Civil case transfer based on legitimate suspicion: exclusive competence of the appellate court over district court disputes
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the applicant's request and declinatory competence to the Iași Court of Appeal, ruling that it lacked material jurisdiction to hear the case. The dispute involved a procedural motion for the transfer of a civil case from the Iași District Court to an equivalent court based on legitimate suspicion grounds. The decisive legal basis was Article 142(1) of the Code of Civil Procedure (approved by Law No. 134/2010), which stipulates that transfer requests based on legitimate suspicion concerning a district court within its appellate circumscription fall under the exclusive competence of the respective court of appeal, not the High Court of Cassation and Justice, given that the underlying case was registered after the entry into force of the 2013 procedural code.
Legislator headnote
AI generatedart. 142 alin. (1) C. proc. civ; Civil case transfer based on legitimate suspicion: exclusive competence of the appellate court over district court disputes: În acest context, în raport de dispoziţiile art. 142 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 131 alin. (1) din acelaşi act normativ, şi de faptul că cererea de strămutare vizează un dosar aflat pe rolul unei judecătorii, Înalta Curte constată că instanţa competentă material să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Iaşi, în favoarea căreia va opera prezenta declinare de competenţă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
După deliberare, asupra cauzei de faţă constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la 8 martie 2019, sub nr. x/2019, petentul A. a solicitat strămutarea Dosarului nr. x/2016 al Judecătoriei Iaşi, la o instanţă egală în grad, pentru motive de bănuială legitimă.
Înalta Curte reţine că, potrivit verificărilor efectuate în sistemul de evidenţă informatizată a instanţelor de judecată a rezultat că dosarul a cărui strămutare se solicită a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Iaşi la 29 noiembrie 2016, dată la care erau aplicabile dispoziţiile C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010, care a intrat în vigoare la 15 februarie 2013.
Faţă de acest aspect, Înalta Curte constată incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din actul normativ mai sus menţionat, potrivit cărora "cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competenţa curţii de apel, dacă instanţa de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripţia acesteia".
În cauza de faţă, cererea de strămutare este întemeiată pe motive de bănuială legitimă şi este formulată cu privire la un dosar care a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Iaşi ulterior intrării în vigoare a C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010, instanţă care se află în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Iaşi.
În acest context, în raport de dispoziţiile art. 142 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 131 alin. (1) din acelaşi act normativ, şi de faptul că cererea de strămutare vizează un dosar aflat pe rolul unei judecătorii, Înalta Curte constată că instanţa competentă material să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Iaşi, în favoarea căreia va opera prezenta declinare de competenţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţie necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Declină competenţa de soluţionare a cererii formulate de petentul A., privind strămutarea cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/2016 al Judecătoriei Iaşi, secţia civilă, în favoarea Curţii de Apel Iaşi.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 aprilie 2019.
GGC - GV