DUI conviction: choice between suspended execution with community service and deferred application of sentence

Deliberând asupra apelului de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penale nr. 210 din 21 octombrie 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia Penală şi de Minori, în temeiul art. 396 alin. (2) şi alin. (10) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 1 an 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui autovehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

În temeiul art. 91 din C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an 2 luni închisoare aplicate inculpatului pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 92 din C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul este obligat să respecte următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Maramureş, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, a fost obligat inculpatul să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, a fost obligat inculpatul să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei municipiului Baia Mare sau al unui locaş de cult/organizaţie de binefacere din Baia Mare.

În temeiul art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 96 alin. (1) şi (4) din C. pen. i s-a pus în vedere inculpatului care sunt consecinţele nerespectării măsurilor şi a obligaţiilor prevăzute la art. 93 alin. (1), (2) şi 3 din C. pen. şi/sau a săvârşirii de noi infracţiuni, respectiv revocarea suspendării sub supraveghere şi executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.400 RON (1.000 RON faza de urmărire penală, 200 RON faza camerei preliminare şi 200 RON faza de judecată) reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţa a reţinut următoarele:

Prin Rechizitoriul emis la data de 20 iunie 2019 în Dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul A. pentru săvârşirea a infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 336 alin. (1) din C. pen.

În actul de sesizare s-a reţinut, în fapt, că la data de 15 februarie 2019, în jurul orelor 23:30, a condus autoturismul marca x cu nr. de înmatriculare x pe drumurile publice din localitatea Satu Nou de Jos, jud. Maramureş, având o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.

Pentru dovedirea situaţiei de fapt de mai sus au fost indicate următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante, rezultatul testării cu aparatul alcooltest, buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 285, cerere de analiză şi proces-verbal de recoltare, buletinul de examinare clinică, declaraţia martorei B., declaraţia dată în calitate de suspect de A. şi înregistrarea acesteia audio-video, pe suport CD, procesul-verbal în care s-a consemnat poziţia procesuală exprimată de A. în calitate de inculpat, fişa de cazier judiciar.

În cursul urmăririi penale, inculpatul A. a recunoscut comiterea faptei imputate şi a depus la dosar înscrisuri pentru circumstanţierea acesteia, solicitând încheierea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei.

Propunerea procurorului de încheiere, în cursul urmăririi penale, a unui acord ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei şi a stabilirii limitei acestuia nu a fost acceptată de către inculpat.

În faza de cameră preliminară nu au fost invocate cereri sau excepţii, încheierea penală nr. 2/10.09.2019 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Cluj rămânând definitivă prin necontestare.

În faza de judecată s-a procedat la audierea inculpatului A., acesta precizând că doreşte să fie judecat conform procedurii simplificate, că recunoaşte comiterea faptei reţinute în sarcina sa, că nu contestă probele administrate în cursul urmăririi penale, că nu doreşte administrarea de noi probe cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere şi că regretă cele întâmplate. Acesta şi-a exprimat acordul pentru a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii în situaţia în care va fi găsit vinovat de comiterea faptei.

În circumstanţiere, inculpatul A. a depus o caracterizare emisă de prefectul judeţului Maramureş, precum şi înscrisurile care dovedesc acoperirea de către inculpat a costului reparaţiei instalaţiei de gaz avariată la momentul producerii accidentului rutier.

Inculpatul a arătat că motivul care l-a determinat să conducă în stare de ebrietate a fost reprezentat de îngrijorarea resimţită faţă de starea de sănătate a soţiei care suferă de o afecţiune gravă - aşa cum a fost evidenţiată prin actele depuse la dosar -, despre care a aflat că anterior se deplasase la spital, însoţită fiind de alte persoane. A precizat că nu doreşte să fie exonerat de răspunderea penală, că nu a nesocotit niciun moment rigorile legii, că este o persoană responsabilă, care îşi asumă consecinţele faptei sale şi că se bucură atât de sprijinul familiei, cât şi de respectul şi recunoaşterea colegilor din cadrul Baroului Maramureş şi a persoanelor din cadrul instituţiilor publice de la nivelul judeţului Maramureş.

Examinând întregul material probator administrat în cauză, instanţa de fond a reţinut că, inculpatului A. i se impută faptul că la data de 15 februarie 2019, în jurul orelor 2330 a condus autoturismul marca x cu numărul de înmatriculare x pe drumurile publice din localitatea Satu Nou de Jos, jud. Maramureş având o îmbibaţie alcoolică de 1,80 g/l alcool pur în sânge.

Inculpatul a recunoscut faptul că a condus autoturismul în timp ce se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, necontestând rezultatele testărilor efectuate pentru a se determina gradul de alcoolemie, dar a precizat în faţa instanţei că gestul său a fost motivat de îngrijorarea resimţită faţă de starea de sănătate a soţiei, despre care a aflat că anterior se deplasase la spital datorită unor probleme medicale.

Din probele administrate în cauză, respectiv din actele medicale depuse la dosarul de urmărire penală, rezultă că numita C. are o afecţiune genetică de tipul Trombasteniei Glanzmann, de tip mediu, caracterizată prin deficienţa glicoproteinei GpIIb/IIIa, pentru care nu există tratament curativ şi se recomandă evitarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene sau administrarea de contraceptive orale, precum şi o dietă săracă în grăsimi şi carbohidraţi. În cazul unor sângerări repetate şi masive este necesară administrarea de masă trombocitară cu evitarea riscului de infecţii.

Din declaraţiile date de inculpat imediat după comiterea faptei - 16 februarie 2019 rezultă că, în seara zilei de 15.02.2019 în jurul orei 1800 s-a deplasat în localitatea Cătălina, jud. Maramureş la restaurantul D., unde a participat la o masă festivă împreună cu mai multe persoane şi unde a consumat mâncare şi băuturi alcoolice. În jurul orelor 2315 a hotărât să plece acasă, astfel că s-a urcat la volanul autoturismului soţiei lui, pe care l-a condus spre localitatea Groşi. Ajuns în localitatea Satu Nou de Jos, pe strada x, la ieşirea dintr-o curbă, a aţipit, moment în care nu a mai virat la dreapta şi a intrat în şanţul din partea stângă a drumului, oprindu-se într-un pod. După ce a coborât din maşină, a văzut că în urma accidentului a rezultat avarierea unei ţevi de gaz, situaţie în care s-a îndepărtat de autovehicul. La scurt timp a apărut un echipaj al poliţiei care l-a testat cu aparatul alcooltest, rezultând că avea 0,96 mg/l alcool în aerul expirat, fiind condus la Spitalul din Baia Mare unde i s-au recoltat probe de sânge.

Nici în faţa poliţiştilor care s-au deplasat la faţa locului fiind anunţaţi prin SNUAU 112 despre producerea accidentului, nici în faţa cadrelor medicale care l-au consultat şi au procedat la recoltarea probelor de sânge, inculpatul nu a afirmat că deplasarea sa ar fi fost motivată/justificată de starea de sănătate a soţiei.

Perioada indicată de inculpat în primele sale declaraţii cu privire la timpul în care a consumat băuturi alcoolice (18 - 2315 sau 2100 - 2330) contrazice versiunea precizată de A. privind modul de derulare a evenimentelor şi prezentată după aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect . Din actele medicale emise pe numele soţiei, depuse la dosar în susţinerea versiunii inculpatului, rezultă că aceasta s-a prezentat la camera de gardă a Spitalului de Boli Infecţioase şi Psihiatrie în data de 16 februarie 2019, la orele 1700 - deci a doua zi după comiterea faptei -, unde a fost diagnosticată cu urticarie acută angioedem pentru care i s-a prescris tratament.

Direcţia de deplasare a autoturismului la momentul producerii accidentului vine să susţină lipsa de veridicitate a declaraţiilor inculpatului cu privire la motivul deplasării cu maşina, locul producerii accidentului (localitatea Satu Nou de Jos, str. x, jud. Maramureş) indicând direcţia de deplasare Cătălina - Groşi şi nu Cătălina - Baia Mare (spital).

În ceea ce priveşte susţinerea inculpatului potrivit căreia este posibil ca accidentul să se fi produs ca urmare a lovirii parbrizului de către un obiect ascuţit, instanţa a apreciat că şi aceasta reprezintă doar o simplă apărare/speculaţie a acestuia, în condiţiile în care nu a indicat această posibilitate imediat după producerea accidentului, cea mai probabilă variantă fiind că distrugerea parbrizului maşinii a fost cauzată de contactul cu ţeava de gaz sau chiar cu zona capului conducătorului auto.

Analizând probele administrate în cauză, prima instanţă a apreciat că inculpatul s-a urcat la volan şi a condus autoturismul după ce a consumat băuturi alcoolice, motivul deplasării fiind reprezentat de dorinţa acestuia de a se întoarce la domiciliu. Efectele consumului de băuturi alcoolice (ignorarea riscurilor, afectarea procesului cognitiv, încetinirea timpului de reacţie, accentuarea stării de oboseală, apariţia somnolenţei, etc.) au determinat producerea accidentului care s-a soldat cu avarierea autoturismului şi a ţevii de gaz a imobilului din localitatea Satu Nou de Jos, str. x, jud. Maramureş.

Lucrătorii de poliţie s-au deplasat rapid la faţa locului şi au procedat la testarea cu aparatul alcooltest a şoferului, rezultatul indicând 0,96 mg/l alcool în aerul expirat la orele 2359, iar la orele 0015 avea o îmbibaţie alcoolică de 1,80 g‰, care a scăzut la valoarea de 1,70 g‰ la orele 0115 - rezultate recunoscute şi asumate de către inculpat.

Apreciind că în prezenta cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge la momentul prelevării mostrelor biologice, instanţa de fond - în procesul de individualizare a pedepsei, respectiv de alegere a alegerea uneia dintre pedepsele alternative (amenda penală sau închisoarea), de stabilire a duratei sau a cuantumului pedepsei - a analizat criteriile generale prevăzute de art. 74 din C. pen., reţinând următoarele:

a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite - pe timp de noapte, după participarea la un eveniment festiv în cadrul căruia a consumat băuturi alcoolice, care a accentuat oboseala acumulată în timp;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită - ridicată raportat la valoarea alcoolemiei rezultată în urma testărilor inculpatului la scurt timp după conducerea autoturismului;

c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii - infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului este una de pericol, însă acesta s-a concretizat prin producerea unui accident rutier soldat cu daune materiale (avarii ale autoturismului condus de inculpat şi distrugerea branşamentului de gaz);

d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit - dorinţa de a se deplasa la domiciliu şi aprecierea greşită cu privire la capacitatea de a conduce autovehiculul în deplină siguranţă atât cu privire la propria persoană, cât şi la ceilalţi participanţi la trafic;

e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale - inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale;

f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal - inculpatul A. a colaborat cu organele judiciare, a recunoscut consumul de băuturi alcoolice şi faptul că a condus ulterior autoturismul, a dat declaraţiile pe care le-a considerat oportune pentru a contura împrejurările comiterii faptei şi şi-a asumat vinovăţia cu privire la cele întâmplate;

g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială - inculpatul are o vechime de 9 ani în profesia de avocat, este căsătorit cu numita C. şi manifestă preocupare pentru creşterea şi educarea celor doi minori E. şi F.

Având în vedere gradul de îmbibaţie alcoolică rezultat în urma testării inculpatului - 0,96 mg/l alcool în aerul expirat şi 1,80 g‰ alcool pur în sânge, instanţa de fond a apreciat ca insuficientă aplicarea pedepsei amenzii penale, motiv pentru care s-a orientat spre pedeapsa închisorii.

În limitele de pedeapsă prevăzute de lege (de la 1 an închisoare la 5 ani închisoare), reduse cu 1/3 ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (de la 8 luni închisoare la 3 ani 4 luni închisoare), instanţa de fond a apreciat că o durată de 1 an şi 2 luni închisoare este aptă a asigura atât efectul sancţionator, cât şi cel preventiv şi cel educativ al pedepsei. La stabilirea acestei durate - peste minimul aplicabil în cauză - instanţa a luat în considerare faptul că pericolul abstract urmărit de legiuitor s-a concretizat în producerea unui accident rutier, soldat cu pagube materiale.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei de 1 an 2 luni aplicată inculpatului, instanţa de fond a apreciat că nu se impune privarea de libertate a acestuia, având în vedere lipsa antecedentelor penale, conduita procesuală adoptată, măsurile rapide de acoperire a daunelor produse, dar mai ales conştientizarea de către acesta a gravităţii faptei comise şi prin prisma urmărilor asupra vieţii profesionale, familiale şi sociale a lui A..

Instanţa de fond a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 80 alin. (1) lit. b) din C. pen. sau de art. 83 alin. (1) lit. d) din C. pen., raportat la profesia inculpatului, la rolul acestuia în comunitate - de model din punct de vedere al conduitei -, la faptul că acesta a cunoscut toate riscurile pe care un asemenea comportament infracţional le presupune, inclusiv prin prisma dosarelor cu care a luat contact şi în care s-au analizat astfel de infracţiuni sau alte urmări ale conducerii autovehiculului sub influenţa băuturilor alcoolice (ex. ucideri din culpă sau vătămări corporale din culpă).

Împotriva sentinţei penale nr. 210 din 21 octombrie 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în termen legal, a declarat apel inculpatul A., solicitând desfiinţarea hotărârii atacate şi pe fond reindividualizarea modalităţii de executare a pedepsei aplicate de instanţa de fond, în sensul amânării aplicării acesteia.

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei apelate, prin prisma criticilor de apel formulate şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că apelul este fondat, urmând a fi admis, pentru considerentele următoare:

În mod judicios, instanţa de fond a constatat că probele administrate în faza de urmărire penală dovedesc vinovăţia inculpatului A. şi a dat faptei reţinute în sarcina acestuia încadrarea juridică corespunzătoare prevederilor legale.

De asemenea, în mod judicios, instanţa de fond, având în vedere acordul de voinţă al inculpatului, a făcut aplicarea dispoziţiilor referitoare la recunoaşterea vinovăţiei cu consecinţa reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime.

Analizând hotărârea atacată sub aspectul individualizării pedepsei aplicată inculpatului A., Înalta Curte reţine că, potrivit art. 74 alin. (1) C. pen., stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Potrivit art. 3 din Legea nr. 254/2013, scopul executării pedepselor şi al măsurilor educative privative de libertate este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni; prin executarea pedepselor şi a măsurilor educative privative de libertate se urmăreşte formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială şi faţă de muncă, în vederea reintegrării în societate a deţinuţilor sau persoanelor internate.

În prezenta cauză, la individualizarea pedepsei stabilite în sarcina inculpatului A., instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru fapta săvârşită, gradul de pericol social concret al faptei şi circumstanţele personale ale inculpatului.

Raportat la aceste criterii se apreciază că stabilirea unei pedepse cu închisoarea într-un cuantum de 1 an şi 2 (două) luni pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui autovehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., este o măsură de constrângere suficientă, dar şi un mijloc de reeducare eficient, fiind aptă şi necesară creării premiselor conştientizării de către inculpatul A. a faptei sale şi asumării consecinţelor produse prin săvârşirea acesteia, precum şi pentru prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a modalităţii de executare a pedepsei, având în vedere în principal circumstanţele favorabile inculpatului şi consecinţele condamnării asupra situaţiei sale profesionale, Înalta Curte apreciază că scopul pedepsei va putea fi atins doar cu impunerea unor măsuri de supraveghere, în cauză fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 83 alin. (1) C. pen. privind amânarea aplicării pedepsei.

În acest sens, se reţine că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată este de 5 ani, pedeapsa stabilită este sub 2 ani (1 an şi 2 luni), inculpatul nu a mai fost condamnat anterior şi a fost de acord să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Totodată, se apreciază că, în raport de persoana inculpatului (avocat, având o vechime de 9 ani în profesie, este căsătorit, manifestă preocupare pentru creşterea şi educarea minorilor soţiei sale), de atitudinea procesuală corectă a acestuia, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, ci doar supravegherea conduitei acestuia pe o perioadă determinată.

Pentru aceste considerente, în baza art. 421 alin. (2) lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite apelul declarat de inculpatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 210 din 21 octombrie 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia Penală şi de Minori.

Va desfiinţa, în parte, sentinţa penală atacată şi, rejudecând:

În baza art. 396 alin. (1), (4) şi (10) C. proc. pen., va stabili în privinţa inculpatului A., pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui autovehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 83 C. pen. va dispune amânarea aplicării pedepsei de 1 an şi 2 luni închisoare pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 84 alin. (1) C. pen.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Maramureş, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 85 alin. (2) lit. g) C. pen., pe durata termenului de supraveghere va impune inculpatului obligaţia de a nu conduce niciun vehicul.

În baza art. 83 alin. (4) C. pen., va atrage atenţia inculpatului cu privire la consecinţele nerespectării măsurilor de supraveghere, a obligaţiilor ce îi revin sau în cazul săvârşirii unei infracţiuni.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul declarat de inculpatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 210 din 21 octombrie 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia Penală şi de Minori.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală atacată şi, rejudecând:

În baza art. 396 alin. (1), (4) şi (10) C. proc. pen., stabileşte în privinţa inculpatului A., pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui autovehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 83 C. pen. dispune amânarea aplicării pedepsei de 1 an şi 2 luni închisoare pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 84 alin. (1) C. pen.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Maramureş, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 85 alin. (2) lit. g) C. pen., pe durata termenului de supraveghere impune inculpatului obligaţia de a nu conduce niciun vehicul.

În baza art. 83 alin. (4) C. pen., atrage atenţia inculpatului cu privire la consecinţele nerespectării măsurilor de supraveghere, a obligaţiilor ce îi revin sau în cazul săvârşirii unei infracţiuni.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 decembrie 2019.

GGC - LM