Judicial review of CSM rejection of professional reputation defense: press reporting of intent to file criminal complaint as protected public-interest information

Deliberând asupra prezentei contestaţii, din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea supusă controlului judiciar

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 28 din 11 ianuarie 2018 a fost respinsă cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de judecătorul A., cerere ce a constituit obiectul verificărilor finalizate prin Raportul Inspecţiei Judiciare nr. x/2017.

Pentru a decide în acest sens, Plenul CSM a reţinut următoarele considerente:

Prin cererea înregistrată la Inspecţia Judiciară la data de 12 ianuarie 2017, contestatoarea A., judecător la Curtea de Apel Bucureşti, a solicitat - în temeiul art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare - apărarea reputaţiei profesionale, făcând referire la o informare adresată de numitul B., avocat, Curţii de Apel Bucureşti.

La data de 30 ianuarie 2017, contestatoarea A. şi-a precizat cererea, în sensul că a solicitat apărarea reputaţiei profesionale în raport cu afirmaţiile tendenţioase din articolul publicat în ziarul "C." sub titlul "D. pune tunurile pe A.", în care se insinuează că a emis în mod nelegal un mandat de arestare, cu încălcarea dispoziţiilor legale de citare a inculpatului.

Prin aceeaşi cerere, magistratul a solicitat extinderea obiectului sesizării şi în raport cu apariţiile din spaţiul public, începând cu data de 30 ianuarie 2017, subsumate episodului "BĂI E.", în care i se impută aranjarea unui examen de promovare, în schimbul pronunţării unei soluţii şi apariţia pe portalul "GIP" şi în emisiunea "Sinteza zilei" a postului de televiziune "F." din data de vineri 27 ianuarie 2017, a unei producţii a jurnalistului G., în care magistratul A. şi colegul său, magistratul H., sunt catalogaţi judecători executanţi, aspecte de natură să le lezeze reputaţia profesională şi să îi expună unor sancţiuni de natură penală.

Plenul CSM a reţinut că solicitarea de apărare a reputaţiei profesionale cu privire la apariţiile în spaţiul public începând cu data de 3 ianuarie 2017, subsumate episodului "BĂI E.", mai sus menţionate, nu au fost analizate în cuprinsul prezentului raport al Inspecţiei Judiciare, ci au fost antamate în Raportul nr. x/2017 al Inspecţiei Judiciare, formând obiectul unei alte sesizări a Plenului.

Faţă de aspectele mai sus prezentate, Plenul a analizat afirmaţiile din presă care fac obiectul Raportului Inspecţiei Judiciare nr. x/2017, apărute la data de 6 ianuarie 2017 în ziarul "C." în articolul "D. pune tunurile pe judecătoarea A.", semnat de autor I.

Plenul a observat că, în articolul de presă analizat, au fost redate susţinerile unei persoane care a pretins a fi avocatul inculpatului D. (aspect infirmat de către acest inculpat, prin avocatul său ales, B., la data publicării articolului), susţineri care, în esenţă, exprimă intenţia acestei persoane de a "depune o plângere penală pe numele judecătoarei A. şi că va contesta în instanţă mandatul", având în vedere că, în aserţiunile acesteia, "mandatul de arestare este un fals", întrucât judecătorul A. ar fi "emis un mandat de arestare internaţional, citând inculpatul la adresa cabinetului" acestui pretins avocat.

Plenul a reţinut că autorul articolului de presă analizat a relatat intenţia unei persoane de a-şi manifesta dreptul de a formula o plângere penală, iar, în acord cu jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, afirmaţiile de genul celor descrise mai sus se circumscriu unei activităţi de informare a publicului despre un subiect de interes general, respectiv înfăptuirea justiţiei, motiv pentru care a apreciat că reputaţia profesională a magistratului nu este afectată, în contextul în care, la acel moment, cu privire la activitatea magistratului A. existau suspiciuni rezonabile privind săvârşirea unei abateri disciplinare. În acest sens s-a reţinut că, prin Decizia nr. 336 din 13 decembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a casat, în parte, Hotărârea nr. 1J din 8 februarie 2017 a secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, în ceea ce priveşte sancţiunea excluderii contestatoarei din magistratură, pe care a înlocuit-o cu sancţiunea constând în mutarea disciplinară pe o perioadă de 6 luni la Curtea de Apel Târgu Mureş, începând cu data de 15 ianuarie 2018, sancţiune prevăzută de art. 100 lit. c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru considerentele de mai sus, Plenul a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel că a respins cererea formulată de doamna judecător A., faţă de afirmaţiile apărute la data de 6 ianuarie 2017, în ziarul "C." în articolul "D. pune tunurile pe judecătoarea A.", semnat de autor I.

2. Contestaţia formulată de A.

Extrăgând din amplele motive expuse de contestatoare doar pe cele care au în concretul juridic legătură cu cauza, Înalta Curte reţine că, în prezenta cauză, contestatoarea a criticat Hotărârea Plenului CSM nr. 28 din 11 ianuarie 2018, invocând:

- nelegala alcătuire a CSM

- erori pornind de la "existenţa unei puternice ipoteze de săvârşire a unei abateri disciplinare" de către parte.

Referitor la nelegala alcătuire a Plenului CSM, Înalta Curte constată că aspectele reclamate, precum existenţa unui protocol semnat de instituţie cu SRI, nu vădesc o legătură cu pretinsa "nelegalitate" în alcătuirea CSM, cu atât mai mult cu cât aspectele reliefate, inclusiv Protocolul respectiv, privesc anul 2012, când CSM avea o altă componenţă.

S-a mai invocat în speţă şi încălcarea secretului deliberării, deoarece la deliberare ar fi rămas şi secretarul general al CSM, precum şi alte două persoane din aparatul propriu al CSM.

Trebuie precizat în acest context că, în situaţii de acest gen, Plenul ori Secţiile CSM nu sunt identice unei instanţe de judecată.

Procedura de votare a hotărârilor de către Consiliul Superior al Magistraturii a fost respectată întocmai, aceasta fiind reglementată de Legea nr. 317/2004, cu modificările ulterioare, respectiv de normele Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 27 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, "(1) Consiliul Superior al Magistraturii se întruneşte în plen şi în secţii, la convocarea preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a majorităţii membrilor plenului ori, după caz, ai secţiilor. (2) Lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri, iar lucrările secţiilor se desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor acestora. (3) Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi hotărârile secţiilor se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi."

Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii votul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este direct şi secret, fiind completate buletine de vot în acest sens. Astfel, potrivit acestor dispoziţii legale, "Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen şi în secţii, se iau prin vot direct şi secret şi se motivează."

Astfel, votul fiind secret, prin completarea unui buletin de vot, se impune prezenţa unui personal administrativ care să centralizeze voturile şi să le cuantifice într-o hotărâre.

Altfel, însuşi procesul de votare ar fi lipsit de finalitate, astfel că, având în vedere că nu s-au dovedit intervenţiile acestor persoane în procesul de deliberare şi votare, criticile nu pot fi primite.

Pe fondul pricinii, criticile se referă la neprimirea extinderii cercetării disciplinare precum şi la imputarea preexistenţei unei acţiuni disciplinare.

Cu referire la solicitarea de extindere a obiectului sesizării şi în raport cu apariţiile din spaţiul public, începând cu data de 30 ianuarie 2017, subsumate episodului "BAI E.", în care magistratului i se impută aranjarea unui examen de promovare, în schimbul pronunţării unei soluţii şi apariţia pe portalul "GIP" şi în emisiunea "Sinteza zilei" a postului de televiziune "F.", din data de vineri 27 ianuarie 2017, a unei producţii a domnului G., jurnalist, în care doamna judecător A. şi colegul său, domnul judecător H., sunt catalogaţi judecători executanţi, aspecte de natură să lezeze reputaţia profesională şi să îi expună unor sancţiuni de natură penală.

S-a reţinut că aspectele invocate nu au fost în prealabil analizate în Raportul Inspecţiei Judiciare.

Susţinerile contestatoarei în sens contrar nu pot fi primite, CSM neputându-se substitui Inspecţiei Judiciare în efectuarea cercetărilor care, de altfel, au făcut obiectul unui alt raport.

Faţă de procedura reglementată pentru soluţionarea cererilor de apărare a reputaţiei, adresarea unor astfel de cereri direct Plenului CSM nu apare ca posibilă din punct de vedere procedural.

Cât priveşte obiectul cererii iniţiale de apărare a reputaţiei, pe fondul ei, Înalta Curte reţine că, potrivit legii şi atribuţiilor sale regulamentare în această materie, Inspecţia Judiciară are obligaţia de a efectua verificări, iar propunerea sa de admitere a cererii de apărare a reputaţiei profesionale nu poate avea o influenţă determinantă asupra procesului deliberativ al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

În speţă, Plenul CSM, în motivarea soluţiei sale, face referire la libertatea de exprimare, prevăzută atât în art. 10 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cât şi în art. 30 din Constituţia României, cu accent asupra rolului presei de a comunica informaţii de interes public .

S-a arătat în acest context că, în articolul de presă analizat, au fost redate afirmaţiile unei persoane care a pretins a fi avocatul inculpatului D. (aspect infirmat ulterior de către inculpat prin avocatul său ales, B.), în sensul că ar urma să depună o plângere penală pe numele judecătoarei A. şi să conteste în instanţă mandatul de arestare internaţional emis de aceasta, care ar fi un fals, întrucât inculpatul a fost citat la adresa cabinetului acestui pretins avocat ales.

Plenul a apreciat că autorul articolului de presă analizat a relatat doar intenţia unei persoane de a-şi exercita dreptul de formula sesizare penală, situaţie care, în acord cu jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului se circumscrie unei activităţi de informare a publicului despre un subiect de interes general, respectiv înfăptuirea justiţiei, astfel că nu se poate considera că reputaţia profesională a magistratului este afectată, mai ales în contextul în care, la acel moment, cu privire la activitatea respectivului magistrat existau suspiciuni rezonabile privind săvârşirea unei abateri disciplinare.

De altfel, contrar celor susţinute de contestatoare, sancţiunea disciplinară ce i-a fost aplicată prin Hotărârea nr. 1J din 8 februarie 2017, a fost reformată doar în parte prin Decizia nr. 336 din 13 decembrie 2017 a ÎCCJ - Completul de 5 judecători (şi nu SCAF cum eroare s-a menţionat), respectiv, doar în ceea ce priveşte cuantificarea sancţiunii aplicate, cu menţinerea existenţei abaterii disciplinare, iar până la această dată soluţia nu a fost anulată prin intermediul căilor extraordinare de atac.

Sunt, deci, de reţinut, ca relevante împrejurările că informarea publicului a privit cu precădere intenţia unei persoane de a promova o plângere de natură penală, aspectele pretins a fi fost incriminate, precum şi faptul că procedura disciplinară împotriva contestatoarei fusese declanşată, astfel că gradul de interes public crescut asupra persoanei sale putea apărea ca justificat.

În aceste condiţii, cum criticile ce au făcut obiectul contestaţiei nu se confirmă, iar celelalte aspecte pe care partea le-a invocat nu pot fi analizate în acest cadru procesual, neavând o legătură cu cauza, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 317/2004 raportat la art. 75 din Legea nr. 303/2004, va respinge contestaţia ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 28 din 11 ianuarie 2018, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 21 mai 2019.

GGC - CP