Timeliness of challenge to Central Electoral Bureau composition after election candidate deadline

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Contestaţia formulată în cauză

Prin contestaţia formulată împotriva Adresei nr. x/2019 din 4 aprilie 2019, emisă de Biroul Electoral Central, înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 10 aprilie 2019, sub nr. x/2019, contestatorul A., a solicitat instanţei de judecată că, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună admiterea contestaţiei, anularea adresei emise de Biroul Electoral Central, sub nr. x/2019 din 04.04.2019 şi, pe cale de consecinţă, să constate că, începând cu data de 29.03.2019, B. nu mai are dreptul să deţină un reprezentant în cadrul Biroului Electoral Central, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (4) din. Legea nr. 33/2007, întrucât această formaţiune politică nu întruneşte condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 24. alin. (1) teza finală din Legea nr. 33/2007, în sensul că nu mai este un partid "care participă la alegeri".

Prin adresa emisă sub nr. x/2019 din 04.04.2019, Biroul Electoral Central a formulat un răspuns, prin care a respins întâmpinarea A. pe motiv că nu există un temei legal care să permită reconfigurarea componenţei Biroului Electoral Central.

În motivarea cererii se arată că, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, pentru a avea posibilitatea de a deţine un reprezentant în cadrul Biroului Electoral Central ("BEC"), formaţiunile politice trebuie să întrunească următoarele condiţii:

- condiţia prevăzută de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007, în sensul că partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să deţină cel puţin un membru în cadrul Parlamentului European;

- condiţia prevăzută de dispoziţiile art. 24. alin. (1) teza finală din Legea nr. 33/2007, în sensul că reprezentanţii desemnaţi în cadrul Biroului Electoral Central, trebuie să aparţină partidelor politice sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale "care participă la alegeri".

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) - (5) din Legea nr. 33/2007, actualul BEC s-a constituit din:

• 5 judecători din cadrul Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,

• Preşedintele şi Vicepreşedintele AEP,

• 8 (opt) reprezentanţi ai partidelor politice sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au cel puţin un membru în Parlamentul European, respectiv C., A., D., E., F., B., G.. şi H.

În acord cu prevederile legale sus menţionate, actualul Birou Electoral Central, s-a constituit prin Procesul-verbal nr. x/PVC/03.03.2019, privind constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019.

În opinia contestatorului, la data constituirii Biroului Electoral Central, partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au dorit să deţină un membru în cadrul Biroului Electoral Central, au trebuit să îndeplinească doar prima condiţie menţionată mai sus, respectiv să aibă un membru în Parlamentul European.

Ulterior însă, pentru a păstra membrii desemnaţi în cadrul Biroului Electoral Central, formaţiunile politice trebuie să îndeplinească şi cea de a doua condiţie ce rezultă din prevederile art. 24 alin. (1) teza finală din Legea nr. 33/2007, în sensul că partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să participe la alegeri.

Prin sintagma "participă la alegeri" înseamnă că până la data limită prevăzută de Programul Calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2019, formaţiunile politice trebuie să depună şi să înregistreze la Biroul Electoral Central, candidaturile în conformitate cu dispoziţiile art. 16 şi 17 din Legea nr. 33/2007, privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Se mai menţionează faptul că, la data constituirii Biroului Electoral Central (03.03.201), B. ("B.") a îndeplinit prima condiţie prevăzută mai sus pentru a deţine un reprezentant în cadrul Biroului Electoral Central, respectiv a deţinut un membru în Parlamentul European, şi astfel a avut dreptul să-l desemneze pe dl. I. în calitate de reprezentant al B. în Biroul Electoral Central.

Numai că, în prezent, această formaţiune politică nu mai îndeplineşte şi cea de a doua condiţie prevăzută de art. 24. alin. (1) teza finală din Legea nr. 33/2007, în sensul că B. nu este un partid "care participă la alegeri".

În conformitate cu Programul Calendaristic data limită pentru depunerea/înregistrarea candidaturilor de către formaţiunile politice care doresc să participe la alegeri a fost 28.03.2019, orele 24:00.

Or, B. nu a depus până la termenul limită candidaturile pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, ceea ce înseamnă că această formaţiune politică nu mai participă la alegeri. Pe cale de consecinţă, B., nu mai are nici dreptul să deţină un reprezentant în cadrul actualului Biroul Electoral Central.

Contestatorul apreciază că, începând cu data de 29.03.2019 (prima zi ulterioară celei în care partidele trebuiau să-şi depună candidaturile) alcătuirea Biroului Electoral Central este nelegală, atât timp cât în constituirea acestui for decizional intră şi reprezentantul desemnat de B.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Examinând contestaţia formulată împotriva Adresei nr. x/2019 din 4 aprilie 2019, emisă de Biroul Electoral Central, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este tardiv formulată, motiv pentru care o va respinge ca atare.

Pentru a ajunge la această soluţie, Înalta Curte, a avut în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European sunt reglementate prin Legea nr. 33/2007, iar prin H.G. nr. 81/2019, s-a aprobat Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2019.

Potrivit art. 24 din Legea nr. 33/2007:

"(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi cel mult 10 reprezentanţi ai partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri.

(2) Desemnarea celor 5 judecători se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţă publică, în termen de 5 zile de la aducerea ia cunoştinţă publică a zilei de referinţă, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai Curţii. Data desfăşurării şedinţei publice de tragere la sorţi se anunţă în scris, cu două zile înainte, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European şi se aduce la cunoştinţă publică prin mass-media.

(3) La organizarea şi desfăşurarea tragerii la sorţi au dreptul să participe câte un reprezentant, desemnat ca atare, al fiecărui partid politic şi al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care are membri în Parlamentul European. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte şi de prim-magistratul-asistent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi îi aleg din rândul lor, prin vot secret, pe preşedintele Biroului Electoral Central, şi pe locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, în componenţa Biroului Electoral Central, intră preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, precum şi câte un reprezentant al fiecărui partid politic şi al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European. Autoritatea Electorală Permanentă comunică preşedintelui Biroului Electoral Central, de îndată ce a fost ales, lista partidelor politice şi a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European.

(5) Constituirea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire. În această alcătuire, Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi.

(6) În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri şi care nu are membri în Parlamentul European comunică, în scris, Biroului Electoral Central numele şi prenumele reprezentantului lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central, cu reprezentanţii propuşi se face prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor delegate de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale dintre acestea care au comunicat reprezentanţii."

Conform prevederilor art. 32 din Legea nr. 33/2007:

"(1) Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.

(2) Contestaţiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi se soluţionează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia biroului electoral ierarhic superior sau, după caz, hotărârea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este definitivă."

Prin adresa emisă sub nr. x/2019 din 04.04.2019, Biroul Electoral Central, a formulat un răspuns, prin care a respins întâmpinarea A., pe motiv ca nu există un temei legal care să permită reconfigurarea componenţei Biroului Electoral Central.

Pentru a hotărî astfel s-a avut în vedere faptul că Biroul Electoral Central, a fost deja constituit în condiţiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007, republicată, cu modificările ulterioare, astfel cum reiese din Procesul-verbal nr. x/03.03.2019, privind constituirea Biroului Electoral Central, pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019, în prima etapă:

"cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic şi al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European", aceasta fiind singura condiţie de îndeplinit, la momentul prevăzut de lege, de către formaţiunile politice pentru a intra în componenţa Biroului Electoral Central.

Totodată, Biroul Electoral Central, a apreciat că în etapa a doua, în temeiul art. 24 alin. (6) din Legea nr. 33/2007, privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare, completarea Biroului Electoral se face cu reprezentanţii comunicaţi de "fiecare partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri şi care nu are membri Parlamentul European", îndeplinirea condiţiei de a avea o formaţiune, "care participă la alegeri" fiind necesară doar pentru a avea vocaţie de a participa la completarea Biroului Electoral Central în această a doua etapă.

Prin urmare, s-a apreciat că nu este necesară îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii anterior enumerate, criteriul legal incident pentru prima etapă de constituire a Biroului Electoral Central, în privinţa formaţiunilor politice, fiind acela de a avea membri în Parlamentul European.

Înalta Curte, constată că cercetarea excepţiei tardivităţii contestaţiei formulate de A., cu privire la nelegala componenţă a Biroului Electoral Central, pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019 prevalează oricărei analize a motivelor invocate în susţinerea contestaţiei.

Instanţa are în vedere faptul că potrivit Hotărârii de Guvern nr. 81 din 15.02.2019, privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2019, contestaţia împotriva modului de formare şi componenţei Biroului Electoral Central, întemeiată pe dispoziţiile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, trebuia formulată în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de constituire, sau, după caz, de completare, a Biroului Electoral Central, cel mai târziu la data de 6 martie 2019.

În conformitate cu dispoziţiile art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, o astfel de contestaţie se soluţionează în termen de cel mult 2 zile de la înregistrarea acesteia, cel mai târziu la data de 7 martie 2019 (conform H.G. nr. 81/2019).

Înalta Curte, reţine că, în prezenta cauză, dacă era nemulţumit de componenţa Biroului Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2019, A. putea formula contestaţie în termen de cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire, sau, după caz, de completare, a Biroului Electoral Central, contestaţie care urma să fie soluţionată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de cel mult 2 zile de la înregistrarea acesteia.

Or, contestatorul A., a înţeles să formuleze o întâmpinare (sesizare) direct la Biroul Electoral Central, înregistrată pe rolul Biroului Electoral Central la data de 01.04.2019, sub nr. x/01.04.2019, cu depăşirea termenului stabilit conform H.G. nr. 81/2019, pentru exercitarea unei astfel de contestaţii, respectiv 6 martie 2019.

Procedând în acest mod, contestatorul a pierdut termenul stabilit potrivit art. 32 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 pentru a mai putea solicita reconfigurarea Biroului Electoral Central.

Având în vedere considerentele expuse anterior, Înalta Curte, în temeiul art. 32 din Legea nr. 33/2007, va respinge contestaţia formulată, ca tardivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardivă, contestaţia cu privire la nelegala componenţă a Biroului Electoral Central, pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019, formulată de A.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 aprilie 2019.

GGC - OB