Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 783/2019 AI generated

Negative conflict of jurisdiction in enforcement: territorial competence assigned to court of debtor's domicile

Case Number Decizia nr. 783/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Romania definitively resolved a negative conflict of jurisdiction by determining that the Vaslui County Court had exclusive territorial competence to adjudicate a request for permission of forced execution, thereby reversing the lower court's declination to Bucharest Sector 6. The dispute arose from a civil enforcement proceeding where the enforcement office sought permission to enforce a judgment for maintenance, repair fund, and late payment penalties against a debtor, leading to a jurisdictional conflict after the Vaslui County Court declined competence based on the debtor's factual residence in Bucharest, while the Bucharest court asserted incompetence because the debtor's registered domicile remained in Vaslui. Applying Article 651, paragraphs (1) and (3) of the Code of Civil Procedure, the Court held that the competent court is determined by the debtor's legal domicile at the time the enforcement authority was seised, not by factual residence, and ruled that since the debtor was domiciled in Vaslui when the enforcement office was approached, the Vaslui County Court must handle the request for authorization of forced execution.

Legislator headnote

AI generated

art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 651 alin. (1) C. proc. civ; Negative conflict of jurisdiction in enforcement: territorial competence assigned to court of debtor's domicile: The dispute arose from a civil enforcement proceeding where the enforcement office sought permission to enforce a judgment for maintenance, repair fund, and late payment penalties against a debtor, leading to a jurisdictional conflict after the Vaslui County Court declined competence based on the debtor's factual residence in Bucharest, while the Bucharest court asserted incompetence because the debtor's registered domicile remained in Vaslui. Applying Article 651, paragraphs (1) and (3) of the Code of Civil Procedure, the Court held that the competent court is determined by the debtor's legal domicile at the time the enforcement authority was seised, not by factual residence, and ruled that since the debtor was domiciled in Vaslui when the enforcement office was approached, the Vaslui County Court must handle the request for authorization of forced execution.

Keywords

AI generated
negative conflict of jurisdiction territorial jurisdiction domicile enforcement civil judgment civil register

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

The main ground for the verdict, explicitly cited in the final order to establish the territorial competence of the Vaslui Court based on the debtor's domicile at the time of seizing the enforcement organ.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra conflictului negativ de competenţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vaslui la data de 08.02.2019, sub nr. x/2019, Biroul executorilor judecătoreşti asociaţi "A." a solicitat încuviinţarea executării silite a debitoarei B., în temeiul titlului executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr. 4491 din 13.06.2018, pronunţată de Judecătoria sectorului 6 Bucureşti în Dosarul nr. x/2018, pentru recuperarea sumei de 14.700,63 RON, reprezentând cheltuieli de întreţinere, a sumei de 330,32 RON, reprezentând fond de reparaţii aferent perioadei februarie 2014 - septembrie 2017, a sumei de 9.716,77 RON, reprezentând penalizări de întârziere calculate până la data de 20.11.2017, a sumelor reprezentând penalităţi de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere calculate începând cu data de 21.11.2017 până la data achitării debitului principal, şi anume suma de 15.030,95 RON reprezentând cheltuieli de întreţinere şi fond de reparaţii, fără a depăşi cuantumul debitului principal şi a cheltuielilor de executare silită, la care se adaugă cheltuielile de executare silită ocazionate cu efectuarea executării.

Prin încheierea din data de 19.02.2019, pronunţată de Judecătoria Vaslui în Dosarul nr. x/2019, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti, ca instanţă pe raza căreia domiciliază, în fapt, debitoarea B.

Prin Sentinţa civilă nr. 1883 din 14.03.2019, pronunţată de Judecătoria sectorului 6 Bucureşti, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vaslui. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

În considerentele hotărârii s-a reţinut că, potrivit art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

În privinţa dovezii domiciliului, instanţa a reţinut că, pentru stabilirea competenţei în prezenta cauză, relevanţă prezintă domiciliul debitorului, iar nu locuinţa în fapt a acestuia.

Astfel, a arătat Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, având în vedere că cererea de executare silită a fost depusă la organul de executare silită la data de 29.01.2019, dată la care debitoarea B. avea domiciliul în municipiul Vaslui, instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze prezenta cerere de încuviinţare a executării silite este Judecătoria Vaslui.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vaslui la data de 08.02.2019, sub nr. x/2019, Biroul executorilor judecătoreşti asociaţi "A." a solicitat încuviinţarea executării silite a debitoarei B., în temeiul titlului executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr. 4491 din 13.06.2018, pronunţată de Judecătoria sectorului 6 Bucureşti în Dosarul nr. x/2018.

Din această perspectivă, Înalta Curte reţine că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cărora: "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor".

Alin. (3) al aceluiaşi text legal prevede că "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite (...)". Din perspectiva textelor de lege sus-menţionate, competenţa de soluţionare a unei cereri privind încuviinţarea executării silite, cum este cazul în speţa de faţă, aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Or, faţă de dispoziţiile legale sus evocate, Înalta Curte constată că, la data sesizării organului de executare, debitoarea B., împotriva căreia se solicită încuviinţarea executării silite, avea domiciliul în municipiul Vaslui, fapt ce rezultă din înscrisul aflat la Dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Vaslui (procesul-verbal din 18.02.2019, întocmit de grefierul autorizat cu accesul în sistemul electronic "D.E.P.A.B.D").

Aşa fiind, constatând că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vaslui.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de petentul Biroul executorilor judecătoreşti asociaţi "A.", în contradictoriu cu creditoarea Asociaţia de proprietari bloc A27 şi debitoarea B., în favoarea Judecătoriei Vaslui.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 aprilie 2019.

GGC - GV