Homicide sentencing: proportionality of penalty for post-offense concealment of body and abandonment of victim

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 612 din 6 mai 2004, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe inculpatul F.N. la 10 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen.; pentru infracțiunea de omor, prevăzută de art. 174 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) din același cod.

Conform art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen., s-a dedus prevenția de la 21 februarie 2003 la zi.

Prin aceeași hotărâre a fost condamnat și inculpatul B.D. la 10 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen.

Conform art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest, iar în baza art. 88 C. pen., a fost dedusă prevenția de la 21 februarie 2003 la zi.

Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În ziua de 2 ianuarie 2003, pe fondul consumului excesiv de alcool, inculpații F.N. și B.D. persoane fără locuință, care dormeau în canalul amplasat în parcul Academiei Militare, l-au lovit pe numitul P.D., care locuia împreună cu ei, cu pumnii și picioarele, izbindu-l și cu capul de pereți. Urmarea loviturilor primite victima nu s-a mai putut ridica din locul în care căzuse, nu a mai putut mânca sau bea, iar după două zile a decedat. Constatând moartea victimei, în noaptea de 3 ianuarie 2003, cei doi inculpați au hotărât să scoată cadavrul din canal și să-l arunce într-un alt canal, motiv pentru care au solicitat și ajutorul martorului P., de asemenea persoană fără locuință care stătea în canal și care asistase la incident. Acesta din urmă i-a ajutat pe inculpați să scoată afară cadavrul, folosindu-se de niște sfori, după care s-a reîntors în canal.

Inculpații au fost depistați de organele de poliție aflate în zona Academiei Militare, în timp ce târau prin zăpadă cadavrul numitului P.D., în scopul de a-l arunca într-un alt canal.

Raportul de expertiză medico-legală a reținut că moartea victimei a fost violentă și s-a produs prin hemoragie cerebrală consecutivă traumatismului capului prin lovire cu și de corp dur.

Apelurile declarate de inculpați împotriva sentinței, au fost respinse, ca nefondate, prin decizia penală nr. 407 din 31 mai 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.

Împotriva deciziei, în termen legal, a declarat recurs inculpatul F.N., motivul constituindu-l greșita individualizare a pedepsei, considerată a fi prea mare.

Recursul declarat de inculpat nu este fondat.

În conformitate cu prevederile art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Raportând cauzei aceste dispoziții legale, se reține că pericolului social al faptei i s-a dat importanța concretă conferită de valoarea apărată de lege respectiv viața persoanei.

De asemenea, instanțele au considerat și persoana inculpatului, fără antecedente penale, dar și atitudinea oscilantă pe parcursul cercetărilor, încercând să denatureze adevărul, cât și după săvârșirea faptei, abandonând victima, neacordându-i nici un fel de ajutor, iar ulterior încercând să scape de cadavru prin transportarea lui în alt loc.

Ca atare pedeapsa de 10 ani închisoare orientată spre minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea de omor și 5 ani pedeapsa complementară a exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen., este corespunzătoare realizării scopului ei acela al prevenției generale și speciale cum prevede art. 52 C. pen.

În baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpat nefiind fondat va fi respins.

Se va deduce la zi arestarea preventivă.

Conform art. 192 C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul F.N. împotriva deciziei penale nr. 407 din 31 mai 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 21 februarie 2003, la 3 august 2004.

Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 3 august 2004.