Conflict of jurisdiction in criminal execution: Competence of court at place of detention for light-penalty application

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea, înregistrată pe rolul Curţii de apel Piteşti la data de 7 februarie 2020, sub nr. x/2020, contestatorul A., deţinut în Penitenciarul Mioveni, a formulat cerere de contestaţie cu privire la executarea Sentinţei penale nr. 25/F din 12 februarie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, arătând, în esenţă, că dispoziţiile art. 36 alin. (3) C. pen. (1969) îşi găsesc aplicabilitate în cauză, în sensul în care dacă pedeapsa aplicată prin hotărârea anterioară a fost executată în tot sau în parte, ceea ce s-a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infracţiunile concurente. Contestatorul a solicitat şi deducerea perioadelor de la 1 noiembrie 2011 la 19 decembrie 2011 şi de la 13 mai 2012 la 23 noiembrie 2012 şi de la 22 februarie 2013 la 11 noiembrie 2013 şi de la 23 septembrie 2015 la 7 aprilie 2016, anularea Mandatului de Executare a Pedepsei Închisorii nr. 32/2016 la data de 11 decembrie 2017 şi emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei.

La data de 25 februarie 2020, contestatorul a solicitat, tot prin contestaţie la executare, aplicarea dispoziţiilor art. 6 C. pen., arătând că maximul pedepselor prevăzut de legea penală nouă este de 10 ani, inferior pedepselor contopite şi a pedepsei rezultante stabilite prin Sentinţa penală nr. 704 din 16 octombrie 2012 a Tribunalului Bucureşti.

La termenul de judecată din data de 24 aprilie 2020, s-a dispus disjungerea contestaţiei la executare formulată la data de 25 februarie 2020 de cea formulată la data de 7 februarie 2020 în dosarul nr. x/2020. Astfel, în prezenta cauză, obiectul dosarului nr. x/2020 îl constituie contestaţia la executare înregistrată la data de 25 februarie 2020.

Prin Sentinţa penală nr. 38/F din data de 24 aprilie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Curţii de Apel Piteşti.

În baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 595 alin. (2) C. proc. pen. s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii de contestaţie la executare formulată de contestatorul A. în favoarea Tribunalului Argeş.

Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel Piteşti a reţinut că instanţa competentă să judece prezenta cauză este Tribunalul Argeş, ca instanţă în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere în care este încarcerat contestatorul şi care este egală în grad cu Tribunalul Bucureşti, care a pronunţat Sentinţa penală nr. 704 din 16 octombrie 2012.

Astfel, s-a reţinut din perspectiva dispoziţiilor art. 595 alin. (2) C. proc. pen., raportat la art. 595 alin. (1) C. proc. pen., că atunci când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare intervine o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară decât cea care se execută, instanţa ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor art. 6 C. pen., iar aplicarea acestora se face de către instanţa corespunzătoare în grad în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.

La data de 28 aprilie 2020, s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Argeş, dosarul nr. x/2020, având ca obiect contestaţie la executare formulată de A..

La termenul de judecată din data de 27 mai 2020, s-a invocat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Argeş.

Prin Sentinţa penală nr. 60 din data de 27 mai 2020 pronunţată de Tribunalul Argeş, în baza art. 50 C. proc. pen., s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Argeş.

S-a declinat în favoarea Curţii de Apel Piteşti competenţa de soluţionare a cererii având ca obiect contestaţie la executare formulată de A..

În baza art. 51 alin. (2) C. proc. pen. s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat instanţa ierarhic superioară comună, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestui conflict.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalului Argeş a reţinut următoarele:

Art. 598 C. proc. pen. dispune următoarele:

(1) Contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d), contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea priveşte o dispoziţie dintr-o hotărâre pronunţată în apel sau în recurs în casaţie, competenţa revine, după caz, instanţei de apel sau Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Iar potrivit art. 597 alin. (6) C. proc. pen., "Dispoziţiile alin. (1) - (5) se aplică şi în cazul în care rezolvarea uneia dintre situaţiile reglementate în prezentul titlu este dată în competenţa instanţei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere. În acest caz, soluţia se comunică instanţei de executare."

Având în vedere motivele invocate prin cererea formulată de petent, s-a constatat că soluţionarea contestaţiei revine instanţei de executare sau instanţei egale în grad cu aceasta în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere al condamnatului.

Totodată, aşa cum reiese din cererea obiect al cauzei de faţă, scopul formulării acesteia îl reprezintă obţinerea reducerii pedepselor aplicate petentului prin Sentinţa penală nr. 25/F din 12 februarie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti definitivă prin Decizia penală nr. 424 din 11 decembrie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2013, prin reducerea pedepselor aplicate petentului şi contopite prin Sentinţa penală nr. 704 din 16 octombrie 2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. x/2012.

Astfel, s-a constatat că în prezent petentul nu se află în executarea MEPI din 2 noiembrie 2012 emis în baza Sentinţei penale nr. 704 din 16 octombrie 2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în dosarul nr. x/2012, ci în executarea MEPI din 11 decembrie 2017 emis în baza Sentinţei penale nr. 25/F din 12 februarie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul nr. x/2013.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 4 iunie 2020, sub nr. x/2020, fiind stabilit termen de judecată la data de 10 iunie 2020.

Înalta Curte, analizând conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Argeş şi Curtea de Apel Piteşti cu privire la competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul A. constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Piteşti în virtutea următoarelor considerente:

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 598 alin. (1) C. proc. pen., împotriva executării hotărârii penale se poate face contestaţie, printre altele, când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare (lit. c) ori atunci când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere sau de micşoare a pedepsei (lit. d).

Stabilind instanţa competentă să soluţioneze contestaţia la executare, dispoziţiile art. 598 alin. (2) C. proc. pen. menţionează că în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d) al aceluiaşi articol cererea se introduce, după caz, la instanţa de executare ori la instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, iar în cazul prevăzut la lit. c) la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută.

Prin raportare la dispoziţiile art. 597 alin. (1) şi (6) C. proc. pen., în cazurile prevăzute de art. 598 alin. (1) lit. a), b) şi d) C. proc. pen., contestaţia se face la instanţa de executare sau la instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere al condamnatului.

Aşa cum rezultă din cuprinsul adresei nr. x/8 aprilie 2020 emisă de PNT Mioveni - dosar nr. x/2020 al Curţii de Apel Piteşti, la data formulării contestaţiei la executare, contestatorul A. se afla în executarea mandatului de executare al pedepsei din data de 11 decembrie 2017, emis în baza Sentinţei penale nr. 25 din data de 12 februarie 2016, în dosarul nr. x/2013 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, condamnat la o pedeapsă de 5 ani şi 6 luni închisoare. Astfel, competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulată de A. aparţine Curţii de Apel Piteşti, deoarece petentul se află în executarea MEPI din 11 decembrie 2017 emis în baza Sentinţei penale nr. 25/F din 12 februarie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2013 - instanţă egală în grad cu instanţa de executare, în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere al petentului.

Prin urmare, locul de deţinere al contestatorului A. este Penitenciarul Mioveni, aflat în raza de competenţă teritorială a Curţii de de Apel Piteşti.

Pentru aceste considerente, în baza art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe condamnatul A., în favoarea Curţii de Apel Piteşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, pentru condamnat, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Curţii de Apel Piteşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 iunie 2020.

GGC - CL