către parte.

Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. "în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac."

Rezultă deci, că legiuitorul a optat ca deciziile pronunţate în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. să nu fie supuse niciunei căi de atac, ceea ce conduce la concluzia că aceste hotărâri nu pot fi atacate nici cu revizuire şi nici cu contestaţie în anulare.

De altfel, dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. au făcut obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, iar prin Decizia nr. 278 din 4 mai 2017 Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. sunt constituţionale în raport cu criticile formulate, reţinând următoarele: "Astfel, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., atunci când completul de filtru este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în condiţiile legii, ţinând seama şi de punctele de vedere ale părţilor exprimate cu privire la raportul asupra recursului, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor şi care nu este supusă niciunei căi de atac. Prin urmare, completul de filtru analizează în condiţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ. nulitatea recursului pentru lipsa condiţiilor sale de formă intrinseci sau extrinseci, în condiţiile în care acestei analize îi succede verificarea temeiniciei recursului, atunci când el este admisibil."

În contextul în care demersul revizuentei este îndreptat împotriva unei decizii pronunţată în procedura de filtru, nesusceptibilă de cale de atac, motivele invocate pe calea cererii de revizuire nu pot fi analizate.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în aplicarea art. 457 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) şi ale art. 513 alin. (3) C. proc. civ., va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de A., prin mandatar B., împotriva Deciziei nr. 201 din 25 ianuarie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/2016, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 iunie 2018.

GGC - GV