Electoral judges’ appointment: no judicial appeal lies against Central Electoral Bureau’s rejection of a county-level challenge under Law 33/2007

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Contestaţia formulată în cauză

Prin contestaţia formulată împotriva Adresei nr. x/2019, emisă de Biroul Electoral Central pentru Alegerea Membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019, din data de 26.03.2019, înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 1 aprilie 2019, precizată la 11 aprilie 2019, contestatorii au solicitat admiterea contestaţiei şi, drept consecinţă, anularea procesului-verbal în care s-a consemnat rezultatul tragerii la sorţi a judecătorilor în BEJ Călăraşi, din data de 22.03.2019, întocmit de Preşedintele Tribunalului Călăraşi, şi înregistrat la Tribunalul Călăraşi, sub nr. x/22.03.2019.

În motivarea cererii petenţii arată că s-au adresat cu o cerere Biroului Electoral Central constituit pentru alegeri Europarlamentare - 2019, pentru interpretarea dispoziţiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, şi pentru anularea procesului-verbal în care s-a consemnat rezultatul tragerii la sorţi a judecătorilor în BEJ Călăraşi din data de 22.03.2019, de către Preşedintele Tribunalului Călăraşi.

Această cerere a fost înregistrată pe ordinea de zi a şedinţei Biroului Electoral Central din data de 26 martie 2019, partea a III-a, poziţia nr. 10 sub nr. x/22.03.2019.

Biroul Electoral Central a dat un Comunicat de Presă înregistrat sub nr. x C. pen./BEC/PE/2019 din 26.03.2019, prin care a adus la cunoştinţa publică faptul că în data de 26.03.2019, Biroul Electoral Central, a adoptat mai multe decizii, printre care şi o Decizie de respingere a contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal de învestire a judecătorilor în Biroul Electoral Judeţean Călăraşi.

Ulterior, prin Adresa nr. x/2019 din data de 26.03.2019, li s-a comunicat că legea nu necesită interpretare, fiind foarte clară, iar, în ceea ce priveşte procesul-verbal, acesta poate fi anulat numai dacă cer partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea, precum şi candidaţii independenţi, invocând în acest sens dispoziţiile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 33/2007.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Examinând contestaţia formulată împotriva Adresei nr. x/2019, emisă de Biroul Electoral Central pentru Alegerea Membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019 la data de 26.03.2019, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, motiv pentru care o va respinge ca atare.

Pentru a ajunge la această soluţie, Înalta Curte, a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, sunt reglementate prin Legea nr. 33/2007, iar prin H.G. nr. 81/2019, s-a aprobat Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2019.

Potrivit art. 24 din Legea nr. 33/2007:

"(1) Biroul Electoral Central, este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, şi cel mult 10 reprezentanţi ai partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri.

(2) Desemnarea celor 5 judecători se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţă publică, în termen de 5 zile de la aducerea ia cunoştinţă publică a zilei de referinţă, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai Curţii. Data desfăşurării şedinţei publice de tragere la sorţi se anunţă în scris, cu două zile înainte, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European şi se aduce la cunoştinţă publică prin mass-media.

(3) La organizarea şi desfăşurarea tragerii la sorţi au dreptul să participe câte un reprezentant, desemnat ca atare, al fiecărui partid politic şi al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care are membri în Parlamentul European. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte şi de prim-magistratul-asistent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi îi aleg din rândul lor, prin vot secret, pe preşedintele Biroului Electoral Central şi pe locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, în componenţa Biroului Electoral Central, intră preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, precum şi câte un reprezentant al fiecărui partid politic şi al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European. Autoritatea Electorală Permanentă comunică preşedintelui Biroului Electoral Central, de îndată ce a fost ales, lista partidelor politice şi a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European.

(5) Constituirea Biroului Electoral Central, se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire. În această alcătuire, Biroul Electoral Central, îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi.

(6) În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri şi care nu are membri în Parlamentul European comunică, în scris, Biroului Electoral Central numele şi prenumele reprezentantului lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central, cu reprezentanţii propuşi se face prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor delegate de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale dintre acestea care au comunicat reprezentanţii."

Conform prevederilor art. 32 din Legea nr. 33/2007:

"(1) Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.

(2) Contestaţiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi se soluţionează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia biroului electoral ierarhic superior sau, după caz, hotărârea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este definitivă."

Înalta Curte, constată că cercetarea excepţiei inadmisibilităţii prevalează oricărei analize a motivelor invocate în susţinerea contestaţiei.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că în cauza de faţă contestatorii au formulat contestaţie împotriva unei decizii emise de Biroul Electoral Judeţean la biroul electoral ierarhic superior, respectiv Biroul Electoral Central, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007.

În soluţionarea contestaţiei Biroul Electoral Central a emis Decizia din 26.03.2019, decizie care nu poate fi atacată în instanţă.

Având în vedere că legea nu prevede o cale de atac împotriva deciziilor pronunţate de Biroul Electoral Central, prin care se soluţionează o contestaţie formulată împotriva unei decizii emise de Biroul Electoral Judeţean, contestaţia formulată în cauza de faţă este inadmisibilă.

Având în vedere considerentele expuse anterior, Înalta Curte, în temeiul art. 32 din Legea nr. 33/2007, va respinge contestaţia formulată, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia astfel cum a fost precizată la data de 11.04.2019, formulată de A. şi B., în contradictoriu cu Biroul Electoral Central, pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 aprilie 2019.

GGC - OB