Violation of adversarial proceedings by substituting expert valuation with unnotified external prices in asset forfeiture case

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

La data de 15 aprilie 2014, Agenţia Naţională de Integritate, a sesizat Comisia constituită la Curtea de Apel Suceava, conform Legii nr. 115/1996, prin Raportul de evaluare nr. x/9.04.2014, pentru cercetarea averii dobândite de A. - sesizarea fiind înregistrată sub nr. x/2014.

În raportul de evaluare menţionat se arată că Agenţia Naţională de Integritate, s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că A., agent şef în cadrul Serviciului Poliţiei de Frontieră Siret - Inspectoratul Judeţean de Poliţie de Frontieră Suceava, a acumulat împreună cu familia o avere ce depăşeşte veniturile realizate. Activitatea de evaluare a averii dobândite de A., în raport cu veniturile realizate s-a desfăşurat pe perioada 02.02.2004 (data numirii persoanei cercetate în funcţia publică) - 31.12.2010.

S-a reţinut în raport că, în urma analizării documentelor şi informaţiilor cu privire la averea deţinută, respectiv dobândită de soţii A. şi B., în perioada exercitării funcţiei publice, a rezultat că veniturile obţinute au fost de 169.185 RON, iar averea deţinută este de 375.803 RON, rezultând astfel o diferenţă de 206.618 RON (58.866 euro).

În conformitate cu art. 102 alin. (2) din Legea nr. 115/1996, în cauză a fost citată, în calitate de cercetată, şi soţia - B., şi în conformitate cu art. 103 din aceeaşi lege, persoanele cercetate au fost ascultate pe rând.

Prin Ordonanţa nr. 2 din 23 septembrie 2014, Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Suceava, a admis sesizarea formulată de Agenţia Naţională de Integritate prin Raportul de evaluare nr. x/9.04.2014, pentru cercetarea averii dobândite de A., şi a trimis cauza Curţii de Apel Suceava, pentru a dispune cu privire la confiscarea sumei de 150.115 RON, presupus a fi dobândită în mod nejustificat de persoana cercetată, în perioada 2007 - 2008.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 15.10.2014, sub nr. x/2014*.

2. Soluţia primei instanţe

Prin Sentinţa civilă nr. 270 din 14 noiembrie 2016, Curtea de Apel Suceava, a admis sesizarea, a constatat că pârâtul A., nu justifică dobândirea unei părţi din bunurile proprietate personală în valoare de 150.115 RON, a obligat pârâtul A., să plătească Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice suma de 150.115 RON, în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii.

A respins, ca nefondată, sesizarea formulată faţă de pârâta B.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei hotărâri, reclamanţii A. şi B., au formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.

În subsidiar, au solicitat admiterea recursului şi, în rejudecare, respingerea sesizării, omologarea raportului de expertiză, a răspunsului la obiecţiuni la raportul de expertiză şi respingerea confiscării sumei de 150.115 RON, presupus a fi dobândită în mod nejustificat în perioada 2007 - 2008.

3.1. Motivul de nelegalitate prevăzut de disp. art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., când prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii

În cadrul acestei critici, recurenţii susţin că instanţa de fond a încălcat principiul contradictorialităţii, dreptului la apărare şi egalităţii în procesul civil, ce presupune ca orice aspect privitor la cauză să fie pus în discuţia părţilor, iar actele de procedură şi înscrisurile să fie comunicate părţilor, astfel încât acestea să aibă posibilitatea de a-şi exprima opinia în legătură cu problemele de drept ori de fapt, să îşi facă apărări, să îşi prezinte susţinerile în scris şi oral.

Principiul contradictorialităţii, susţin recurenţii, constituie o garanţie a unui proces echitabil, prin prisma exigenţelor cerute de art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, şi are în vedere inclusiv punerea în discuţia părţilor a oricăror chestiuni invocate de către instanţă din oficiu.

Potrivit disp. art. 394 alin. (3) din C. proc. civ., după încheierea dezbaterilor, părţile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancţiunea de a nu fi luat în seamă.

De asemenea, excepţiile sau motivele de ordine publică invocate din oficiu de către instanţă, trebuie puse în discuţia părţilor anterior încheierii dezbaterilor, în sens contrar, judecătorul era obligat să uzeze de dispoziţiile art. 337 din C. proc. civ., şi să dispună completarea raportului de expertiză sau efectuarea unui nou raport de expertiză.

3.2. Motivul de nelegalitate prevăzut de disp. art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei

Recurenţii consideră că din motivarea sentinţei de fond nu reiese de ce nu s-au avut în vedere înscrisurile depuse, respectiv facturi prin care se dovedeşte achiziţionarea unor materiale pentru construcţia casei, preţul plătit şi care astfel înlăturau concluziile expertului C.

Nu s-a motivat de ce nu s-a luat în considerare starea de fapt detaliată prin interogatoriul depus în scris, cu referire la momentul cumpărării casei vechi, demolarea acesteia, construirea unui garaj şi apoi vânzarea apartamentului şi începerea construcţiei noii case.

Mai arată recurenţii că prima instanţă nu a motivat de ce nu a luat în considerare apărările formulate cu privire la modul în care a fost construit imobilul, materialele folosite şi manopera.

Prima instanţă nu a motivat nici soluţia de efectuare a unui nou raport de expertiză, iar înlăturarea concluziilor expertului C. s-a făcut ca urmare a luării în considerare a unor preţuri practicate în anul 2016, de unele societăţi comerciale, fără legătură cu probele administrate în dosar.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Prima instanţă, admiţând sesizarea Comisiei constituite la Curtea de Apel Suceava, conform Legii nr. 115/1996, prin care pârâtul A., a fost obligat să plătească Statului Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, suma de 150.115 RON, a reţinut că procentul de 30% din valoarea manoperei, scăzut de expertul D., din totalul muncii încorporate în construcţii, reflectă ajutorul gratuit sau remunerat simbolic de către pârât şi că acelaşi expert nu a luat în considerare cazanul achiziţionat la 18.09.2013.

De asemenea, judecătorul fondului a înlăturat în totalitate expertiza în construcţii efectuată de expertul C., întrucât aceasta conţine aprecieri nerezonabile şi inadvertenţe în primul rând, în ceea ce priveşte cheltuielile cu manopera, afirmând că în momentul de faţă, aşa cum rezultă din listele aferente site-urilor de specialitate, www.x.ro, preţul este de 11 ori mai mare decât cel consemnat de expert, sau de 5 ori mai mare, depinzând de lucrarea executată, turnare beton sau zidărie.

S-a mai consemnat că expertul a reţinut manoperă "0" pentru instalaţia electrică, tehnică şi sanitară, în condiţiile în care niciunul dintre martori nu a afirmat că ar avea abilităţi în efectuarea lucrărilor, ci doar au ajutat la executarea acestora.

Analiza motivelor de casare

1. Cu privire la motivele de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

Critica vizează încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, astfel că cele invocate de recurenţi din această perspectivă vor fi analizate pentru a se constata dacă reprezintă un motiv care să conducă la casarea hotărârii.

Recurenţii au susţinut încălcarea de către instanţa de fond a dispoziţiilor art. 14 din C. proc. civ. - Contradictorialitatea şi, în special, a dispoziţiilor cuprinse la art. 14 alin. (4), (5) şi (6) din C. proc. civ.

Conform art. 14 alin. (4) din C. proc. civ.:

"părţile au dreptul de a discuta şi argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocată în cursul procesului de către orice participant la proces, inclusiv de către instanţă din oficiu".

Art. 14 alin. (5) din C. proc. civ., obligă instanţa ca, în orice proces, să supună discuţiei părţilor toate cererile, excepţiile şi împrejurările de fapt sau de drept invocate.

Potrivit art. 14 alin. (6) din C. proc. civ., instanţa îşi va întemeia hotărârea numai pe motive de fapt şi de drept, pe explicaţii sau pe mijloace de probă care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii.

Aşadar, contradictorialitatea se manifestă atât în raporturile dintre părţi, cât şi în raporturile dintre părţi şi instanţă.

În concret, în speţa dedusă judecăţii, din conţinutul sentinţei recurate, reiese faptul conform căruia, judecătorul fondului a înlăturat în totalitate expertiza efectuată de expertul desemnat chiar de către instanţă, C. şi a înlocuit calculele efectuate de acesta în privinţa cheltuielilor cu manopera, cu preţuri/calcule desprinse dintr-un site - www.x.ro .

Din cuprinsul probelor administrate în dosar, rezultă că această împrejurare nu a fost pusă în discuţia părţilor, până la încheierea dezbaterilor, ci doar a fost luată în considerare de către judecător la pronunţarea hotărârii şi adusă la cunoştinţa părţilor prin considerentele acesteia.

Faţă de acestea, Înalta Curte, va aprecia că sentinţa recurată a fost dată cu încălcarea principiului contradictorialităţii, unul dintre principiile fundamentale alee procesului civil, conţinut în titlul preliminar - Capitolul II, art. 14 din C. proc. civ.

Astfel, se constată că judecătorul fondului a ignorat dreptul părţilor de a discuta/argumenta orice chestiune de fapt sau de drept ce este invocată în cursul procesului - art. 14 alin. (4), a încălcat obligaţia prevederilor art. 14 alin. (5) - aceea de a supune discuţiei părţilor toate cererile, excepţiile şi împrejurările de fapt sau de drept ce se invocă, iar hotărârea pronunţată a fost întemeiată pe motive de fapt, explicaţii/probe ce nu au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii, aşa cum stipulează în mod obligatoriu art. 14 alin. (6) din C. proc. civ.

Se mai constată că între principiul contradictorialităţii, principiul dreptului la apărare şi principiul egalităţii părţilor în procesul civil există o legătură indisolubilă, iar primul principiu constituie o garanţie a respectării celorlalte două principii.

Aşadar, încălcarea principiului contradictorialităţii, principiul fundamental al procesului civil a condus, implicit la încălcarea disp. art. 8 din C. proc. civ., referitoare la garantarea egalităţii părţilor în procesul civil şi art. 13 din C. proc. civ., prin care se garantează dreptul la apărare.

Potrivit disp. art. 174 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., nerespectarea principiilor fundamentale ale procesului civil este sancţionată cu nulitatea absolută a actului de procedură efectuat, ceea ce conduce la întrunirea motivului de nelegalitate prevăzut de disp. art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., nulitatea fiind totală.

2. Cu privire la motivul de recurs întemeiat pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

Din conţinutul acestei critici se desprinde concluzia conform căreia, hotărârea atacată poate fi casată în măsura în care lipsa considerentelor este echivalentă cu nejudecarea fondului.

În cauză, judecătorul fondului a expus considerente referitoare la îndepărtarea declaraţiilor unor martori ce au ajutat la ridicarea construcţiei şi la înlăturarea în totalitate a expertizei în specialitatea construcţii şi calcularea manoperei, prin luarea în considerare a unor preţuri existente pe un site, împrejurări ce nu au fost puse în discuţia părţilor.

Considerentele sentinţei recurate nu cuprind nicio referire/argumentare privitoare la modalitatea achiziţionării materialelor de construcţie, astfel încât, în raport şi de aprecierile deja arătate în paragraful anterior, Înalta Curte reţine că sunt întrunite criticile întemeiate pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

Din lecturarea filelor x conţinute în dosarul de recurs, nu rezultă nicio critică ce ar putea să fie încadrată în cele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., analiza rezumându-se dosar la cele sus-arătate.

Faţă de acestea, în temeiul art. 497 din C. proc. civ., coroborate cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, urmează să se admită recursul formulat, să se caseze hotărârea atacată şi să se trimită cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Referitor la excepţia lipsei de interes în privinţa recurentei B., ca urmare a casării în totalitate a hotărârii atacate, Înalta Curte, apreciază că nu este necesar să se mai pronunţe asupra acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de A. şi B., împotriva Sentinţei nr. 270 din 14 noiembrie 2016, a Curţii de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 aprilie 2019.

GGC - OB