Decizia nr. 259/2019 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completurile de 5 judecători

Şedinţa publică din data de 12 noiembrie 2019

S-au luat în examinare apelurile declarate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de apelanţii intimaţi inculpaţi A., B., C., D., E. şi F. împotriva sentinţei penale nr. 393 din data de 27 iunie 2018, pronunţată de secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2015, privind şi pe intimaţii inculpaţi G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ.

şi pe intimatele persoane vătămate Consiliul Judeţean Argeş Prin Preşedinte, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Băbana prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Brăduleţ prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Budeasa prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Bughea De Sus prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Cocu prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Corbi prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Corbeni prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Coşeşti prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Cotmeana prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Cuca prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Dâmbovicioara prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Domneşti prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Dragoslavele prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Leordeni prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Lunca Corbului prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Mălureni prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Mărăcineni prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Miceşti prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Mihăeşti prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Mioarele prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Morăreşti prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Moşoaia prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Mozăceni prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Negraşi prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Nucşoara prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Rociu prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Sălătrucu prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Stîlpeni prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Stoeneşti prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Stolnici prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Şuici prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Ţiţeşti prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Uda prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Valea Danului prin Primar, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Vedea prin Primar.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, au răspuns apelanţii intimaţi inculpaţi:

- A., fiind asistat de apărător ales, avocat RR. cu împuternicire avocaţială şi de apărător desemnat din oficiu, avocat SS., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- B., fiind asistat de apărător ales, avocat TT. în substituirea domnului avocat UU., cu delegaţie de substituire şi de apărător desemnat din oficiu, avocat VV., cu delegaţie pentru asistenţă juridică .

- precum şi intimaţii inculpaţi:

- G., fiind asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat WW., cu delegaţie de substituire;

- I., fiind asistat de apărător ales, avocat XX., cu împuternicire avocaţială şi de apărător desemnat din oficiu, avocat YY. cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- K., fiind asistată de apărător ales, avocat ZZ., cu împuternicire avocaţială;

- L., fiind asistat de apărător ales, avocat AAA., cu împuternicire avocaţială;

- N., fiind asistat de apărător ales, avocat XX., cu împuternicire avocaţială şi de apărător desemnat din oficiu, avocat BBB., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- O., fiind asistat de apărător ales, avocat AAA., cu împuternicire avocaţială şi de apărător desemnat din oficiu, avocat CCC., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- V., fiind asistat de apărător ales, avocat DDD., cu împuternicire avocaţială şi de apărător desemnat din oficiu, avocat EEE., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- W., fiind asistat de apărător ales, avocat DDD., cu împuternicire avocaţială şi de apărător desemnat din oficiu, avocat FFF., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- Z., fiind asistat de apărător ales, avocat XX., cu împuternicire avocaţială şi de apărător desemnat din oficiu, avocat GGG., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- BB., fiind asistată de apărător ales, avocat ZZ., cu împuternicire avocaţială şi apărător desemnat din oficiu, avocat HHH., cu delegaţie pentru asistenţă juridică;

- CC., fiind asistat de apărător ales, avocat III. cu împuternicire avocaţială;

- DD., fiind asistat de apărător ales, avocat JJJ., cu împuternicire avocaţială;

- GG., fiind asistat de apărător ales, avocat DDD., cu împuternicire avocaţială şi de apărător desemnat din oficiu, avocat KKK., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- KK., pentru care au răspuns apărătorul ales, avocat JJJ., cu cu împuternicire avocaţială şi apărătorul desemnat din oficiu, avocat LLL., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- LL., fiind asistat de apărătorul ales, avocat DDD., cu împuternicire avocaţială şi apărătorul desemnat din oficiu, avocat MMM., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- MM., fiind asistat de apărătorul ales, avocat DDD., cu împuternicire avocaţială şi apărătorul desemnat din oficiu, avocat NNN., cu delegaţie pentru asistenţă juridică;

Au lipsit apelanţii intimaţi inculpaţi:

- C., pentru care a răspuns apărătorul ales, avocat OOO., cu împuternicire avocaţială;

- D., pentru care au răspuns apărătorul ales, avocat OOO., cu împuternicire avocaţială şi apărătorul desemnat din oficiu, avocat PPP., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- E., pentru care au răspuns apărătorul ales, avocat OOO., cu împuternicire avocaţială apărătorul desemnat din oficiu, avocat QQQ., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- F., pentru care au răspuns apărătorul ales, avocat OOO., cu împuternicire avocaţială şi apărătorul desemnat din oficiu, avocat RRR., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie, precum şi intimaţii inculpaţi:

- H., pentru care au răspuns avocat OOO. în substituirea domnului avocat SSS. cu delegaţie de substituire şi de apărător desemnat din oficiu, avocat TTT., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- J., pentru care a răspuns asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat UUU. în substituirea doamnei avocat VVV., cu delegaţie de substituire;

- M., decedat, pentru care a răspuns apărătorul desemnat din oficiu, avocat WWW., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- P., pentru care au răspuns apărătorul ales, avocat XXX., cu împuternicire avocaţială şi apărătorul desemnat din oficiu, avocat YYY., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- Q., pentru care au răspuns apărătorul ales, avocat ZZZ., cu împuternicire avocaţială seria şi apărătorul desemnat din oficiu, avocat AAAA., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- R., pentru care au răspuns apărătorul ales, avocat AAA., cu împuternicire avocaţială şi apărătorul desemnat din oficiu, avocat BBBB. în substituirea domnului avocat CCCC., cu delegaţie de substituire;

- S., pentru care au răspuns apărătorul ales, avocat DDDD., cu împuternicire avocaţială şi apărătorul desemnat din oficiu, avocat EEEE., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- T., pentru care a răspuns apărătorul desemnat din oficiu, avocat FFFF., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- U., pentru care au răspuns apărătorul ales, avocat GGGG. cu împuternicire avocaţială şi apărătorul desemnat din oficiu, avocat BBBB., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- X., pentru care au răspuns apărătorul ales, avocat DDDD., cu împuternicire avocaţială şi apărător desemnat din oficiu, avocat HHHH., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- Y., pentru care au răspuns apărătorul ales, avocat AAA., cu împuternicire avocaţială, şi apărătorul desemnat din oficiu, avocat NNN., în substituirea domnului avocat IIII., cu delegaţie de substituire;

- AA., pentru care au răspuns apărătorul ales, avocat JJJJ., cu împuternicire avocaţială şi apărătorul desemnat din oficiu, avocat KKKK., în substituirea doamnei avocat LLLL., cu delegaţie de substituire;

- EE., pentru care au răspuns apărătorul ales, avocat III. cu împuternicire avocaţială (aflată la fila nr. x din vol. I al dosarului) şi apărătorul desemnat din oficiu, avocat MMMM., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- FF., pentru care au răspuns apărătorul ales, avocat DDDD., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie şi apărătorul desemnat din oficiu, avocat NNNN., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- HH., pentru care au răspuns apărătorul ales, avocat XXX., cu împuternicire avocaţială şi apărătorul desemnat din oficiu, avocat UUU., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- II., decedat, pentru care a răspuns apărătorul desemnat din oficiu, avocat YY. în substituirea doamnei avocat OOOO., cu delegaţie de substituire .

- JJ., pentru care au răspuns apărătorul ales, avocat AAA., cu împuternicire avocaţială şi apărătorul desemnat din oficiu, avocat PPPP., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- NN., pentru care au răspuns apărătorul ales, avocat OOO. în substituirea domnului avocat SSS., cu delegaţie de substituire şi apărătorul desemnat din oficiu, avocat YY., în substituirea domnului avocat QQQQ., cu delegaţie de substituire .

- OO., pentru care au răspuns apărătorul ales, avocat RRRR., cu împuternicire avocaţială seria şi apărătorul desemnat din oficiu, avocat SSSS., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- PP., pentru care au răspuns apărătorul ales, avocat XXX., cu împuternicire avocaţială şi de apărător desemnat din oficiu, avocat TTTT., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie;

- QQ., pentru care a răspuns apărătorul desemnat din oficiu, avocat UUUU., cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie .

De asemenea, au lipsit intimatele persoane vătămate Consiliul Judeţean Argeş, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Băbana, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Brăduleţ, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Budeasa, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Bughea De Sus, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Cocu, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Corbi, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Corbeni, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Coşeşti, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Cotmeana, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Cuca, pentru care a răspuns VVVV., inspector în aparatul de specialitate al primăriei, cu delegaţie de reprezentare, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Dâmbovicioara, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Domneşti, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Dragoslavele, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Leordeni, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Lunca Corbului, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Mălureni, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Mărăcineni, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Miceşti, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Mihăeşti, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Mioarele, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Morăreşti, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Moşoaia, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Mozăceni, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Negraşi, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Nucşoara, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Rociu, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Sălătrucu, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Stîlpeni, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Stoeneşti, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Stolnici, pentru care a răspuns consilierul juridic WWWW., cu împuternicire de reprezentare juridică, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Şuici, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Ţiţeşti, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Uda, Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Valea Danului şi Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Vedea.

În conformitate cu dispoziţiile art. 369 alin. (1) din C. proc. pen., instanţa a procedat la înregistrarea desfăşurării şedinţei de judecată cu mijloace tehnice, stocarea informaţiilor realizându-se în memoria calculatorului.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către magistratul asistent, care a învederat următoarele:

- cauza se află la al doilea termen de judecată, fiind amânată la termenul de judecată anterior la solicitarea apelanţilor intimaţi inculpaţi C., F. şi D. în vederea angajării unui apărător ales şi pregătirii apărării;

- în cauză, la data de 04 noiembrie 2019, apelantul intimat inculpat D., prin apărător ales, a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri constând în acte medicale referitoare la starea sa de sănătate.

Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, din oficiu, cu majoritate, a pus în discuţie incidenţa în cauză, a deciziei Curţii Constituţionale nr. 417 din 03 iulie 2019, prin care instanţa de control constituţional a admis sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, contrar celor prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a invocat excepţia de nulitate absolută a sentinţei penale nr. 393 din 27 iunie 2018, pronunţată de secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2015 având în vedere considerentele deciziei Curţii Constituţionale nr. 417 din 03 iulie 2019, mai exact pct. 170 din cuprinsul deciziei de referinţă.

În acest context, procurorul a solicitat admiterea apelului formulat de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, desfiinţarea sentinţei penale apelate şi, pe cale de consecinţă, trimiterea dosarului spre rejudecare la secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat A., având cuvântul, a considerat că prezenta cauză se circumscrie pct. 2 din cuprinsul deciziei Curţii Constituţionale nr. 417 din 03 iulie 2019, în sensul în care sentinţa penală nr. 393 din 27 iunie 2018 a fost pronunţată anterior deciziei nr. 14 a Colegiului de Conducere din 23 ianuarie 2019 şi în acest moment cauza nu a fost judecată în mod definitiv.

Pentru aceste considerente, apărarea a solicitat admiterea apelului formulat de apelantul intimat inculpat A. şi aplicarea dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., respectiv desfiinţarea sentinţei penale apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la un complet specializat în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat B., având cuvântul, a apreciat că se impune suspendarea prezentei cauze în temeiul art. 3 din Legea nr. 340/2009 privind formularea de către România a unei declaraţii în baza prevederilor art. 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, până la soluţionarea definitivă de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a celor două cauze cu care a fost învestită, respectiv cauzele 357/2019 şi 547/2019, cauze în care Curtea a fost sesizată cu cele patru întrebări preliminare.

De asemenea, în opinia apărării, suspendarea cauzei se impune având în vedere legătura strânsă între dosarele în care au fost ridicate aceste întrebări şi prezenta cauză şi necesitatea de a se lămuri chestiunea privitoare la competenţa instanţei de judecată care a soluţionat fondul cauzei.

Totodată, apărătorul ales al apelantului inculpat intimat B. a considerat că este necesară suspendarea cauzei, aceasta având caracter obligatoriu în raport cu faza procesuală în care se află prezenta cauză.

În măsura în care instanţa va aprecia că nu se impune suspendarea cauzei, apărarea a arătat că este de acord cu trimiterea cauzei spre rejudecare, însă a solicitat ca această soluţie să se dispună în temeiul deciziei Curţii Constituţionale nr. 417 din 03 iulie 2019, şi nu ca urmare a admiterii apelului declarat de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie.

Apărătorul ales al apelanţilor intimaţi inculpaţi C., F., D., E., având cuvântul, a arătat că, deşi Curtea Constituţională a făcut referire în cuprinsul deciziei nr. 417 din 03 iulie 2019 la existenţa unei nulităţi absolute a tuturor hotărârilor pronunţate de un complet nespecializat, acest caz de nulitate nu este reglementat de art. 281 din C. proc. pen., fiind un caz de nulitate sui generis, pe care îl impune Curte Constituţională.

Mai mult decât atât, apărarea a precizat că, prin decizia nr. 417 din 03 iulie 2019, Curtea Constituţională a statuat faptul că vor fi trimise cauzele spre rejudecare la instanţele de fond.

Apărătorul ales a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la judecătorul de cameră preliminară prin raportare la o interpretare logico-gramaticală a textelor de lege în discuţie.

În acest sens, apărarea a menţionat că trebuie avut în vedere faptul că la nivelul anului 2003, când a intrat în vigoare Legea nr. 161 prin care a fost modificată Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, nu era reglementată instituţia camerei preliminare.

Mai mult decât atât, apărătorul ales a precizat că nu poate achiesa la opinia conform căreia judecătorul care a exercitat funcţia de judecător de cameră preliminară era specializat la acel moment procesual, iar ulterior, când a făcut parte din compunerea completului de 3 judecători, nu mai era specializat, acesta fiind un nonsens juridic.

Pentru aceste considerente, a solicitat instanţei admiterea apelurilor formulate de către apelanţii intimaţi inculpaţi C., F., D., E. şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond în faza camerei preliminare.

Pentru intimaţii inculpaţi H. şi NN., apărătorul ales, avocat OOO. în substituirea domnului avocat SSS., a solicitat instanţei desfiinţarea sentinţei penale apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat G., având cuvântul, a solicitat desfiinţarea sentinţei penale atacate de către Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond în raport cu decizia nr. 417 din 03 iulie 2019, pronunţată de Curtea Constituţională.

Apărătorul ales al intimaţilor inculpaţi I., N. şi Z., având cuvântul, a solicitat admiterea apelului formulat de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, desfiinţarea hotărârii pronunţate în primă instanţă şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat J., având cuvântul, a formulat concluzii de admitere a apelului formulat de parchet şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond în vederea rejudecării de către un complet specializat.

Apărătorul ales al intimatelor inculpate K. şi BB., având cuvântul, a arătat că pe rolul Completului de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au existat mai multe opinii cu privire la decizia Curţii Constituţionale nr. 417 din 03 iulie 2019, în sensul că anumite cauze au fost trimise spre rejudecare la secţia Penală, iar alte cauze au fost suspendate până la pronunţarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a unei hotărâri preliminare asupra întrebărilor cu care a fost sesizată.

Din această perspectivă, apărarea a solicitat suspendarea prezentei cauze până la pronunţarea soluţiei de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauzele în care a fost sesizată.

Apărătorul ales al intimaţilor inculpaţi L., JJ., Y., R. şi O., având cuvântul, a solicitat suspendarea cauzei până la pronunţarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a unei hotărâri preliminare asupra întrebărilor cu care a fost sesizată, pentru a se evita astfel instituirea unei practici neunitare în ceea ce priveşte aplicarea deciziei nr. 417 din 03 iulie 2019 pronunţată de Curtea Constituţională.

De asemenea, în măsura în care instanţa de apel va dispune desfiinţarea hotărârii apelate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, apărarea a considerat că această hotărâre poate fi desfiinţată în baza deciziei Curţii Constituţionale nr. 417, şi nu ca efect al apelului declarat de către parchet.

Totodată, apărătorul ales a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare în procedura de cameră preliminară având în vedere faptul că nu se poate considera că un judecător a fost specializat atunci când a soluţionat în etapa camerei preliminare, dar ulterior făcând parte din compunerea unui complet de judecată în primă instanţă nu ar mai fi fost specializat.

La interpelarea instanţei, apărătorul ales al intimaţilor inculpaţi L., JJ., Y., R. şi O. a arătat că temeiul în baza căruia solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la judecătorul de cameră preliminară îl constituie o chestiune de spirit al legii şi al motivării deciziei de către Curtea Constituţională. Astfel, Curtea Constituţională nu putea să anticipeze o astfel de formă în motivarea deciziei atâta vreme cât la acel moment nu era reglementată instituţia camerei preliminare. Totodată, apărarea a menţionat că spiritul motivării deciziei conduce la această idee juridică, logică şi practică, respectiv trimiterea cauzei spre rejudecare la judecătorul de cameră preliminară.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat M., având cuvântul, a solicitat în principal suspendarea cauzei până la pronunţarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a unei hotărâri preliminare şi în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare la judecătorul de cameră preliminară.

Apărătorul ales al apelanţilor intimaţi P., HH. şi PP., având cuvântul, a solicitat instanţei ca, în principal, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 340/2009 privind formularea de către România a unei declaraţii în baza prevederilor art. 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, să dispună suspendarea judecării prezentei cauze până la soluţionarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a celor două cauze cu care a fost învestită.

În subsidiar, apărarea a solicitat instanţei ca, în temeiul deciziei Curţii Constituţionale nr. 417 din 03 iulie 2019 să dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, respectiv la secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Apărătorul ales al intimatului inculpat Q., având cuvântul, a apreciat că în prezenta cauză este incident un caz de întrerupere al cursului justiţiei.

A mai precizat că o componentă de bază a oricărei hotărâri pronunţate de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie o reprezintă pe lângă soluţionarea raportului penal de conflict şi asigurarea unei practici unitare.

În acest sens, apărarea a precizat că la nivelul Completului de 5 Judecători s-au instituit mai multe opinii cu privire la efectele pe care le produce decizia nr. 417 din 03 iulie 2019 pronunţată de instanţa supremă, şi anume: negarea caracterului obligatoriu erga omnes al deciziilor Curţii Constituţionale în ciuda unei jurisprudenţe unanime şi constante în acest sens şi aplicarea deciziei nr. 417, decizie pronunţată în soluţionarea unui conflict juridic de tip constituţional,

Apărătorul ales al intimatului inculpat Q., în temeiul dispoziţiilor art. 40 alin. (4) din C. proc. pen., a solicitat instanţei ca prin încheiere, să constate intervenirea unui caz în care cursul justiţiei este întrerupt, acesta fiind incident indiferent de soluţia ce se va pronunţa în prezenta cauză.

Apărarea a mai subliniat şi faptul că s-a ignorat în mod constant rolul pe care îl are Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin fiecare hotărâre pe care o pronunţă, de asigurare a unei practici unitare.

În măsura în care instanţa va respinge cererea de constatare a întreruperii cursului justiţiei, apărătorul ales al intimatului inculpat Q. a solicitat instanţei să constate caracterul obligatoriu erga omnes al deciziilor Curţii Constituţionale, indiferent că este vorba despre decizia nr. 417, indiferent că este vorba despre o altă decizie.

În acest sens, cu titlu exemplificativ, apărarea a făcut referire la decizia care s-a pronunţat cu privire la neconstituţionalitatea art. 5 din C. pen. privind legea penală mai favorabilă, când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat instanţa de control constituţional pentru a stabili modalitatea în care trebuie să se aplice art. 5 din C. pen.

A arătat că la momentul publicării acestei decizii, deşi anterior fusese pronunţată o hotărâre de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept care era diametral opusă ca rezolvare a chestiunii de drept şi de atunci toate instanţele naţionale au aplicat şi au observat caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.

În ceea ce priveşte trimiterea cauzei spre rejudecare la judecătorul de cameră preliminară, apărarea a opinat că nu există un temei expressis verbis care să permită o asemenea trimitere, şi a arătat totodată că, la data modificării art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, nu era reglementată instituţia camerei preliminare.

Mai mult decât atât, apărătorul ales a învederat instanţei că atâta vreme cât există parchete specializate şi procurori specializaţi, ar trebui să existe şi judecători specializaţi, apreciind că această omisiune a legiuitorului poate fi suplinită printr-un raţionament logico-juridic.

Apărătorul ales al intimaţilor inculpaţi S., X. şi FF., având cuvântul, a solicitat în principal, admiterea cererii de suspendare a judecării prezentei cauze până la pronunţarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a unei hotărâri prealabile în legătură cu sesizările privitoare la modalitatea în care poate să se pronunţe Curtea Constituţională ca organ exterior instituţiilor justiţiei asupra unei excepţii de procedură, iar în subsidiar, a solicitat aplicarea deciziei nr. 417 din 03 iulie 2019, respectiv trimiterea cauzei spre rejudecare cu includerea procedurii de cameră preliminară având în vedere faptul că, la momentul la care s-a pus în discuţie existenţa camerei preliminare, C. proc. pen. era deja modificat.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat T., având cuvântul, a solicitat aplicarea dispoziţiilor deciziei Curţii Constituţionale nr. 417 din 03 iulie 2019 şi desfiinţarea sentinţei penale atacate cu consecinţa trimiterii spre rejudecare către instanţa de fond.

Apărătorul ales al intimatului inculpat U., având cuvântul, a solicitat desfiinţarea sentinţei penale apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.

Apărătorul ales al intimaţilor inculpaţi V., MM., XXXX., W. şi GG., având cuvântul, a solicitat suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a celor două cauze cu care a fost învestită.

În măsura în care instanţa de apel nu va dispune soluţia suspendării judecăţii, apărarea a solicitat respingerea excepţiei de nulitate absolută a sentinţei penale apelate şi, pe cale de consecinţă, judecarea apelurilor formulate în prezenta cauză.

Apărătorul ales al intimatului inculpat AA., având cuvântul, a formulat o cerere de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu un set de întrebări preliminare, cerere pe care, cu încuviinţarea instanţei, a depus-o în scris la dosarul cauzei în şedinţă publică.

La interpelarea instanţei, apărătorul ales al intimatului inculpat AA. a precizat că nu mai are de formulat şi alte întrebări preliminare adresate Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în afara celor deja cuprinse în cererea depusă la prezentul termen.

În acest context, apărarea a menţionat şi faptul că, în cuprinsul cererii a sintetizat întrebările preliminare, acestea aflându-se la pagina 5 a cererii, a făcut o motivare referitoare la necesitatea sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a precizat care este contextul formulării întrebărilor şi, de asemenea, care este conţinutul faptic deţinut de către Curtea Constituţională.

Mai mult decât atât, a solicitat instanţei ca, în măsura în care va dispune sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, să se facă referire la art. 23 lit. a) din Statutul Curţii, în sensul ca procedura să fie una accelerată, preliminară, de urgenţă, deoarece urgenţa este justificată prin natura cauzei.

Pentru aceste considerente, a solicitat instanţei sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu întrebările preliminare formulate.

În măsura în care instanţa va dispune trimiterea dosarului spre rejudecare la instanţa de fond, apărarea a solicitat instanţei să aibă în vedere paragraful 170 din cuprinsul deciziei Curţii Constituţionale, şi anume:

"conduita neconstituţională a Înaltei Curţi în soluţionarea pe fond la constituirea completului de judecată care nu a fost specializat", care se referă la judecata în primă instanţă.

Apărătorul ales al intimatului inculpat AA., a arătat că, deşi C. proc. pen. la Titlul III prevede Judecata, iar la titlul II prevede Camera preliminară, trebuie avut în vedere faptul că judecătorul de cameră preliminară este aceeaşi persoană cu magistratul care va judeca fondul cauzei.

Apărarea a mai subliniat faptul că dacă acel complet de judecată nu a fost specializat, în mod implicit, nici judecătorul de cameră preliminară nu a fost specializat.

De asemenea, a arătat că, deşi procedura de cameră preliminară este reglementată într-un alt titlu decât judecata, această procedură este inclusă şi absorbită total în judecata pe fond a pricinii.

Apărătorul ales al intimaţilor inculpaţi CC. şi EE., având cuvântul, a susţinut, în esenţă, că instanţa nu se află în situaţia juridică de a admite excepţia nulităţii absolute a hotărârii apelate, excepţie care s-ar desprinde din decizia Curţii Constituţionale nr. 417 din 03 iulie 2019.

Totodată, a arătat că orice decizie a Curţii Constituţionale este general obligatorie, erga omnes, dar cu o condiţie suplimentară şi anume, această decizie să se păstreze în perimetrul atribuţiilor pe care Curtea Constituţională le are, atribuţii care nu sunt la nivel de jurisdicţie, motiv pentru care, în opinia apărării, instanţa de control constituţional nu poate impune instanţei de judecată să procedeze la admiterea căii de atac, la desfiinţarea hotărârii atacate şi, implicit, la trimiterea spre rejudecare a cauzei.

Astfel, Curtea Constituţională nu a îndeplinit şi condiţia suplimentară la care apărarea a făcut referire anterior.

Apărarea a considerat că această chestiune referitoare la specializarea judecătorilor în materia infracţiunilor de corupţie constituie o falsă problemă, având în vedere faptul că se poate discuta despre o specializare, însă numai în cazul organelor de anchetă, nu şi în cazul judecătorilor, aceştia având atribuţia şi specializarea de a judeca orice fel de materii.

Pentru aceste motive, apărătorul ales al intimaţilor inculpaţi CC. şi EE. a solicitat instanţei respingerea excepţiei de nulitate absolută a hotărârii apelate.

Apărătorul ales al intimaţilor inculpaţi DD. şi KK., având cuvântul, a arătat că art. 104 din Constituţia României prevede faptul că deciziile Curţii Constituţionale sunt erga omnes, valabile şi obligatorii.

Prin urmare, apărarea a solicitat admiterea excepţiei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, inclusiv în procedura camerei preliminare.

În subsidiar, apărătorul ales al intimaţilor inculpaţi DD. şi KK. a solicitat instanţei să dispună suspendarea judecării prezentei cauze până la momentul la care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene se va pronunţa în cauzele în care a fost sesizată.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat II., având cuvântul, a formulat concluzii de suspendare a judecării prezentei cauze pentru a se aştepta punctul de vedere al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la decizia nr. 417 din 03 iulie 2019 pronunţată de Curtea Constituţională.

Apărarea, în subsidiar, a solicitat instanţei să aibă în vedere dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, şi să dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, dar nu ca urmare a admiterii apelului formulat de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, ci ca o consecinţă a aplicării deciziei nr. 417 din 03 iulie 2019 pronunţată de instanţa de control constituţional.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat QQ., având cuvântul, a formulat aceleaşi concluzii ca antevorbitorul său.

Reprezentantul intimatei persoane vătămate Unitatea Administrativ Teritorial Comunală Stolnici, precum şi apărătorul ales al intimatului inculpat OO., având pe rând cuvântul, au arătat că lasă la aprecierea instanţei pronunţarea cu privire la incidenţa, în prezenta cauză, a deciziei Curţii Constituţionale nr. 417 din 03 iulie 2019.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul asupra cererii de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a solicitat respingerea acesteia, deoarece în cauza C-357 Comisia Europeană a formulat concluzii în sensul că dispoziţiile art. 19 alin. (1) din TUE, art. 325 alin. (1) din TFUE, art. 1 alin. (1) lit. a) şi art. 2, articole cu care a fost sesizată Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, nu se opun unei decizii pronunţate de Curtea Constituţională, care s-a pronunţat cu privire la legalitatea compunerii unor completuri de judecată.

De asemenea, procurorul a arătat că cerinţa de independenţă consacrată de art. 19 alin. (1) din TUE interpretat din perspectiva art. 47 din CARTA, nu interzice ca o instanţă naţională, aflată în împrejurări precum cele din acţiunea principală, să fie obligată ca, în temeiul dreptului naţional, să respecte o decizie a Curţii Constituţionale a statului membru.

În raport cu aceste concluzii, acuzarea a solicitat instanţei respingerea cererii de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, şi implicit a cererii de suspendare a judecării prezentului proces pentru a primi răspuns de la Curte cu privire la solicitările anterioare adresate acesteia.

În ceea ce priveşte cererea de constatare a intervenirii unui caz de întrerupere a cursului justiţiei formulată de apărătorul ales al intimatului inculpat Q., reprezentantul Ministerului Public a arătat că nu este necesară o astfel de întrerupere a cursului justiţiei având în vedere argumentele precizate anterior.

Pe cale de consecinţă, acuzarea a formulat concluzii de respingere a cererii referitoare la întreruperea cursului justiţiei, apreciind că nu sunt îndeplinite dispoziţiile legale pentru a se dispune această soluţie.

Cu privire la solicitarea de a trimite cauza spre rejudecare la judecătorul de cameră preliminară, procurorul a făcut referire la dispoziţiile art. 3 din C. proc. pen., la prevederile care reglementează instituţia camerei preliminare, la dispoziţiile Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, precum şi la art. 421 alin. (1) lit. b) teza a-II-a din C. proc. pen., care prevede în mod clar că se dispune trimiterea cauzei spre rejudecată la instanţa de judecată.

De altfel, şi Curtea Constituţională a statuat faptul că, pentru rejudecare, cauza se va trimite la instanţa de judecată.

Acuzarea a menţionat şi faptul că această terminologie folosită de legiuitor şi de Curtea Constituţională, respectiv sintagma "instanţa de judecată" se referă clar la instanţa care soluţionează fondul cauzei.

Mai mult decât atât, reprezentantul Ministerului Public a arătat că, în ipoteza în care instanţa de control constituţional ar fi dorit să se reia şi procesul cu privire la camera preliminară, ar fi specificat în mod expres acest aspect.

Prin urmare, procurorul a învederat că sintagma "instanţa de judecată" în terminologia folosită de legiuitor atât în C. proc. pen., cât şi în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, priveşte doar instanţa de fond, nu şi judecătorul de cameră preliminară.

Pentru aceste motive, acuzarea a solicitat instanţei trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători a pus în vedere procurorului să precizeze în ce cauză au fost transmise concluziile Comisiei Europene.

Reprezentantul Ministerului Public a arătat că aceste concluzii au fost trimise de către Comisa Europeană în cauza C-357.

Apelantul intimat inculpat A., precum şi intimaţii inculpaţi G., I., K., L., N., O., W., Z., BB., CC., DD., GG., KK., MM. şi LL., având, pe rând ultimul cuvânt, au arătat că sunt de acord cu concluziile apărătorilor lor.

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI

Deliberând asupra apelurilor de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin sentinţa penală nr. 393 din 07 iunie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în dosarul nr. x/2015, s-au dispus următoarele:

1. CERERI DE SCHIMBARE A ÎNCADRĂRII JURIDICE

CU UNANIMITATE:

Au fost respinse cererile formulate în cauză, având ca obiect schimbarea încadrării juridice date faptelor prin rechizitoriu, după cum urmează:

- În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii L., Y., F., MM., LL., GG., C., W., V., R., O. şi JJ., din infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., în infracţiunea de neglijenţă în serviciu, prevăzută de art. 298 din C. pen.

- În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii AA. (10 acte de executare), Q. (10 acte executare), BB. (13 acte de executare) şi K. (26 acte de executare) dintr-o pluralitate infracţională într-o unitate legală, pentru infracţiunile de instigare şi complicitate morală, respectiv complicitate la abuz în serviciu prevăzute de art. 47 şi art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen.,

- În ceea ce îl priveşte inculpatul F. dintr-o unitate legală într-o unitate naturală, respectiv din art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale), în art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

2. ACŢIUNEA PENALĂ

A. AA.

CU UNANIMITATE:

I. În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului AA. cu antecedente penale, pentru:

1. infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (34 acte materiale).

2. instigare la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

3. instigare la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

4. instigare la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

5. instigare la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

6. instigare la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

7. instigare la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

8. instigare la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

9. instigare la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

10. instigare la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

11. instigare la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

2. CU MAJORITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit c) (in dubio pro reo) din C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului AA. pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii de foloase necuvenite, prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000.

CU OPINIA SEPARATĂ în sensul condamnării inculpatului AA., în temeiul art. 13 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

B. Q.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului Q., în prezent deputat în Parlamentul României, pentru:

1. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (34 acte materiale);

2. complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

3. complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

4. complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

5. complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

6. complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

7. complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

8. complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

9. complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

10. complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

11. complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

BB.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen., s-a pronunţat soluţia achitării inculpatei BB. pentru:

1. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

2. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

3. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

4. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

5. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

6. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

7. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

8. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

9. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

10. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

11. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

12. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

13. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.,toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

D. K.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen., a fost achitată inculpata K., pentru:

1. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

2. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

3. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

4. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen..(2 acte materiale);

5. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

6. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

7. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

8. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

9. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

10. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

11. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

12. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

13. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

14. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

15. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

16. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

17. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

18. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

19. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

20. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

21. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

22. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

23. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

24. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

25. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

26. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

E. L.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen., s-a dipus achitarea inculpatului L., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Cuca, jud. Argeş, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

F. Y.

CU UNANIMITATE:

I. În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului Y., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

II. În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul F., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

G. MM.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului MM., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

H. LL.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul LL., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

I. GG.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului GG., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen..(2 acte materiale).

J. C.

CU UNANIMITATE:

XI. În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., s-a pronunţat soluţia achitării inculpatului C. la data săvârşirii faptelor primar al comunei Moşoaia, jud. Argeş, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

K. W.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul W., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Stoeneşti, jud. Argeş, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

L. V.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului V., la data săvârşirii faptelor viceprimar al comunei Stoeneşti, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

M. NN.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen., a fost achitată inculapta NN., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Coşeşti, jud. Argeş, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu,în formă continuată, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

N. PP.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., s-a pronunţat achitarea inculpatului PP. la data săvârşirii faptelor primar al comunei Corbi, jud. Argeş, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

O. S.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului S., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

P. DD.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul DD., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

Q. KK.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului KK., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu,în formă continuată, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

R. X.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul X., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

S. D.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., s-a pronuţat soluţia achitării faţă de inculpatul D., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

T. H.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul H. la data săvârşirii faptelor primar al comunei Morăreşti, jud. Argeş, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

U. U.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului U., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

V. R.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. adin C. proc. pen., a fost achitat inculpatul R., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

W. O.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen., s-a pronunţat achitarea inculpatului O., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

X. G.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul G., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

Y. JJ.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului JJ., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

Z. QQ.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul QQ., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

AA. FF.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului FF., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

BB. E.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., s-a pronunţat soluţia achitării inculpatului E., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu,în formă continuată, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

cc. P.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului P., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

DD. N.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., s-a dispus soluţia achitării faţă de inculpatul N., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

EE. B.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

FF. OO.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., s-a pronunţat soluţia achitării inculpatei OO., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

GG. M.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul M., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

HH. T.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului T. la data săvârşirii faptelor, primar al comunei Băbana, jud. Argeş, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

II. J.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului J. la data săvârşirii faptelor, primar al comunei Domneşti, jud. Argeş, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea. art. 5 alin. (1) din C. pen.

JJ. HH.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul HH., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

KK. CC.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., s-a pronunţat soluţia achitării faţă de inculpatul CC., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

LL. I.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul I., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

MM. EE.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului EE., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

NN. Z.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul Z., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

OO. II.

CU UNANIMITATE:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen., s-a dispus soluţia achitării faţă de inculpatul II., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

PP. A.

CU UNANIMITATE:

În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 74 alin. (2) şi art. 76 din C. pen. anterior şi art. 5 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la data săvârşirii faptelor director al Agenţiei de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a judeţului Argeş, fără antecedente penale, la o pedeapsă de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) din C. pen. anterior, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

În baza art. 71 din C. pen. anterior, i-au fost interzise inculpatului, pe toată durata executării pedepsei, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) din C. pen. anterior.

În baza art. 861 din C. pen. anterior, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului şi fixează, potrivit art. 862 din C. pen. anterior, un termen de încercare de 4 ani.

În baza art. 863 alin. (1) din C. pen. anterior, inculpatul a fost obligat ca, pe perioada termenului de încercare stabilit, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte săptămânal la Serviciul de Probaţiune Argeş, în a cărui rază teritorială domiciliază inculpatul;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

De asemenea, i s-a atras atenţia inculpatului A. asupra prevederilor art. 864 din C. pen. anterior, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) din C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate.

III. ACŢIUNEA CIVILĂ

CU UNANIMITATE:

A. S-a luat act de faptul că:

- următoarele UAT nu s-au constituit părţi civile: Cuca (inculpat L., f.216, vol. 160 dosar urmărire penală; f.152, vol. 2, dosar fond); Dragoslavele (inculpat LL./MM., f.227, vol. 160 dosar urmărire penală; f.14, vol. 2, dosar fond); Dîmbovicioara (inculpat GG., f.96, vol. 160 dosar urmărire penală; f.17, vol. 2, dosar fond); Moşoaia (inculpat C., f.165, vol. 160 dosar urmărire penală; f.19, vol. 2, dosar fond); Stoieneşti (inculpat W., f.257, vol. 160 dosar urmărire penală; f.20, vol. 2, dosar fond); Sălătrucu (inculpat U., f.241, vol. 160 dosar urmărire penală; f.48, vol. 2, dosar fond); Şuici (inculpat R., f.247, vol. 160 dosar urmărire penală; f.52, vol. 2, dosar fond); Mălureni (inculpat O., f.264, vol. 160 dosar urmărire penală; f.54, vol. 2, dosar fond); Cotmeana (inculpat QQ., f.220, vol. 160 dosar urmărire penală; f.59, vol. 2, dosar fond); Mozăceni (inculpat N., f.193, vol. 160 dosar urmărire penală; f.92, vol. 2, dosar fond); Cocu (inculpat OO., f.251, vol. 160 dosar urmărire penală; f.100, vol. 2, dosar fond); Băbana (inculpat T., f.209, vol. 160 dosar urmărire penală; f.102, vol. 2, dosar fond); Rociu (inculpat I., f.180, vol. 160 dosar urmărire penală; f.115, vol. 2, dosar fond); Negraşi (inculpat Z., f.176, vol. 160 dosar urmărire penală; f.133, vol. 2, dosar fond);

- UAT Morăreşti a renunţat la constituirea de parte civilă (inculpat H., f.108, vol. 160 dosar urmărire penală; f.42, vol. 2, dosar fond);

- s-au constituit părţi civile următoarele UAT comunale: Valea Danului (inculpat Y., f.150, vol. 160 dosar urmărire penală; f.5, vol. 2, dosar fond); Miceşti (inculpat F., f.50, vol. 160 dosar urmărire penală; f.8, vol. 2, dosar fond); Coşeşti (inculpat NN., dosar urmărire penală; dosar fond); Corbi (inculpat PP., dosar urmărire penală; dosar fond); Leordeni (inculpat S., dosar urmărire penală; dosar fond); Stâlpeni (inculpat DD., dosar urmărire penală; dosar fond); Budeasa (inculpat KK., dosar urmărire penală; dosar fond); Mihăieşti (inculpat X., f.16, vol. 160 dosar urmărire penală); Lunca Corbului (inculpat D., dosar urmărire penală; dosar fond); Mărăcineni (inculpat JJ., dosar urmărire penală; dosar fond); Ţiţeşti (inculpat FF., dosar urmărire penală; dosar fond); Stolnici (inculpat E., dosar urmărire penală; dosar fond); Corbeni (inculpat P., dosar urmărire penală; dosar fond); Vedea (inculpat B., dosar urmărire penală; dosar fond); Uda (inculpat M., dosar urmărire penală); Nucşoara (inculpat J., dosar urmărire penală; dosar fond); Brăduleţ (inculpat HH., dosar urmărire penală; dosar fond); Bughea de Sus (inculpat CC., dosar urmărire penală; dosar fond); Mioarele (inculpat EE., dosar urmărire penală; dosar fond); Domneşti (inculpat II., dosar urmărire penală; dosar fond); şi Consiliul Judeţean Argeş .

B. A fost respinsă acţiunea civilă exercitată de UAT Valea Danului, Miceşti, Coşeşti, Corbi, Leordeni, Stâlpeni, Budeasa, Mihăieşti, Mărăcineni, Ţiţeşti, Corbeni, Vedea, Brăduleţ, Bughea de Sus, Mioarele şi Domneşti împotriva inculpaţilor Y., F., NN., PP., S., DD., KK., X., JJ., FF., P., B., HH., CC., EE. şi II..

C. A fost admisă acţiunea civilă formulată de UAT Lunca Corbului şi s-a dispus obligarea inculpatului D. la plata sumei de 32.010,08 RON, către aceasta.

D. A fost admisă acţiunea civilă formulată de UAT Stolnici şi s-a dispus obligarea inculpatului E. la plata sumei de 20.706,39 RON, către aceasta.

E. A fost admisă acţiunea civilă formulată de UAT Nucşoara şi s-a dispus obligarea inculpatului J. la plata sumei 1935,17 RON, către aceasta.

F. A fost admisă acţiunea civilă formulată de Consiliul Judeţean Argeş şi s-a dispus obligarea inculpatului A. la plata sumei de 39.865 RON, către aceasta.

G. În baza art. 25 alin. (6) din C. proc. pen., instanţa a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de UAT Uda împotriva inculpatului M. .

H. S-a dispus restituirea sumei de 20.707 RON consemnate la YYYY. S.A., conform chitanţei nr. x/1 din 10.07.2015 şi recipisei de consemnare nr. x din 10.07.2015, către inculpata NN..

III. MĂSURI ASIGURĂTORII

CU UNANIMITATE:

A. A constatat că măsura asiguratorie, dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 27.07.2015, asupra bunurilor aparţinând inculpatei K., a fost ridicată prin încheierea nr. 604 din 11.08.2015, pronunţată în dosarul x/2015

B. De asemenea, a constatat că măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatei NN. a fost ridicată prin ordonanţa din 23.07.2015 .

C. Au fost ridicate următoarele măsuri asigurătorii:

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 07.07.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului L.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului Y.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului F.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 27.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului MM.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului LL.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului GG.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului C.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului W.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului PP.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului S.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului DD.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului KK.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului X.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului H.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului U.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului R.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului O.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului JJ.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului QQ.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului FF.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului P.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului N.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului B.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului OO.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului M.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului T.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului HH.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului CC.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului I.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului EE.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului Z.;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului II. .

D. Au fost menţinute următoarelor măsuri asigurătorii:

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului D., până la concurenţa sumei de 32.010,08 RON;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului E., până la concurenţa sumei de 20.706,39 RON;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului J., până la concurenţa sumei de 1.935,17 RON;

- măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului A., până la concurenţa sumei de 39.865 RON.

III. CHELTUIELI JUDICIARE

CU UNANIMITATE:

A fost obligat inculpatul A. la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare realizate în faza de judecată şi suma de 500 RON, reprezentând cheltuieli judiciare realizate în faza de urmărire penală.

În ceea ce privesc cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea inculpaţilor AA., Q., BB., K., L., Y., F., MM., LL., GG., C., W., V., NN., PP., S., DD., KK., X., D., H., U., R., O., G., JJ., QQ., FF., E., P., N., B., OO., M., T., J., HH., CC., I., EE., Z. şi II. s-a dispus ca acestea să rămână în sarcina statului.

Cu privire la onorariiile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, s-au dispus următoarele:

- onorariile integrale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii M., J., E., T., II. şi QQ., în sumă de câte 520 RON, rămân în sarcina statului;

- onorariile integrale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimatele părţi civile Unităţile Administrativ Teritorial Comunale Miceşti, Dragoslavele, Dâmbovicioara, Moşoaia, Mihăeşti, Cocu, Nucşoara, Rociu şi Domneşti, în sumă de câte 520 RON, rămân în sarcina statului;

- onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii AA., Y., EE., Z., F., C., P., OO., N. şi I., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 400 RON, rămân în sarcina statului.

De asemenea, au fost respinse cererile de majorare a onorariilor formulate de avocaţii desemnaţi din oficiu ZZZZ., AAAAA., HHH., WW., BBBBB., CCCCC., BBBB., VV., KKK..

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriu au fost trimişi în judecată inculpaţii:

I. AA. fost preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş şi fost preşedinte al Organizaţiei Judeţene Argeş a DDDDD., cu antecedente penale, aflat în executarea unei pedepse privative de libertate în altă cauză, în prezent deţinut în Penitenciarul Colibaşi, judeţul Argeş, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- "fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat, ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite", prevăzută şi pedepsită de art. 13 din Legea nr. 78/2000;

- "abuzul în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (34 acte materiale).

- "instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

- "instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

- "instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

- "instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- "instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- "instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- "instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- "instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- "instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- "instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

2. Q., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- complicitate la "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (34 acte materiale);

- "complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

- "complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

- "complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

- "complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- "complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- "complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- "complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- "complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- "complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- "complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

3. BB. fără antecedente penale, pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

4. K., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

5. L., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

6. Y., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

7. F., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

8. MM., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

9. LL., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

10. GG., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

11. C., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

12. W., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

13. V., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

14. NN., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

15. PP. la data săvârşirii faptelor primar al comunei Corbi, jud. Argeş, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

16. S., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

17. DD., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

18. KK., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

19. X., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

20. D., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

21. H., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

22. U., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

23. R., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

24. O., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

25. G., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

26. JJ., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

27. QQ., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

28. FF., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

29. E., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

30. P., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

31. N., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale);

32. B., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

33. OO., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

34. M., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

35. T. la data săvârşirii faptelor primar al comunei Băbana, jud. Argeş, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

36. J., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

37. HH., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

38. CC., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

39. I., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

40. EE., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

41. Z., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

42. II., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

43. A. la data săvârşirii faptelor director al Agenţiei de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a judeţului Argeş,fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

În actul de sesizare s-a reţinut în esenţă, în fapt, că inculpatul AA., care se afla în executarea unei pedepse privative de libertate, şi-a desfăşurat activitatea în perioada 2007-2014 (când a fost emis Ordinul Prefectului judeţului Argeş nr. 128/24.02.2014 privind încetarea mandatului) în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş şi preşedinte al organizaţiei judeţene Argeş a DDDDD..

Totodată, în perioada 2006-2007, inculpatul AA. a îndeplinit şi funcţia de preşedinte al Consiliului pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia.

Consiliul pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia este organismul regional deliberativ, fără personalitate juridică, care este constituit şi funcţionează pe principii parteneriale la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia în scopul coordonării activităţii de elaborare şi monitorizare ce decurg din politicile de dezvoltare regională.

Consiliul are, potrivit prevederilor art. 7 alin. (2) şi art. 9 lit. j) şi n) din Legea nr. 315/2004, printre altele, următoarele atribuţii principale:

- analizează şi aprobă strategia şi programele de dezvoltare regională;

- sprijină elaborarea în parteneriat a Planului naţional de dezvoltare;

- aprobă proiectele de dezvoltare regională, selecţionate la nivel regional în concordanţă cu priorităţile şi metodologia elaborate de Consiliul naţional pentru dezvoltare regională, împreună cu organismele regionale specializate;

- transmite Consiliului naţional pentru dezvoltare regională, în vederea aprobării finanţării, portofoliul propus de proiecte pentru care se aplică o procedură de selecţie la nivel naţional;

- aprobă criteriile, priorităţile, alocarea şi destinaţiile resurselor Fondului pentru dezvoltare regională;

- prezintă Consiliului naţional pentru dezvoltare regională propuneri privind alocarea de resurse la Fondul naţional pentru dezvoltare regională;

- urmăreşte utilizarea fondurilor alocate din Fondul naţional pentru dezvoltare regională;

- propune Consiliului naţional pentru dezvoltare regională cuantumul contribuţiilor anuale, în limita sumelor aprobate prin bugetele celor 7 judeţe membre, alocate Fondului pentru dezvoltare regională, în vederea finanţării politicilor regionale, precum şi destinaţia şi eşalonările de plată ale acestora;

- atrage alte contribuţii financiare, locale şi regionale, în vederea realizării obiectivelor regionale, sursele atrase constituindu-se ca venituri la Fondul pentru dezvoltare regională.

În cadrul Consiliului pentru Dezvoltare Regională (la nivelul secretariatului acestui organism) şi-a desfăşurat activitatea şi inculpatul Q., angajat al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia din data 15.06.2006.

Totodată, prin hotărârea nr. 9 din 25.07.2007 a Consiliului pentru Dezvoltare Regională, printre reprezentanţii Regiunii Sud-Muntenia nominalizaţi pentru a face parte din Comitetul Regional de Evaluare Strategică şi de Corelare pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013, în calitate de membrii titulari, a fost şi inculpatul Q..

La nivelul anului 2007, inculpatul Q. a îndeplinit şi funcţia de vicepreşedinte al organizaţiei judeţene Argeş a DDDDD., iar din anul 2008 şi în prezent are calitatea de deputat în Parlamentul României.

În aceste împrejurări, în contextul în care la nivel naţional, regional, judeţean s-au elaborat Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, Planul de Dezvoltare a Regiunii Sud-Muntenia, respectiv Programul Operaţional Multianual al judeţului Argeş şi era necesar ca şi autorităţile locale să îşi planifice şi să îşi stabilească obiectivele de dezvoltare a comunităţii locale pentru perioada 2007-2013, inculpatul AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q., a identificat şi pus în aplicare un mecanism, în cadrul căruia, prin îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu derivate din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş sau prin determinarea primarilor unor comune de pe raza judeţului Argeş să îşi îndeplinească necorespunzător atribuţiile de serviciu, circumscrise alocării fondurilor băneşti pentru unităţile administrativ teritoriale şi, respectiv, achiziţiilor de servicii realizate de autoritatea publică locală, cu sprijinul inculpatului Q., să fie încheiate contracte de servicii de consultanţă şi/elaborare strategii de dezvoltare locală de autorităţile publice locale cu o anumită entitate (SC EEEEE. S.R.L. Bucureşti), în care era interesat inculpatul Q., cu încălcarea dispoziţiilor legale, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite pentru această entitate şi pentru inculpatul Q., cu consecinţa producerii pagubei în bugetul unităţilor administrativ teritoriale.

De asemenea, contractele de prestări servicii s-au încheiat şi derulat cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin strategiile de dezvoltare locală/studiile de fezabilitate privind dezvoltarea locală nu au fost identificate nevoile reale ale comunităţii şi nu au constituit un instrument concret de lucru în activitatea administraţiei publice locale, iar obiectul contractelor de consultanţă - identificare linii de finanţare/aplicaţie cămin cultural nu a fost executat şi, în consecinţă, obiectul contractelor de prestări servicii nu a fost executat şi nu au fost realizate activităţi concrete care să sprijine dezvoltarea comunităţii locale.

Pentru punerea în aplicare a mecanismului creat, inculpaţii au folosit pârghiile determinate de atribuţiile pe care inculpatul AA. le exercita în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean şi de preşedinte al Organizaţiei Judeţene Argeş a DDDDD., respectiv legăturile personale şi de grup pe care le avea inculpatul Q. cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, atât prin intermediul asociaţilor acestei entităţi, cât şi prin S.C. EEEEE. S.R.L. Piteşti.

Astfel, din actele de urmărire penală efectuate a rezultat faptul că S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti a fost înfiinţată la data de 09.11.2006 prin aportul asociaţilor K. şi FFFFF., care, totodată a deţinut şi funcţia de administrator. Obiectul principal de activitate al societăţii a fost activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management. La data de 11.05.2007 s-a înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului sediul secundar din Piteşti, strada x, Centru Vest, corp B, iar inculpata BB. a fost numită începând cu data de 04.12.2006 director pentru această sucursală. Ulterior, inculpata K. a cesionat părţile sociale asociatului/administrator FFFFF., ieşind din societate, conform menţiunilor de la registrul comerţului, la data de 11.02.2009.

În realizarea scopului infracţional, la data de 17.08.2007, a fost înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului - Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş S.C. EEEEE. S.R.L. Piteşti, cu domeniul principal de activitate consultanţă pentru afaceri şi management, având ca asociaţi pe FFFFF., K., BB. şi Q., care în perioada 01.10.2007- 31.12.2008 a deţinut şi funcţia de director al acestei firme. Calitatea de administrator în această societate comercială a avut-o GGGGG. (sora inculpatului Q.).

Astfel, s-a constatat că 3 din cei 4 asociaţi care au înfiinţat S.C. EEEEE. S.R.L. Piteşti, respectiv numitul FFFFF. şi inculpatele K. şi BB. au deţinut în acelaşi timp diverse calităţi şi funcţii în cadrul S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, iar apoi, conform cererii de menţiuni x/06.10.2008, începând cu data de 06.10.2008, au cedat întreaga cotă de participare la beneficii şi pierderi în cadrul S.C. EEEEE. S.R.L. Piteşti, inculpatului Q..

Începând cu data de 20.10.2010, inculpatul Q. a cedat întreaga cotă de participare la beneficii şi pierderi, numitei GGGGG., dată de la care aceasta a deţinut funcţia de asociat unic şi administrator al firmei până în data de 12.05.2012, când S.C. EEEEE. S.R.L. Piteşti şi-a încetat activitatea, fiind radiată din evidenţele Registrului Comerţului.

Practic, inculpatul Q. a avut calitatea de asociat unic al S.C. EEEEE. S.R.L. Piteşti în perioada 06.10.2008 - 20.10.2010, iar, începând cu luna decembrie 2008 şi în prezent, a deţinut funcţia de deputat.

Analizând istoricul celor două societăţi comerciale au rezultat în mod evident legăturile de interese personale şi de grup ale persoanelor anterior menţionate, legături constând inclusiv în relaţii de afaceri oneroase şi care dovedesc vădit faptul că S.C. EEEEE. S.R.L. Piteşti a fost înfiinţată de către inculpatul Q. în contextul încheierii în condiţii frauduloase a unor contracte de prestări servicii de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti cu instituţii şi autorităţi publice din judeţul Argeş.

Totodată, s-a reţinut că primele două contracte care au fost încheiate de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti cu unităţi administrativ teritoriale din judeţul Argeş au fost în datele de 17.07.2007 (cu Consiliul local al comunei Cuca) şi 21.08.2007 (cu consiliul local Mihăeşti), premergător datei de 23.08.2007 când s-a încheiat majoritatea contractelor de prestări servicii, interval de timp în care a fost înfiinţată şi S.C. EEEEE. S.R.L. Piteşti, respectiv, în data de 17.08.2007.

Ulterior, la un interval de timp relativ scurt, circumscris însă momentului în care S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti a început să emită facturi către unităţile administrativ teritoriale pentru aşa-zisele servicii prestate, între cele două societăţi comerciale private a intervenit încheierea contractului de prestări servicii înregistrat sub nr. x/08.11.2007 (încheiat la 01.11.2007). Obiectul contractului a constat în furnizarea consultanţei "în vederea dezvoltării de proiecte în judeţul Argeş" de către S.C. EEEEE. S.R.L. Piteşti, în calitate de prestator, pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, în calitate de beneficiar. Iniţial contractul a fost încheiat pentru perioada 01.11.2007-31.10.2008, ulterior, prin acte adiţionale fiind prelungit termenul de valabilitate, aduse modificări preţului, in sensul că acesta urma să se stabilească în funcţie de complexitate, precum şi obiectul contractului care a fost extins prin redefinirea politicilor şi acţiunilor de dezvoltare cu accent pe sectorul privat.

Din actele de urmărire penală efectuate a rezultat faptul că în perioada 18.12.2007 - 30.12.2007, urmare a încheierii şi derulării contractului de prestări servicii anterior menţionat, S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti a plătit prin bancă către S.C. EEEEE. S.R.L. Piteşti suma totală de 632.320,77 RON, sumă care reprezintă contravaloarea parţială a unui număr de 35 de facturi emise în valoare totală de 732.160,86 RON, rămânând de achitat suma de 99.840,09 RON. Din verificarea efectuată de Garda Financiară, secţia Argeş a rezultat faptul că toate facturile emise de S.C. EEEEE. S.R.L. PITEŞTI către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti în baza contractului x/08.11.2007 nu au fost însoţite de situaţii şi rapoarte de lucru, nefiind identificate aceste documente nici în evidenţa contabilă a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, nici în documentele contabile puse la dispoziţia organelor fiscale de administratorul S.C. EEEEE. S.R.L. Piteşti sau de contabilul acestei societăţi comerciale.

Aceste elemente au fost susţinute şi prin declaraţia martorului HHHHH., contabil la S.C. EEEEE. S.R.L. Piteşti, după cum urmează:

"În luna septembrie 2007 am încheiat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Piteşti un contract de prestări servicii înregistrat la mine sub numărul x din 11.09.2007, cu precizarea că eu am calitatea de expert contabil, posesor al carnetului 15847 în cadrul CECCAR Argeş, fiind înregistrat ca persoană fizică autorizată.

Precizez faptul că din partea firmei beneficiare contractul a fost semnat de asociatul de atunci al firmei, mai precis unul din asociaţi, numitul Q. Gheorghe…

În realitate la această societate comercială în afară de cele pe care le efectuam în baza contractului de prestări servicii, am mai desfăşurat următoarele activităţi:

Am întocmit facturi către clienţi pe baza dispoziţiilor primite de la BB.-director al S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, Eu am întocmit aceste facturi numai pe baza dispoziţiilor sau prin mesaje scrise pe bileţele de hârtie de către BB., însă aceste facturi nu aveau niciun document justificativ. Conform legii orice factură trebuie să aibă ca document justificativ situaţii privind lucrările efectuate.

Doamna BB. mi-a spus că la dosarul meu nu vor sta documente justificative privind facturile emise de mine, întrucât aceste documente sunt confidenţiale.

Precizez că eu am scris facturi în baza contractului de consultanţă nr. x/2007 începând cu anul 2009, iar celelalte facturi emise în baza aceluiaşi contract de consultanţă în perioada 2007-2008 au fost contabilizate de mine, cu menţiunea că nici aceste facturi nu au avut documente justificative….

Precizez faptul că toate facturile fiscale întocmite de mine în relaţia cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, le predam personal la punctul de lucru al acestei firme din Piteşti, angajatelor ce-şi desfăşurau activitatea de secretariat, respectiv angajatei IIIII., aceasta semnând de primire în calitate de delegat.

Totodată, de la punctul de lucru al S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti eu ridicam documentaţiile, reprezentând acte contabile care aparţineau S.C. EEEEE. S.R.L. Piteşti, mai precis documente de cumpărări diverse de la furnizori, extrase bancare, chitanţe de plăţi efectuate către furnizori, toate acestea fiind lăsate în acel loc pentru a fi preluate de mine de către Q. sau GGGGG., după caz, ori cele transmise prin corespondenţă de furnizorii firmei mele…

Cu excepţia acestor facturi fiscale nu mi-au fost prezentate de niciuna din persoanele mai sus arătate, documente din care să rezulte lucrările efectuate în cadrul contractului de consultanţă x/08.11.2007, de aceea nu cunosc cum a fost încheiat şi s-a derulat acest contract, mai precis ce activităţi au fost realizate de către prestator pentru beneficiar, cu excepţia încasărilor pe care le-am operat în extrasul de cont în baza facturilor fiscale emise în împrejurările mai sus arătate.

Mi se prezintă de organul de urmărire penală următoarele înscrisuri: procese-verbale încheiate în datele de 30.01.2008, 29.02.2008, 31.03.2008, 25.04.2008, 26.05.2008, 27.06.2008, 29.07.2008, 29.08.2008, 29.09.2008, 28.10.2008 şi 27.11.2008, toate întocmite cu ocazia recepţiei obiectului contractului de prestări servicii nr. x din 08.11.2007….

Vizualizând documentele mai sus arătate constat că, deşi la rubrica prestator EEEEE. S.R.L. se menţionează GGGGG., semnăturile executate le recunosc ca aparţinându-i lui Q.. De asemenea, constat că niciunul dintre procesele-verbale în cauză nu sunt semnate la rubrica beneficiar EEEEE. SRL-director general Onela Oană….."

Conform opiniei acuzării, cu relevanţă asupra situaţiei de fapt sunt atribuţiile preşedintelui Consiliului Judeţean şi ale primarilor/viceprimarilor, atribuţii pe care le-a expus în cuprinsul actului de sesizare.

Astfel, conform art. 102 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, preşedintele Consiliului Judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoane fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie.

Acesta, între alte categorii principale de atribuţii are, potrivit art. 104 alin. (1) lit. b), şi) atribuţii privind relaţia cu Consiliul Judeţean, iar potrivit art. 104 alin. (3) lit. a), în) exercitarea atribuţiunilor sale, conduce şedinţele Consiliului Judeţean şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a acestora.

De asemenea, potrivit art. 104 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea nr. 215/2001, preşedintele Consiliului Judeţean, printre altele, îndeplineşte, în condiţiile legii, şi atribuţii privind bugetul propriu al judeţului şi privind relaţia cu alte autorităţi ale Administraţiei Publice Locale şi Serviciile Publice.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) din acelaşi articol de lege, potrivit alin. (4) lit. a) şi b), preşedintele Consiliului Judeţean exercită funcţia de ordonator principal de credite şi întocmeşte proiectul bugetului judeţului şi contul de încheiere al exerciţiului bugetar, pe care le supune spre aprobare Consiliului Judeţean.

De asemenea, potrivit aceluiaşi cadru normativ, Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean- art. 101 alin. (1).

Consiliul judeţean, între altele, îndeplineşte şi atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului, în realizarea cărora, potrivit art. 104 alin. (3) lit. a) şi d), aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, bugetul propriu al judeţului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeţului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora.

Totodată, în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 215/2001, potrivit alin. (5) lit. b) din acelaşi articol de lege, Consiliul Judeţean "poate acorda, fără plată, prin aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean, sprijin, asistenţă tehnică, juridică şi de orice altă natură Consiliilor Locale sau primarilor, la cererea expresă a acestora".

Potrivit art. 60 alin. (2) din Legea 215/2001, primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentele ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local.

Primarul reprezintă unitatea administrativ teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice ori juridice române sau străine, precum şi în justiţie.

Potrivit art. 63 din actul normativ menţionat, printre altele, primarul exercită atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local, precum şi atribuţii referitoare la bugetul local.

În prima categorie, în Legea administraţiei publice locale, se menţionează faptul că, în exercitarea acestor atribuţii, printre altele, primarul elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ teritoriale şi le supune aprobării consiliului local.

În exercitarea atribuţiilor referitoare la bugetul local, primarul exercită funcţia de ordonator principal de credite, întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului financiar şi le supune spre aprobare consiliului local.

Potrivit art. 63 alin. (4), pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor sale, primarul colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ teritoriale, precum şi cu consiliul judeţean.

Viceprimarul este înlocuitorul de drept al primarului în acord cu dispoziţiile art. 57 alin. (2) din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală.

Potrivit art. 251 din Legea 340/2004, în fiecare judeţ funcţionează un colegiu prefectural compus din prefect, subprefecţi şi conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea guvernului care îşi au reşedinţa în judeţul respectiv. Colegiul prefectural se convoacă de prefect cel puţin o dată pe lună, iar atribuţiile sale privesc armonizarea activităţii serviciilor publice deconcentrate, precum şi implementarea programelor, politicilor, strategiilor şi planurilor de acţiune ale guvernului la nivelul judeţului.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie a reţinut că potrivit declaraţiilor inculpaţilor şi martorilor, la întâlnirile organizate de preşedintele Consiliului Judeţean Argeş cu primarii unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Argeş în contextul mai multor şedinţe ale colegiului prefectural din anul 2007 au participat reprezentanţi ai S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, precum şi inculpatul Q.. În condiţiile în care inculpatul AA., în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş a insistat asupra necesităţii elaborării la nivelul comunităţilor locale a strategiilor de dezvoltare locală şi a prezentat această societate, promiţând şi alocarea resurselor financiare necesare pentru plata contravalorii acestor studii de fezabilitate, fapt materializat în mai multe cazuri ulterior, iar reprezentanţii S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, chiar prin inculpatele K. şi BB., au prezentat oferta acestei societăţi privind elaborarea acestor strategii de dezvoltare locală chiar cu ocazia acestor şedinţe, aceste acţiuni au constituit demersuri concrete care au determinat primarii mai multor unităţi administrativ teritoriale din judeţul Argeş să încheie cu încălcarea dispoziţiilor legale contracte de prestări servicii cu această entitate.

Mai mult decât atât, din probele administrate în cursul urmăririi penale a rezultat că inculpatul AA. a intervenit în mod direct asupra primarilor mai multor unităţi administrativ teritoriale din judeţul Argeş pentru a încheia contractele de prestări servicii cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, fiind sprijinit de inculpatul Q., care a participat încă de la început la demersurile concrete pentru încheierea contractelor de prestări servicii de către unităţile administrativ teritoriale cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti.

Mai mult decât atât, s-a reţinut în cuprinsul rechizitoriului faptul că inculpatul Q. a purtat discuţii concrete circumscrise obiectului, valorii şi chiar semnării propriu-zise a contractelor de prestări servicii cu primarii mai multor unităţi administrativ teritoriale pentru încheierea acestor contracte cu entitatea în care era interesat. De asemenea, potrivit declaraţiilor martorilor şi inculpaţilor, inculpatul Q. a fost prezent la sediul din Piteşti al S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti cu ocazia deplasării mai multor primari pentru semnarea unor astfel de contracte de prestări servicii ori s-a deplasat personal la sediul unor primării cu ocazia încheierii şi semnării acestor contracte sau a transmis acestora modelul de contract şi oferta S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti. Şi ulterior încheierii contractelor de prestări servicii cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, inculpatul Q. a luat legătura cu reprezentanţii unor unităţi administrativ teritoriale din judeţul Argeş pentru ca acestea să achite contravaloarea aşa-ziselor servicii prestate de S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti în temeiul contractelor de prestări servicii.

În unele cazuri, inculpatul AA. a condiţionat alocarea fondurilor necesare unităţilor administrativ teritoriale de încheierea contractelor de prestări servicii cu S.C. EEEEE. S.R.L. şi a promis repartizarea sumelor necesare achitării contravalorii obiectului contractelor de prestări servicii de la Consiliul Judeţean Argeş, elemente care s-au şi materializat ulterior.

Aceste aspecte au fost cunoscute de inculpatul Q. şi sprijinite de vreme ce discuţiile inculpatului AA. cu primarii mai multor localităţi de pe raza judeţului Argeş circumscrise chiar semnării acestor contracte s-au purtat în prezenţa inculpatului Q. şi mai mult sprijinite de acesta în concret chiar şi prin individualizarea sumelor de bani ce urmau a fi alocate de la Consiliul Judeţean Argeş pentru plata contravalorii obiectului contractelor de prestări servicii cu unele unităţi administrativ teritoriale.

Cele mai multe dintre contractele de prestări servicii având ca obiect elaborare studii de fezabilitate privind dezvoltarea locală/strategii de dezvoltare locală, identificare linii de finanţare nerambursabilă şi aplicaţie cămin cultural au fost încheiate în data de 23.08.2007.

În cele mai multe din cazuri pentru a da aparenţa legalităţii încheierii contractelor de prestări servicii între unităţile administrativ teritoriale şi S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, s-au întocmit documente privind procedura de aprobare de către consiliile locale, însă, mare parte din documente, de exemplu expunerile de motive şi hotărârile de consiliu local sunt identice ca şi conţinut, unele fiind chiar transmise prin fax de la S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti către autorităţile publice locale anterior datei la care aceste documente apar a fi întocmite la nivelul unităţilor administrativ teritoriale comunale. La încheierea contractelor de prestări servicii nu s-a avut în vedere o fundamentare a valorii serviciilor pentru care acestea urmau să se încheie, ci doar pragul valoric până la care autorităţile publice nu erau obligate să deruleze proceduri de achiziţie publică, respectiv, sub echivalentul în RON a sumei de 5000 euro fără TVA şi apoi, urmare adoptării O.U.G. 94/26.09.2007, sub echivalentul în RON a sumei de 10.000 de euro fără TVA. Aşa se şi explică de ce contractele având ca obiect elaborarea studiilor de fezabilitate privind dezvoltarea locală/strategiilor de dezvoltare locală din anul 2007 aveau ca preţ suma de 4850 euro fără TVA, iar cele din anul 2008, (cu excepţia unităţilor administrativ teritoriale comunale Cotmeana şi Corbi unde demersurile fuseseră iniţiate anterior modificării legislative din anul 2007), suma de 9850 de euro, deşi activităţile conţinute de ofertele S.C. EEEEE. S.R.L. Bucreşti erau identice, singura diferenţă fiind adoptarea O.U.G. 94/26.09.2007 privind majorarea acestui prag valoric.

Actele de urmărire penală efectuate au relevat faptul că în realizarea obiectului contractelor de prestări servicii privind "identificarea liniilor de finanţare pentru care autoriatea locală era eligibilă şi acordarea asistenţei necesare întocmirii documentelor solicitate pe parcusrul procesului de evaluare a cererilor de finanţare deja depuse", respectiv, "aplicaţie cămin cultural" nu au fost realizate niciun fel de activităţi de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, astfel că, pe fond, obiectul acestor contracte de prestări servicii nu a fost realizat, dar plata acestora s-a realizat integral.

De asemenea, "studiile de fezabilitate privind dezvoltarea locală/strategiile de dezvoltare locală" ori "studiul interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din judeţul Argeş", realizate de S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, nu au identificat în concret nevoile reale de dezvoltare a comunităţilor locale, au caracter general, părţi importante sunt preluate din acte normative comunitare şi naţionale, din documente oficiale cu caracter public sau articole ale unor specialişti în domeniu, postate pe paginile de internet ale instituţiilor publice şi autorităţilor publice române cu atribuţii în domeniul fondurilor structurale sau din surse/adrese de internet ce puteau fi accesate de orice persoană interesată în perioada respectivă, neînsoţite de analize proprii realizate de autorii studiului şi fără particularizări la nivelul comunităţii locale, unele realizate prin metoda copy-paste. Aceste studii de fezabilitate/strategii de dezvoltare locală au fost realizate doar pe baza datelor statistice furnizate de autorităţile locale şi Direcţia Judeţeană de Statistică Argeş, fără o consultare concretă cu autorităţile locale în vederea stabilirii unor direcţii de acţiune adaptate realităţilor şi nevoilor comunităţii, prioritizate în funcţie de capacitatea autorităţilor locale, în unele cazuri cu menţiuni care nu au avut niciun fel de legătură cu realitatea faptică locală, în lipsa vreunui aport/prestaţii a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, astfel că sunt lipsite de valoare şi utilitate practică, ceea ce, pe fond, echivalează cu nerealizarea obiectului acestor contracte de prestări servicii.

Toate aceste acţiuni au fost analizate de către acuzare în contextul în care prin hotărârea Consiliului Judeţean Argeş 46/26.04.2007 s-a înfiinţat în subordinea consiliului judeţean ca serviciu public cu personalitate juridică Agenţia de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a judeţului Argeş, care printre alte atribuţii, în obiectul de activitate, le avea şi pe cele referitoare la identificarea necesităţilor în ce priveşte dezvoltarea economico - socială a judeţului, elaborând studii, programe de dezvoltare, precum şi metode şi procedee concrete pentru realizarea acestora şi elaborarea de studii, proiecte pentru realizarea programelor şi prognozelor de dezvoltare economico - socială a judeţului şi unităţilor administrativ - teritoriale din judeţul Argeş.

În perioada aprilie- august 2007, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, inculpatul AA. a realizat aceste demersuri concrete şi a intervenit în mod direct asupra inculpaţilor L. (primar al comunei Cuca şi preşedinte al Organizaţiei Teritoriale Cuca a DDDDD.), Y. (primar al comunei Valea Danului), F. (primar al comunei Miceşti şi preşedinte al Organizaţiei Teritoriale Miceşti a DDDDD.), LL. (primar al comunei Dragoslavele şi membru al DDDDD.), GG. (primar al comunei Dâmbovicioara), C. (primar al comunei Moşoaia şi membru al DDDDD.), W. (primar al comunei Stoeneşti şi membru al DDDDD.), NN. (primar al comunei Coşeşti, preşedintă a Organizaţiei Teritoriale Coşeşti a DDDDD.), PP. (primar al comunei Corbi), S. (primar al comunei Leordeni şi membru DDDDD.), DD. (primar al comunei Stâlpeni), KK. (primar al comunei Budeasa şi membru DDDDD.), X. (primar al comunei Mihăeşti) şi D. (primar al comunei Lunca Corbului şi membru DDDDD.), cu sprijinul inculpatului Q., pentru ca aceştia să încheie contracte de prestări servicii având ca obiect "elaborarea studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală" cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, firmă reprezentată de persoane apropiate inculpatului Q..

Mai mult decât atât, în unele cazuri, inculpatul AA. a condiţionat alocarea fondurilor necesare de semnarea contractelor de către primarii mai multor localităţi din judeţul Argeş cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, iar în alte cazuri a promis repartizarea sumelor necesare din bugetul consiliului judeţean, condiţionări şi promisiuni materializate în alocarea sumelor de bani necesare.

Urmare a acestor demersuri şi a intervenţiei directe, cele 14 unităţi administrativ teritoriale, prin reprezentanţii legali, au încheiat următoarele 14 contracte având ca obiect "Elaborare studiu de fezabilitate pentru dezvoltare locală", care au şi fost identificate pe parcursul urmăririi penale, după cum urmează:

- contract înregistrat la CL Cuca cu nr. x/17.07.2007 în valoare de 18.056,13 RON;

- contract înregistrat la CL Valea Danului cu nr. x/21.08.2007 în valoare de 18.914,35 RON;

- contract înregistrat la CL Miceşti cu nr. x/23.08.2007 în valoare de 18.849 RON;

- contract înregistrat la CL Dragoslavele cu nr. x/23.08.2007 în valoare de 18.849 RON;

- contract înregistrat la CL Dâmbovicioara cu nr. x/23.08.2007 în valoare de 18.849 RON;

- contract înregistrat la CL Moşoaia cu nr. x/23.08.2007 în valoare de 18.771,22 RON;

- contract înregistrat la CL Stoeneşti cu nr. x/23.08.2007 în valoare de 18.771,22 RON;

- contract înregistrat la CL Coşeşti cu nr. x/23.08.2007 în valoare de 18.849 RON;

- contract înregistrat la CL Corbi cu nr. x/11.12.2008 în valoare de 25.000 RON;

- contract înregistrat la CL Leordeni cu nr. x/23.08.2007 în valoare de 18.849 RON;

- contract înregistrat la CL Stâlpeni cu nr. x/24.08.2007 în valoare de 18.849 RON;

- contract înregistrat la CL Budeasa cu nr. x/23.08.2007 în valoare de 18.849 RON;

- contract înregistrat la CL Mihăeşti cu nr. x/21.08.2007 în valoare de 18.914,36 RON;

- contract înregistrat la CL Lunca Corbului cu nr. x/23.08.2007 în valoare de 18.849 RON.

În ceea ce priveşte sursele de finanţare, modul de constituire şi aprobare al acestora, ce au stat la baza susţinerii programelor de dezvoltare locală, pentru proiecte de infrastructură, în perioada 2007 - 2008, un procent de 20% din sumele necesare au fost repartizate prin Hotărârea Consiliului Judeţean. Potrivit relaţiilor comunicate de Consiliul Judeţean Argeş conform adresei nr. x/04.12.2012, pentru realizarea strategiilor de dezvoltare a localităţilor în anul 2007, în urma analizei expunerii de motive prezentate de preşedintele Consiliului Judeţean, a fost adoptată HCJ Argeş nr. 109/30.08.2007 privind rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2007, iar prin anexa nr. 5, în urma rectificării bugetare negative, s-a dispus cu privire la alocarea sumelor defalcate din cota de TVA pentru echilibrarea bugetelor locale.

Astfel, în urma acestui demers iniţiat de către inculpatul AA., în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, prin rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2007, în baza hotărârii 109/30.08.2007, au fost alocate prin redistribuire sume de bani şi următoarelor Unităţi Administrativ Teritorial Comunale care au încheiat contracte de prestări servicii cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, astfel:

- Consiliul Local Cuca - 34.000 RON;

- Consiliul Local Valea Danului - 20.000 RON;

- Consiliul Local Stoeneşti - 22.000 RON;

- Consiliul Local Moşoaia - 38.000 RON;

- Consiliul Local Leordeni - 22.000 RON;

- Consiliul Local Coşeşti - 22.000 RON;

- Consiliul Local Budeasa - 20.000 RON;

- Consiliul Local Miceşti - 22.000 RON;

- Consiliul Local Lunca Corbului - 34.000 RON;

- Consiliul Local Dragoslavele - 36.000 RON;

- Consiliul Local Dâmbovicioara - 33.000 RON.

Aşadar, sumele de bani necesare unităţilor administrativ teritoriale menţionate anterior, pentru plata obiectului contractelor de prestări servicii "elaborare studiu de fezabilitate privind dezvoltarea locală" au fost alocate de Consiliul Judeţean Argeş, în baza hotărârii 109/30.08.2007, la propunerea preşedintelui acestui organism, inculpatul AA. şi a notei de fundamentare din data de 24.08.2007.

De asemenea, în ceea ce priveşte Consiliile Locale Mihăeşti, Corbi şi Stâlpeni, tot în baza discuţiilor purtate în data de 21.08.2007 şi a demersurilor inculpatului AA., prin HCJ Argeş nr. 44/19.03.2008, adoptată ca urmare a expunerii de motive privind rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli a judeţului Argeş pe anul 2008, întocmită şi prezentată de către acest inculpat, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, au fost alocate sume de bani în scopul realizării strategiilor de dezvoltare locală, celor trei Unităţi Administrativ Teritorial Comunale anterior menţionate, din cote defalcate din impozitul pe venit (22%) pentru echilibrarea bugetelor locale, potrivit anexei nr. 4 la hotărâre, astfel:

- Consiliul Local Corbi - 20.000 RON;

- Consiliul Local Mihăeşti - 2.000 RON;

- Consiliul Local Stâlpeni - 21.000 RON.

Aceste sume au fost alocate tot în scopul efectuării plăţilor aferente contractelor de prestări servicii având ca obiect "Elaborare Studiu de fezabilitate pentru dezvoltarea locală/strategie de dezvoltare locală" încheiate de către cele trei unităţi administrativ teritoriale cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti.

Raportat la dispoziţiile legale referitoare la atribuţiile de serviciu ale preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş, parchetul a constatat că, în realitate, inculpatul AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q., nu si-a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de serviciu, cu consecinţa directă a prejudicierii bugetului, în condiţiile în care, cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, a propus Consiliului Judeţean Argeş alocarea fondurilor pentru unităţile administrativ teritoriale menţionate anterior, pentru ca acestea să încheie contracte de prestări servicii având ca obiect "elaborarea studiului de fezabilitate privind strategiile de dezvoltare locală/strategie de dezvoltare locală" cu încălcarea principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică prevăzute de O.U.G. nr. 34/2006 şi a determinat conducătorilor unităţilor administrativ teritoriale să încheie aceste contracte, creându-se astfel un folos necuvenit S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit inculpatului Q..

Suma totală de 269.219,28 RON, reprezentând cuantumul contravalorii plăţilor efectuate aferent celor 14 contracte de prestări servicii având ca obiect "Elaborare studiu de fezabilitate pentru dezvoltare locală", toate încheiate şi derulate în condiţii frauduloase de către reprezentanţii Unităţilor Administrativ Teritorial Comunale, a reprezentat pagubă în patrimoniul acestora din urmă şi totodată, folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti.

Mai mult decât atât, în cursul urmăririi penale au fost identificate următoarele 10 contracte, având ca obiect "Consultanţă identificare linii de finanţare", încheiate de către reprezentanţii autorităţilor administrativ teritorial comunale cu reprezentanţii S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, astfel:

- contract înregistrat la CL Mihăeşti sub nr. x/23.08.2007 în valoare de 1935,17 RON;

- contract înregistrat la CL Stoeneşti sub nr. x/23.08.2007 în valoare de 1935,17 RON;

- contract înregistrat la CL Moşoaia sub nr. x/23.08.2007 în valoare de 1935,17 RON;

- contract înregistrat la CL Stâlpeni sub nr. x/24.08.2007 în valoare de 1935,17 RON;

- contract înregistrat la CL Leordeni sub nr. x/23.08.2007 în valoare de 1935,17 RON;

- contract înregistrat la CL Coşeşti sub nr. x/23.08.2007 în valoare de 1935,17 RON;

- contract înregistrat la CL Budeasa sub nr. x/23.08.2007 în valoare de 1935,17 RON;

- contract înregistrat la CL Miceşti sub nr. x/23.08.2007 în valoare de 1935,17 RON;

- contract înregistrat la CL Dragoslavele sub nr. x/23.08.2007 în valoare de 3807,35 RON;

- contract înregistrat la CL Dâmbovicioara sub nr. x/23.08.2007 în valoare de 13546,24 RON.

Aceste contracte au fost încheiate de reprezentanţii unităţilor administrativ teritoriale menţionate anterior în contextul aceloraşi demersuri realizate de inculpatul AA. în perioada aprilie- august 2007 şi a intervenţiilor directe asupra primarilor din comunele Mihăeşti, Stoeneşti, Moşoaia, Stâlpeni, Leordeni, Coşeşti, Budeasa, Miceşti, Dragoslavele, Dâmbovicioara pentru încheierea acestor contracte cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., în baza înţelegerii dintre cei doi inculpaţi, cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice.

Totodată, în unele cazuri, inculpatul AA. a condiţionat alocarea fondurilor necesare de semnarea contractelor de către primarii mai multor localităţi din judeţul Argeş cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, iar în alte cazuri a promis repartizarea sumelor necesare din bugetul consiliului judeţean, condiţionări şi promisiuni materializate în alocarea sumelor de bani necesare.

Sumele de bani necesare plăţii obiectului acestor contracte au fost alocate unităţilor administrativ teritoriale prin hotărârea 109/31.08.2007, la propunerea preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş, inculpatul AA., în baza notei de fundamentare din data de 24.08.2007.

Raportat la aceste elemente, analizând şi atribuţiile prevăzute de Legea 215/2001 privind administraţia publică locală, s-a constatat că inculpatul AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q., nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de serviciu cu consecinţa directă a prejudicierii bugetului, în condiţiile în care, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, a propus consiliului judeţean alocarea fondurilor băneşti pentru cele 10 unităţi administrativ teritoriale, pentru ca acestea să încheie contractele de prestări servicii având ca obiect "identificare linii de finanţare nerambursabilă" cu încălcarea O.U.G. nr. 34/2006 şi a determinat conducătorii unităţilor administrativ teritoriale să încheie aceste contracte, creându-se astfel un folos necuvenit S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit inculpatului Q..

Suma totală de 34.833,12 RON, reprezentând cuantumul contravalorii plăţilor efectuate aferent celor 10 contracte de prestări servicii având ca obiect "Consultanţă identificare linii de finanţare", toate încheiate şi derulate în condiţii frauduloase de către reprezentanţii Unităţilor Administrativ Teritorial Comunale, a reprezentat o pagubă în patrimoniul acestora din urmă şi totodată, folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti.

În cursul urmăririi penale au mai fost identificate două contracte având ca obiect "aplicaţie cămin cultural", încheiate de către reprezentanţii Unităţilor Administrativ Teritorial Comunale cu reprezentanţii S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, astfel:

- contract încheiat cu CL Cuca sub numărul x/01.08.2007 în valoare de 13.238,86 RON;

- contract încheiat cu CL Lunca Corbului sub nr. x/01.08.2007 în valoare de 13.238,86 RON.

Şi aceste două contracte au fost încheiate de reprezentanţii unităţilor administrativ teritoriale menţionate anterior în contextul aceloraşi demersuri realizate de inculpatul AA. în perioada aprilie- august 2007 şi a intervenţiilor directe asupra primarilor din comunele Cuca şi Lunca Corbului pentru încheierea acestor contracte cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., în baza înţelegerii dintre cei doi inculpaţi, cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice.

Mai mult decât atât, inculpatul AA. a promis repartizarea sumelor necesare din bugetul consiliului judeţean celor doi primari în condiţiile semnării contractelor cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, promisiuni materializate în alocarea sumelor de bani necesare, şi evident în condiţiile în care primarii au încheiat contractele cu reprezentanţii acestei societăţi.

Sumele de bani necesare plăţii obiectului acestor contracte au fost alocate unităţilor administrativ teritoriale prin hotărârea 109/30.08.2007, la propunerea preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş, în baza notei de fundamentare din data de 24.08.2007.

Raportat la aceste elemente, analizând şi atribuţiile prevăzute de Legea 215/2001 privind administraţia publică locală, s-a constatat că inculpatul AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q., nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de serviciu cu consecinţa directă a prejudicierii bugetului, în condiţiile în care, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, a propus consiliului judeţean alocarea fondurilor băneşti pentru cele 2 unităţi administrativ teritoriale pentru ca acestea să încheie contractele de prestări servicii cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, având ca obiect "aplicaţie cămin cultural" cu încălcarea O.U.G. nr. 34/2006 şi a determinat conducătorii unităţilor administrativ teritoriale să încheie aceste contracte, în folosul S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit al inculpatului Q..

Suma totală de 26.477,72 RON, reprezentând cuantumul contravalorii plăţilor efectuate aferent celor 2 contracte de prestări servicii având ca obiect "aplicaţie cămin cultural", ambele încheiate şi derulate în condiţii frauduloase de către reprezentanţii celor două Unităţi Administrativ Teritorial Comunale, a reprezentat o pagubă în patrimoniul acestora din urmă şi totodată, folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

În rechizitoriu au fost reţinute în detaliu împrejurările în care au fost încheiate contractele de prestări servicii, având ca obiect "elaborarea studiilor de fezabilitate privind dezvoltarea locală/strategie de dezvoltare locală", "consultanţă identificare liniilor de finanţare" şi "aplicaţie cămin cultural", aşa cum, de altfel a arătat şi prima instanţă în sentinţa penală.

Referitor la faptele pretins comise de către inculpaţi, în conţinutul actului de sesizare s-a reţinut că inculpata BB., în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii menţionate anterior, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, prejudicind în acest mod unitatea administrativ teritorial comunală, dând astfel un ajutor direct şi concret inculpatului L. pentru ca acesta în calitate de primar să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractelor de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

În acest context, a rezultat că fapta inculpatului Y., în calitate de primar-ordonator principal de credite al comunei Valea Danului, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 18.914,36 RON constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Prejudiciul astfel cauzat l-a reprezentat plata nejustificată a sumei în cauză, pentru aşa-zisele servicii prestate în cadrul contractului cu nr. x/21.08.2007, aceasta în lipsa oricăror beneficii aduse comunităţii unităţii administrativ-teritoriale şi s-a constituit în folos necuvenit obţinut astfel de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti.

Inculpata BB., în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, prejudicind în acest mod unitatea administrativ teritorial comunală, dând astfel un ajutor direct şi concret inculpatului Y. pentru ca acesta în calitate de primar să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractului de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

A rezultat şi faptul că fapta inculpatului F., în calitate de primar-ordonator principal de credite al comunei Miceşti, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.706,39 RON, ce se constituie în folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată săvârşită de către acest inculpat în calitate de autor s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei K., care, în calitate de reprezentant legal al S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, prejudicind în acest mod unitatea administrativ teritorial comunală, astfel că fapta inculpatei K. constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentrusine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Raportat la cele constatate de acuzare a rezultat că faptele inculpatului MM., în calitate de viceprimar, care a semnat cele două contracte de prestări servicii şi ale inculpatului LL., primar-ordonator principal de credite al comunei Dragoslavele, judeţul Argeş, care a purtat discuţiile privind încheierea contractelor la Consiliul Judeţean Argeş şi cu reprezentanţii S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi a aprobat efectuarea plăţilor în cadrul celor două contracte, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din aceste funcţii de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 22.641,57 RON, ce se constituie în folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către aceşti inculpaţi în calitate de viceprimar şi respectiv, primar, s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei K., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, prejudicind în acest mod unitatea administrativ teritorial comunală, dând astfel un ajutor direct şi concret celor doi inculpaţi pentru ca aceştia să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi executării contractelor de prestări servicii, astfel că fapta inculpatei K. constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi, cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, în opinia procurorului a rezultat că fapta inculpatului GG., în calitate de primar-ordonator principal de credite al comunei Dâmbovicioara, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 32.317,46 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit săvârşită de către acest inculpat în calitate de autor s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei K., care în calitate de reprezentant legal al S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, prejudicind în acest mod unitatea administrativ teritorial comunală, dând astfel un ajutor direct şi concret inculpatului GG. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectous atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractelor de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Totodată, s-a reţinut că fapta inculpatului C., în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Moşoaia, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.714,22 RON constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Inculpata K., în calitate de reprezentant al S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti a participat la încheierea şi semnarea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii înregistrat la Primăria comunei Moşoaia sub numărul x/23.08.2007, în valoare de 1935,17 RON, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, prejudicind în acest mod unitatea administrativ teritorială comunală, dând astfel un ajutor direct şi concret inculpatului C. pentru ca acesta, în calitate de primar să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractului de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

În ceea ce priveşte participaţia inculpatei BB. în calitate de complice la încheierea contractului de prestări servicii înregistrat la Primăria comunei Moşoaia sub numărul x/23.08.2007, s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor într-o cauză penală separată.

În cuprinsul rechizitoriului s-a reţinut că faptele inculpatului W., în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Stoeneşti, judeţul Argeş şi ale inculpatului V., în calitate de viceprimar, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din aceste funcţii de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii şi derulării, respectiv semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase, a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.706,39 RON, ce se constituie în folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentrusine sau pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi, art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată astfel săvârşită de către aceşti inculpaţi în calitate de primar, respectiv viceprimar, s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei K. care, în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, aceasta acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând astfel un ajutor direct şi concret inculpaţilor pentru ca aceştia să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractelor de prestări servicii, astfel că fapta inculpatei K. constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

S-a constatat şi că fapta inculpatei NN., în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Coşeşti, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.706,39 RON, ce se constituie în folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată de către inculpata NN. în calitate de autor s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei K., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret pentru ca inculpata NN. să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării frauduloase a contractelor de prestări servicii, astfel că fapta inculpatei K. constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

S-a constatat că fapta inculpatului PP., în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Corbi, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 25.000 RON, ce se constituie în folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit săvârşită de către acest inculpat în calitate de primar s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei BB., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractului de prestări servicii, astfel că fapta inculpatei BB. constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Raportat la cele mai sus constatate de către organele de umărire penaă, s-a reţinut că fapta inculpatului S., în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Leordeni, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.706,39 RON, ceea ce constituie şi folos necuvenit în favoarea S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin.,1 din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Prejudiciul astfel cauzat a fost reprezentat de plata nejustificată a sumei în cauză, pentru servicii care nu au fost efectiv prestate şi în lipsa unor beneficii aduse comunităţii unităţii administrativ teritoriale, sumă care se constituie în folos necuvenit obţinut astfel de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti.

Inculpata K., în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, prejudiciind în acest mod unitatea administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului S. pentru ca acesta în calitate de primar să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractelor de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Totodată, fapta inculpatului DD., în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.706,39 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi, art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată, săvârşită de către acest inculpat în calitate de autor s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei K., care, în calitate de reprezentant legal ale S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând astfel un ajutor direct şi concret inculpatului DD. pentru ca acesta în calitate de primar să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractelor de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

S-a reţinut în actul de sesizare şi fapta inculpatului KK., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Budeasa, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.706,39 RON, faptă ce constituie în folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi, art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată săvârşită de către acest inculpat în calitate de autor s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei K., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului KK. pentru ca acesta, în calitate de primar să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractelor de prestări servicii, astfel că fapta inculpatei K. constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

În urma constatărilor organelor de urmărire penală, a rezultat că fapta inculpatului X., în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Mihăeşti, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.857,36 RON, ce se constituie în folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit săvârşită în formă continuată de către acest inculpat în calitate de autor s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatelor K. şi BB., care în calitate de reprezentante legale ale S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, au participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului înregistrat sub numărul x/23.08.2007 în primul caz, respectiv, a contractului înregistrat sub numărul x/21.08.2007, în al doilea caz, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând astfel un ajutor direct şi concret inculpatului X. pentru ca acesta în calitate de primar să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractelor de prestări servicii, astfel că fapta inculpatelor constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul a unui folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Nu în ultimul rând, s-a constatat şi fapta inculpatului D., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Lunca Corbului, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 32.010,08 RON ce reprezintă şi folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, faptă ce constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un folos necuvenit săvârşită în formă continuată de către acest inculpat în calitate de autor s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatelor K. şi BB., care în calitate de reprezentante legale ale S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, au participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului înregistrat sub numărul x/23.08.2007 în primul caz, respectiv, a contractului înregistrat sub numărul x/1.08.2007, în al doilea caz, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului D. pentru ca acesta, în calitate de primar, să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractelor de prestări servicii, astfel că fapta inculpatelor constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

A rezultat şi faptul că fapta inculpatului H., în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Morăreşti, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.706,39 RON ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1), cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1), cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către acest inculpat în calitate de autor s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei K., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului H., pentru ca acesta, în calitate de primar, să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractelor de prestări servicii ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1), cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

În cuprinsul actului de sesizare, s-a reţinut şi fapta inculpatului U., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Sălătrucu, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 18.771,22 RON, faptă ce reprezintă folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către acest suspect în calitate de primar s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei K., care, în calitate de reprezentant legal al S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului U. pentru ca acesta, în calitate de primar, să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheirii, semnării şi derulării contractului de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Mai mult decât atât, în cuprinsul rechizitoriului au fost reţinute şi următoarele fapte:

Fapta inculpatului R., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Şuici, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.706,39 RON, faptă ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către acest inculpat în calitate de primar s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei K., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului R. pentru ca acesta în calitate de primar să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractelor de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. 1din C. pen. rap. la art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpaţilor O. şi G., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Mălureni, judeţul Argeş, respectiv, viceprimar, înlocuitor de drept al primarului potrivit Legii 251/2001 privind administraţia publică locală şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, au îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii şi derulării, respectiv, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.706,39 RON, ce reprezintă în folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată, prevăzută de art. art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către aceşti inculpaţi în calitate de autor s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei K., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, aceasta acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând astfel un ajutor direct inculpaţilor O. şi G. să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii şi derulării, respectiv, semnării şi derulării, contractelor de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. 1din C. pen. rap. la art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului JJ., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Mărăcineni, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 18.771,22 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către acest inculpat în calitate de primar s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei K., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului JJ. pentru ca acesta în calitate de primar să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractului de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, s-a constatat că:

Fapta inculpatului AA. care, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, în baza înţelegerii cu inculpatul Q., nu si-a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de serviciu, cu consecinţa directă a prejudicierii bugetului, în condiţiile în care, cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, a propus Consiliului Judeţean Argeş prin notele de fundamentare care au stat la baza adoptării hotărârilor 109/30.08.2007 şi nr. 44/19.03.2008 ale Consiliului Judeţean Argeş, alocarea fondurilor pentru unităţile administrativ teritoriale Cuca, Valea Danului, Miceşti, Dragoslavele, Dîmbovicioara, Moşoaia, Stoeneşti, Coşeşti, Corbi, Leordeni, Stâlpeni, Budeasa, Mihăeşti, Lunca Corbului, Morăreşti, Sălătrucu, Şuici, Mălureni, Mărăcineni, pentru ca acestea să încheie cele 34 de contracte de prestări servicii având ca obiect "elaborarea studiului de fezabilitate privind strategiile de dezvoltare locală/strategie de dezvoltare locală", "identificare linii de finanţare", "aplicaţie cămin cultural", cu încălcarea principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică prevăzute de O.U.G. nr. 34/2006 şi a determinat conducătorii unităţilor administrativ teritoriale să încheie aceste contracte, cu consecinţa producerii unei pagube de 430.184,73 RON, creându-se astfel un folos necuvenit S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit inculpatului Q. constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (34 de acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului Q. de a da un ajutor direct şi concret inculpatului AA., pentru ca acesta, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, să nu îsi îndeplinească în mod corespunzător atribuţiile de serviciu, cu consecinţa directă a prejudicierii bugetului, în condiţiile în care, cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, a propus Consiliului Judeţean Argeş prin notele de fundamentare care au stat la baza adoptării hotărârilor 109/30.08.2007 şi nr. 44/19.03.2008 ale Consiliului Judeţean Argeş, alocarea fondurilor pentru unităţile administrativ teritoriale Cuca, Valea Danului, Miceşti, Dragoslavele, Dîmbovicioara, Moşoaia, Stoeneşti, Coşeşti, Corbi, Leordeni, Stâlpeni, Budeasa, Mihăeşti, Lunca Corbului, Morăreşti, Sălătrucu, Şuici, Mălureni, Mărăcineni, pentru ca acestea să încheie cele 34 de contracte de prestări servicii având ca obiect "elaborarea studiului de fezabilitate privind strategiile de dezvoltare locală/strategie de dezvoltare locală", "identificare linii de finanţare", "aplicaţie cămin cultural", cu încălcarea principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică prevăzute de O.U.G. nr. 34/2006 şi să determine conducătorii unităţilor administrativ teritoriale să încheie aceste contracte, cu consecinţa producerii unei pagube de 430.184,73 RON, creându-se, astfel un folos necuvenit S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit inculpatului Q. constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (34 de acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, a rezultat că fapta inculpatului FF., în calitate de primar-ordonator principal de credite al comunei Ţiţeşti, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 34.252,65 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către acest inculpat în calitate de autor s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei K., care, în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând astfel un ajutor direct şi concret inculpatului FF. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractelor de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

S-a constatat totodată, că fapta inculpatului Q. de a da un ajutor direct inculpatului AA., preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, pentru ca acesta să determine, prin demersurile realizate, primarul comunei Ţiţeşti, inculpatul FF., să încheie contractele înregistrate la CL Ţiţeşti sub nr. x/23.08.2007 având ca obiect "Elaborare studiu de fezabilitate pentru dezvoltare locală" în valoare de 18.771,22 RON şi nr. 4062/23.08.2007 având ca obiect "Consultanţă identificare linii de finanţare" în valoare de 15.481,42 RON cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin aceste strategii de dezvoltare locală nu au fost identificate nevoile reale ale comunităţii şi nu a constituit un instrument concret de lucru în activitatea administraţiei publice locale, iar prin executarea contractelor de consultanţă identificare linii de finanţare nu au fost realizate activităţi concrete care să sprijine dezvoltarea comunităţilor locale, constituie complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

În urma actelor de urmărire penală efectuate, s-a reţinut în curpinsul actului de sesizare că fapta inculpatului E., în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Stolnici, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.706,39 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 132 din legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către acest inculpat în calitate de autor s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei K., care, în calitate de reprezentant legal al S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului E. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractului de prestări servicii ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, fapta inculpatului AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q. şi cu sprijinul acestuia, de a determina, prin demersurile realizate, primarul comunei Stolnici, inculpatul E., să încheie contractele înregistrate la CL Stolnici sub nr. x/23.08.2007 având ca obiect "Elaborare studiu de fezabilitate pentru dezvoltare locală" în valoare de 18.771,22 RON şi nr. 3212/23.08.2007 având ca obiect "Consultanţă identificare linii de finanţare" în valoare de 1935,17 RON cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin aceste strategii de dezvoltare locală nu au fost identificate nevoile reale ale comunităţii şi nu a constituit un instrument concret de lucru în activitatea administraţiei publice locale, iar prin executarea contractelor de consultanţă identificare linii de finanţare nu au fost realizate activităţi concrete care să sprijine dezvoltarea comunităţilor locale, constituie instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

S-a mai reţinut că, fapta inculpatului Q. de a da un ajutor direct inculpatului AA., preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş ca acesta să determine, prin demersurile realizate, primarul comunei Stolnici, inculpatul E., să încheie contractele înregistrate la CL Stolnici sub nr. x/23.08.2007 având ca obiect "Elaborare studiu de fezabilitate pentru dezvoltare locală" în valoare de 18.771,22 RON şi nr. 3212/23.08.2007 având ca obiect "Consultanţă identificare linii de finanţare" în valoare de 1935,17 RON, cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin aceste strategii de dezvoltare locală nu au fost identificate nevoile reale ale comunităţii şi nu a constituit un instrument concret de lucru în activitatea administraţiei publice locale, iar prin executarea contractelor de consultanţă identificare linii de finanţare nu au fost realizate activităţi concrete care să sprijine dezvoltarea comunităţilor locale, constituie complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Pe baza materialului probator administrat în cursul umăririi penale s-a constatat şi fapta inculpatului P., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Corbeni, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 22.641,57 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către acest inculpat în calitate de primar s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei K., care, în calitate de reprezentant legal al S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului P. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractelor de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, fapta inculpatului AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q. şi cu sprijinul acestuia, de a determina, prin demersurile realizate, primarul comunei Corbeni, inculpatul P. să încheie contractele înregistrate la CL Corbeni sub nr. x/23.08.2007 având ca obiect "Elaborare studiu de fezabilitate pentru dezvoltare locală" în valoare de 18.771,22 RON şi nr. 40/23.08.2007 având ca obiect "Consultanţă identificare linii de finanţare" în valoare de 3870,35 RON cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin aceste strategii de dezvoltare locală nu au fost identificate nevoile reale ale comunităţii şi nu a constituit un instrument concret de lucru în activitatea administraţiei publice locale, iar prin executarea contractelor de consultanţă identificare linii de finanţare nu au fost realizate activităţi concrete care să sprijine dezvoltarea comunităţilor locale, constituie instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Astfel, s-a constatat că fapta inculpatului Q. de a da un ajutor direct inculpatului AA., preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş ca acesta să determine, prin demersurile realizate, primarul comunei Corbeni, inculpatul P. să încheie contractele înregistrate la CL Corbeni sub nr. x/23.08.2007 având ca obiect "Elaborare studiu de fezabilitate pentru dezvoltare locală" în valoare de 18.771,22 RON şi nr. 40/23.08.2007 având ca obiect "Consultanţă identificare linii de finanţare" în valoare de 3870,35 RON cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin aceste strategii de dezvoltare locală nu au fost identificate nevoile reale ale comunităţii şi nu a constituit un instrument concret de lucru în activitatea administraţiei publice locale, iar prin executarea contractelor de consultanţă identificare linii de finanţare nu au fost realizate activităţi concrete care să sprijine dezvoltarea comunităţilor locale, constituie complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Totodată, a rezultat că fapta inculpatului N., în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Mozăceni, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 45.428,97 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către acest inculpat în calitate de autor s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatelor K. şi BB., care în calitate de reprezentante legale ale S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, au participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii nr. x/23.08.2007, în primul caz, respective a contractului de prestări servicii nr. x/18.01.2008 în al doilea caz, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului N. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractelor de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, fapta inculpatului AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q. şi cu sprijinul acestuia, de a determina, prin demersurile realizate, primarul comunei Mozăceni, inculpatul N. să încheie contractul înregistrat la CL Mozăceni sub nr. x/23.08.2007 având ca obiect "Consultanţă identificare linii de finanţare" în valoare de 1935,17 RON cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin executarea contractelor de consultanţă identificare linii de finanţare nu au fost realizate activităţi concrete care să sprijine dezvoltarea comunităţilor locale, constituie instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

S-a reţinut în rechizitoriu şi fapta inculpatului Q. de a da un ajutor direct inculpatului AA., preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş ca acesta să determine, prin demersurile realizate, primarul comunei Mozăceni, inculpatul N. să încheie contractul înregistrat la CL Mozăceni sub nr. x/23.08.2007 având ca obiect "Consultanţă identificare linii de finanţare" în valoare de 1935,17 RON cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin executarea contractelor de consultanţă identificare linii de finanţare nu au fost realizate activităţi concrete care să sprijine dezvoltarea comunităţilor locale, constituie complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

S-a constatat şi fapta inculpatului B., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Vedea, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 18.771,22 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către acest inculpat în calitate de primar s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei K., care, în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului B. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractului de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. 1din C. pen. rap. la art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, fapta inculpatului AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q. şi cu sprijinul acestuia, de a determina, prin demersurile realizate, primarul comunei Vedea, inculpatul B. să încheie contractul înregistrat la CL Vedea sub nr. x/23.08.2007 având ca obiect "Elaborare studiu de fezabilitate pentru dezvoltare locală" în valoare de 18.771,22 RON cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin aceste strategii de dezvoltare locală nu au fost identificate nevoile reale ale comunităţii şi nu a constituit un instrument concret de lucru în activitatea administraţiei publice locale, constituie instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, procurorul a reţinut în cuprinsul rechizitoriului şi fapta inculpatului Q. de a da un ajutor direct inculpatului AA., preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş ca acesta să determine, prin demersurile realizate, primarul comunei Vedea, inculpatul B. să încheie contractul înregistrat la CL Vedea sub nr. x/23.08.2007 având ca obiect "Elaborare studiu de fezabilitate pentru dezvoltare locală" în valoare de 18.771,22 RON cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin aceste strategii de dezvoltare locală nu au fost identificate nevoile reale ale comunităţii şi nu a constituit un instrument concret de lucru în activitatea administraţiei publice locale, faptă ce constituie complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

A rezultat şi fapta inculpatului OO., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Cocu, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 18.771,22 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, faptă care constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către acest inculpat în calitate de primar s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei K., care, în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului OO. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheirii, semnării şi derulării contractului de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, fapta inculpatului AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q. şi cu sprijinul acestuia, de a determina, prin demersurile realizate, primarul comunei Cocu, inculpatul OO. să încheie contractul înregistrat la CL Cocu sub nr. x/23.08.2007 având ca obiect "Elaborare studiu de fezabilitate pentru dezvoltare locală" în valoare de 18.771,22 RON cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin aceste strategii de dezvoltare locală nu au fost identificate nevoile reale ale comunităţii şi nu a constituit un instrument concret de lucru în activitatea administraţiei publice locale, constituie instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

S-a constatat că, fapta inculpatului Q. de a da un ajutor direct inculpatului AA., preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş ca acesta să determine, prin demersurile realizate, primarul comunei Cocu, inculpatul OO. să încheie contractul înregistrat la CL Cocu sub nr. x/23.08.2007 având ca obiect "Elaborare studiu de fezabilitate pentru dezvoltare locală" în valoare de 18.771,22 RON cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin aceste strategii de dezvoltare locală nu au fost identificate nevoile reale ale comunităţii şi nu a constituit un instrument concret de lucru în activitatea administraţiei publice locale, constituie complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

A rezultat şi fapta inculpatului M., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Uda, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 18.771,22 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către acest inculpat în calitate de primar s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei K. care, în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului M. pentru ca acesta în calitate de primar să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractului de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, fapta inculpatului AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q. şi cu sprijinul acestuia, de a determina, prin demersurile realizate, primarul comunei Uda, inculpatul M. să încheie contractul înregistrat la CL Uda sub nr. x/23.08.2007 având ca obiect "Elaborare studiu de fezabilitate pentru dezvoltare locală" în valoare de 18.771,22 RON cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin aceste strategii de dezvoltare locală nu au fost identificate nevoile reale ale comunităţii şi nu a constituit un instrument concret de lucru în activitatea administraţiei publice locale, constituie instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Faţă de cele arătate anterior, s-a constatat că fapta inculpatului Q. de a da un ajutor direct inculpatului AA., preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş ca acesta să determine, prin demersurile realizate, primarul comunei Uda, inculpatul M. să încheie contractul înregistrat la CL Uda sub nr. x/23.08.2007 având ca obiect "Elaborare studiu de fezabilitate pentru dezvoltare locală" în valoare de 18.771,22 RON cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin aceste strategii de dezvoltare locală nu au fost identificate nevoile reale ale comunităţii şi nu a constituit un instrument concret de lucru în activitatea administraţiei publice locale, constituie complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

S-a reţinut şi fapta inculpatului T., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Băbana, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 18.771,22 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către acest inculpat în calitate de primar s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei K., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului T. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractului de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, fapta inculpatului AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q. şi cu sprijinul acestuia, de a determina, prin demersurile realizate, primarul comunei Băbana, inculpatul T. să încheie contractul înregistrat la CL Băbana sub nr. x/23.08.2007 având ca obiect "Elaborare studiu de fezabilitate pentru dezvoltare locală" în valoare de 18.771,22 RON cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin aceste strategii de dezvoltare locală nu au fost identificate nevoile reale ale comunităţii şi nu a constituit un instrument concret de lucru în activitatea administraţiei publice locale, constituie instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

S-au reţinut în actul de sesizare şi următoarele fapte penale, şi anume:

Fapta inculpatului Q. de a da un ajutor direct inculpatului AA., preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş ca acesta să determine, prin demersurile realizate, primarul comunei Băbana, inculpatul T. să încheie contractul înregistrat la CL Băbana sub nr. x/23.08.2007 având ca obiect "Elaborare studiu de fezabilitate pentru dezvoltare locală" în valoare de 18.771,22 RON cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin aceste strategii de dezvoltare locală nu au fost identificate nevoile reale ale comunităţii şi nu a constituit un instrument concret de lucru în activitatea administraţiei publice locale, care constituie complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului QQ., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Cotmeana, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 19.883,39 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către acest inculpat în calitate de primar s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei BB., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului QQ. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractului de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului AA., care în baza înţelegerii cu inculpatul Q. şi cu sprijinul acestuia, a determinat, prin demersurile realizate, primarul comunei Cotmeana, inculpatul QQ. să încheie contractul de prestări servicii înregistrat la Primăria Cotmeana sub nr. x/13.11.2007 având ca obiect "Studiu de fezabilitate pentru dezvoltare locală a comunei Cotmeana" în valoare de 19.883,39 RON cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin aceste strategii de dezvoltare locală nu au fost identificate nevoile reale ale comunităţii şi nu a constituit un instrument concret de lucru în activitatea administraţiei publice locale, constituie instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului Q. de a da un ajutor direct inculpatului AA., preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş ca acesta să determine, prin demersurile realizate, primarul comunei Cotmeana, inculpatul QQ. să încheie contractul de prestări servicii înregistrat la Primăria Cotmeana sub nr. x/13.11.2007 având ca obiect "Studiu de fezabilitate pentru dezvoltare locală a comunei Cotmeana" în valoare de 19.883,39 RON cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin aceste strategii de dezvoltare locală nu au fost identificate nevoile reale ale comunităţii şi nu a constituit un instrument concret de lucru în activitatea administraţiei publice locale, constituie complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului J., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Nucşoara, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 1.935,17 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, ceea ce constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către acest inculpat în calitate de primar s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei K., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului J. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractului de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q. şi cu sprijinul acestuia, de a determina, prin demersurile realizate, primarul comunei Nucşoara, inculpatul J. să încheie contractul de prestări servicii înregistrat la Primăria Nucşoara sub nr. x/23.08.2007 având ca obiect "identificare linii de finanţare" în valoare de 1935,17 RON cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin acest contract de prestări servicii nu au fost realizate nici un fel de activităţi, constituie instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului Q. de a da un ajutor direct inculpatului AA., preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş ca acesta să determine, prin demersurile realizate, primarul comunei Nucşoara, inculpatul J. să încheie contractul de prestări servicii înregistrat la Primăria Nucşoara sub nr. x/23.08.2007 având ca obiect "identificare linii de finanţare" în valoare de 1935,17 RON cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin acest contract de prestări servicii nu au fost realizate niciun fel de activităţi, constituie complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului HH., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Brăduleţ, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 43.493,79 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către acest inculpat în calitate de primar s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei BB., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului HH. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractului de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului CC., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Bughea de Sus, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 42.308,74 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către acest inculpat în calitate de primar s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei BB., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului CC. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractului de prestări serviciiceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului I., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Rociu, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 44.178,32 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către acest inculpat în calitate de primar s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei BB., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului I. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractului de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului EE., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Mioarele, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 43.493,80 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către acest inculpat în calitate de primar s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei BB., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului EE. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractului de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului Z., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Negraşi, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 43.600,46 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către acest inculpat în calitate de primar s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei BB., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului Z. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractului de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului II., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Domneşti, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 39.587,80 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către acest inculpat în calitate de primar s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei BB., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului II. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractului de prestări servicii, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului A., care în calitate de director executiv al Agenţiei de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a judeţului Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială instituţiei publice în cuantum total de 39.865 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Totodată, în cuprinsul actului de sesizare s-a apreciat că infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. săvârşită de către inculpatul A. în calitate de director executiv al Agenţiei de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a judeţului Argeş s-a realizat cu ajutorul nemijlocit al inculpatei K., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a instituţiei publice respectivă, dând un ajutor direct şi concret inculpatului A. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractului de prestări servicii, ceee ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

În legătură cu împrejurările în care a fost săvârşită de către inculpatul AA., infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 13 din Legea nr. 78/2000 - "fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat, ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite", din actele de urmărire penală efectuate au rezultat următoarele:

Prin Hotărârea Plenului nr. 669/09.04.2009, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat organizarea prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, în perioada 10 aprilie - 30 iunie 2009, a concursului/examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii, precum şi la parchetele de pe lângă acestea.

Concursul urma să se desfăşoare după următorul calendar:

- 24 mai - 31 mai 2009: testarea psihologică, evaluarea capacităţii candidaţilor de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea şi verificarea rezistenţei la stres;

- 6 iunie - 16 iunie 2009: susţinerea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor de conducere;

- 21 iunie 2009: susţinerea testării scrise privind managementul, comunicarea şi resursele umane.

Printre funcţiile de conducere vacante se afla şi cea de preşedinte al Curţii de Apel Piteşti, pentru care s-au înscris magistraţii JJJJJ., KKKKK. şi LLLLL. - judecători la Curtea de Apel Piteşti.

În contextul derulării procedurilor de desfăşurare al acestui concurs, în cursul lunii iulie 2009, inculpatul AA., preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş şi totodată preşedinte al Organizaţiei Judeţene Argeş a DDDDD., şi-a folosit influenţa şi autoritatea conferite de funcţiile publice şi politice deţinute, în scopul ajutării efective a judecătorului KKKKK. de a ocupa postul de preşedinte al Curţii de Apel Piteşti.

Astfel, inculpatul AA. a realizat acţiuni concrete şi efective pentru a-l sprijini pe judecătorul KKKKK. să obţină foloase necuvenite (respectiv, funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Piteşti) prin care şi-a folosit autoritatea şi influenţa conferite de funcţiile deţinute şi a contactat persoane din mediul politic şi al justiţiei cărora le-a solicitat demersuri pentru favorizarea în scopul menţionat a judecătorului KKKKK..

În urma susţinerii testării psihologice, evaluării capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea şi verificarea rezistenţei la stres, magistraţii JJJJJ., KKKKK. şi LLLLL. au fost declaraţi "recomandabili".

Conform anunţului privind "repartizarea candidaţilor judecători pentru susţinerea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care candidează", publicat anterior datei de 10.06.2009, susţinerea proiectului de către magistraţii JJJJJ., KKKKK. şi LLLLL., urma să se realizeze în data de 16.06.2009, începând cu ora 09:00.

Astfel, în intervalul de timp premergător susţinerii proiectului, inculpatul AA. a luat legătura cu martora MMMMM., judecător la Curtea de Apel Piteşti, numită prin Hotărârea nr. 272/20.03.2008 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioadă de trei ani, începând cu data de 01.04.2008, director adjunct al Institutului Naţional al Magistraturii, responsabil cu formarea iniţială.

Faţă de cele constatate pe parcursul urmăririi penale, în sarcina inculpatului AA. s-a reţinut comiterea infracţiunilor de:

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (34 de acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- "fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat, ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite" prevăzută şi pedepsită de art. 13 din Legea nr. 78/2000.

- toate cu aplic. art. 38 alin1 din C. pen.

De asemenea, în sarcina inculpatului Q. s-a reţinut comiterea infracţiunilor de:

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art. 48 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (34 de acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.,

- toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

În sarcina inculpatei K. s-a reţinut săvârşirea infracţiunilor de:

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin1.din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1), cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. 1din C. pen. rap. la art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. 1din C. pen. rap. la art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. 1din C. pen. rap. la art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.,

- toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

În ceea ce o priveşte pe inculpata BB., în sarcina acesteia s-a reţinut săvârşirea infracţiunilor de:

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

- toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

Totodată, prima instanţă a făcut ample referiri la procedura de cameră preliminară, respectiv faptul că prin încheierea din 19 februarie 2016 judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis în parte cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii Q., BB., K., L., R. referitoare la interceptarea convorbirilor telefonice, utilizate ca probatoriu în dosarul nr. x/2011, instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti în care s-a emis rechizitoriul în data de 18 noiembrie 2015.

A pus în vedere procurorului necesitatea solicitării declasificării parţiale şi ulterior înaintării la dosar a încheierii de autorizare a interceptării şi înregistrării comunicaţiilor convorbirilor în caza căreia s-a emis autorizaţia x/15 08 2007 şi a referatului prin care s-a solicitat măsura.

A respins celelalte cereri şi excepţiile formulate de inculpaţii AA., Q., BB., K., L., F., LL., GG., C., W., V., NN., S., X., D., H., R., G., FF., E., B., T., II. şi A. împotriva rechizitoriului nr. x din 18 noiembrie 2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti.

A constatat că inculpaţii Y., MM., PP., KK., U., O., JJ., N., OO., M., J., HH., CC., I., EE. şi Z. nu au formulat cereri şi excepţii, iar inculpaţii DD., QQ. şi P. şi-au retras cererile şi excepţiile formulate şi depuse, în scris, la dosar.

De asemenea, prin încheierea nr. 143/C din data de 20 septembrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 2 judecători a admis contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii nr. 287 din 06 aprilie 2016, pronunţată de Judecătorul de cameră preliminară în dosarul nr. x/2015, a desfiinţat, în parte, încheierea contestată.

A respins, ca nefondate, cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii Q., BB., K., L. şi R. privind interceptările şi înregistrările comunicaţiilor efectuate în baza mandatului nr. x din 15 august 2007 emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu referire la rechizitoriul nr. x/2011 din 18 noiembrie 2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti.

A menţinut restul dispoziţiilor încheierii.

A respins, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii T., A., K., F., LL., GG., C., S., X., AA., G., BB., FF., B., D., W., V. şi Q. împotriva aceleiaşi încheieri.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, au fost audiate părţile şi administrate probatoriile încuviinţate, potrivit menţiunilor din hotărârea primei instanţe.

Astfel, judecata a debutat la data de 21 octombrie 2015 şi s-a încheiat la data de 17 aprilie 2018.

Pe parcursul celor 25 de termene de judecată acordate săptămânal, au fost audiaţi inculpaţii ce au înţeles să dea declaraţii, 118 martori propuşi de apărare şi acuzare, au fost ascultate înregistrările conţinând dialoguri telefonice şi ambientale şi au fost depuse înscrisuri.

Cercetarea judecătorească a avut următoarele termene:

- 21 octombrie 2015, când cauza a fost amânată faţă de lipsa de apărare sau de cererile de pregătire a apărării formulate de unii dintre inculpaţi;

- 25 noiembrie 2015, când s-a dispus amânarea cauzei pentru ca părţile să ia la cunoştinţă precizările depuse de Direcţia Naţională Anticorupţie şi să depună cererile de probatorii în scris;

- 15 februarie 2016, când s-au discutat cererile de probatorii. De asemenea, instanţa a respins cererea inculpatei NN. de judecată în procedura recunoaşterii învinuirii;

- 15 martie 2016, instanţa s-a pronunţat asupra cererilor de probatorii;

- 21 martie 2016, când au fost audiaţi inculpaţii AA. şi BB..

Prima instanţă examinând coroborat materialul probator administrat pe parcursul procesului penal, atât în faza urmăririi penale, cât şi în primă instanţă, a reţinut aceeaşi situaţie de fapt ca cea avută în vedere prin rechizitoriu cu următoarele sublinieri:

UATC-uri pentru care s-a depus constituire de parte civilă:

I.În ceea ce priveşte UATC Valea Danului şi situaţia primarul comunei Y., în sarcina acestuia, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 23.08.2007, contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/21.08.2007 la EEEEE.), a fost semnat, pentru EEEEE., de BB.. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, 18914,35 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE. .

În executarea contractului, a fost recepţionat produsul intermediar şi final, fiind întocmit un proces-verbal la data de 19.11.2007, semnat de reprezentantul UATC, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. şi a fost emisă factura x/10.12.2007 . Valoarea contractului a fost achitată cu ordin de plată (OP).

Prima instanţă a observat cronologic că, prin expunerea de motive nr. 2362 din 10.05.2007 primarul UATC Valea Danului a evidenţiat necesitatea elaborării Studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală în comuna Valea Danului, pentru perioada 2007-2013 .

Prin Hotărârea Consiliului Local (HCL) nr. 14 din data de 16.05.2007, s-a aprobat strategia de dezvoltare economico-socială şi de mediu a comunei Valea Danului pe termen scurt si mediu 2007-2013 .

Prin HCL nr. 18 din data de 20 iunie 2007, s-a aprobat elaborarea studiului de fezabilitate pentru alimentare cu apă a satelor Verneşti, Bolculeşti şi Băniceşti .

Prin HCL nr. 19 din data de 10 iulie 2007, s-a hotărât cofinanţarea în cotă de 10% din costurile totale ale proiectului alimentării cu apă urmând ca finanţarea investiţiei să se facă prin accesarea de fonduri europene .

La data de 21.08.2007 s-a încheiat contractul de prestări servicii între Consiliul Local Valea Danului, prin reprezentant legal primar Y. şi EEEEE., reprezentată legal de BB. în calitate de director general .

Prin adresa nr. x/30.08.2007, Consiliul Judeţean Argeş (CJ) a transmis Consiliului Local Valea Danului că prin Hotărârea nr. 109/30.08.2007 s-au aprobat sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului local al comunei Valea Danului, respectiv suma de 20.000 RON, pentru susţinerea programului de dezvoltare locală - studiu fezabilitate privind dezvoltarea locală 2007-2013.

În data de 19.11.2007, reprezentantul legal al CL Valea Danului, primar Y. şi reprezentanta EEEEE., BB., au încheiat procesul-verbal cu ocazia recepţiei obiectului contractului nr. x/21.08.2007.

În data de 08 aprilie 2008 s-a încheiat un alt contract de servicii cu EEEEE., ce nu a fost vizat de actul de sesizare, nr. 1231 (înregistrat sub nr. x din 16.04.2008 la EEEEE.).

La data de 03.07.2008, s-a încheiat procesul-verbal cu ocazia recepţiei obiectului contractului cerere de finanţare în cadrul proiectului, Alimentare cu apă a comunelor .

La dosar au fost depuse o multitudine de cereri de finanţare şi adrese ce atestă că se încadrează în Strategia de dezvoltare a comunei .

Prin adresa din 22.10.2015, CL a transmis faptul că nu se poate constitui parte civilă, întrucât nu se deţin documentele necesare pentru a analiza şi stabili dacă acel contract de prestări servicii invocat în actul de sesizare a produs vreun prejudiciu . Prin adresa din data de 16.11.2016, Primăria Valea Danului a transmis că prin HCL nr. 38 din 9.11.2016, s-a aprobat constituirea ca parte civilă cu suma de 18.914,36 RON .

II. În ceea ce priveşte UATC Miceşti şi situaţia inculpatului F., primarul comunei, în sarcina acestuia, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 23.08.2007, 2 contracte:

1.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.), a fost semnat, pentru EEEEE., de BB., iar din partea UATC, de primar L.. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, 18849 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE. .

În executarea contractului, la data de 29.10.2007 a fost recepţionat produsul intermediar, fiind întocmit un proces-verbal, semnat de reprezentantul UATC, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. şi au fost emise facturile x/9.10.2007 şi y/10.12.2007, pentru câte 9385,61 RON . Valoarea contractului a fost achitată cu OP.

După predarea produsului intermediar, prin adresa x/29.10.2007, semnată de director general EEEEE., BB., s-a solicitat beneficiarului verificarea datelor inserate în produsul intermediar în vederea elaborării produsului final .

La data de 28.11.2007 a fost predat produsul final, fiind întocmit procesul-verbal semnat de reprezentantul UATC, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. .

2. contractul x din 23.08.2007 (înregistrat sub nr. x din 23.08.2007 la EEEEE.) în vederea identificării liniilor de finanţare .

Preţul contractului a fost 500 euro, 1937,17 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În executarea contractului a fost emisă factura x din 3.10.2007 şi OP .

La data de 4.09.2007 a fost recepţionat produsul, respectiv cererea de finanţare Centrul virtual de resurse pentru dezvoltare locală, linia de buget Phare 2005 Ro-2005/017 .

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a constatat faptul că între CL Miceşti şi EEEEE. au fost încheiate 5 contracte de prestări servicii:

- la data de 23.08.2007 s-a încheiat contractul nr. x între Consiliul Local Miceşti, prin reprezentant legal F. şi EEEEE. (Bucureşti), prin reprezentant legal BB.;

- la data de 23.08.2007 s-a încheiat contractul nr. x între Consiliul Local Miceşti, prin reprezentant legal F. şi EEEEE. (Bucureşti), prin reprezentant legal BB.;

- la data de 23.08.2007 s-a încheiat contractul nr. x între Consiliul Local Miceşti, prin reprezentant legal F. şi EEEEE. (Bucureşti), prin reprezentant legal BB.;

- la data de 23.01.2008 s-a încheiat contractul nr. x între Consiliul Local Miceşti, prin reprezentant legal F. şi EEEEE. (Bucureşti), prin reprezentant legal BB.;

- la data de 24.03.2008 s-a încheiat contractul nr. x între Consiliul Local Miceşti, prin reprezentant legal F. şi EEEEE. (Bucureşti), prin reprezentant legal BB. .

Dintre acestea, Ministerul Public a formulat acuzaţii numai cu privire la contractele nr. x/23.08.2007 şi nr. y/23.08.2007.

Mai mult decât atât, prima instanţă a constatat că acestea au avut la bază expunerea de motive privind necesitatea elaborării Strategiei de dezvoltare locală (2007-2013) întocmită de primarul comunei Miceşti, precum şi nota de fundamentare pentru studiu de fezabilitate dezvoltare locală în comuna Miceşti .

Prin HCL nr. 43/25.09.2007, s-a aprobat rectificarea bugetului pe semestrul III al anului 2007, iar prin HCL nr. 70 din 19.12.2007, s-a aprobat Studiul de fezabilitate privind dezvoltarea locală a comunei Miceşti în perioada 2007-2013 .

Prin adresa nr. x/31.08.2007, CJ Argeş a transmis că prin HCJ nr. 109/30.08.2007 s-au aprobat sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului local al comunei Miceşti, respectiv suma de 22.000 RON, pentru susţinerea programului de dezvoltare locală - studiu fezabilitate privind dezvoltarea locală 2007-2013.

De asemenea, prima instanţă a reţinut că între CL şi EEEEE. s-au încheiat procesele-verbale din data de 28.11.2007 cu ocazia recepţiei contractului nr. x/23.08.2007; din data de 29.10.2007 cu ocazia recepţiei contractului nr. x/23.08.2007 şi anume predarea studiului de fezabilitate; din data de 11.10.2007 cu ocazia recepţiei contractului nr. x/23.08.2007 şi anume, predarea unui exemplar complet al cererii de finanţare Aşezământ cultural în comuna Miceşti; din data de 4.09.2007 cu ocazia predării unui exemplar complet al cererii de finanţare Centrul virtual de resurse pentru dezvoltarea locală .

Prin adresa din 09.05.2015, CL Miceşti a transmis faptul că, urmare a HCL nr. 32 din 09.10.2015, se constituie parte civilă cu suma de 20.706,39 RON, iar prin adresa din data de 15.11.2015, a menţinut constituirea de parte civilă.

III.În ceea ce priveşte UATC Coşeşti şi situaţia inculpatei NN., primar al comunei, în sarcina acesteia, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 23.08.2007, 2 contracte:

1.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.), a fost semnat, pentru EEEEE., de BB.. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, 18849 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE. .

În executarea contractului, la data de 9.10.2007 a fost recepţionat produsul intermediar, fiind întocmit un proces-verbal, semnat de reprezentantul UATC, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. şi au fost emise facturile x/9.10.2007 şi y/10.12.2007, pentru câte 9385,61 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

După predarea produsului intermediar, prin adresa x/18.10.2007, semnată de director general EEEEE., BB., s-a solicitat beneficiarului verificarea datelor inserate în produsul intermediar în vederea elaborării produsului final .

La data de 28.11.2007 s-a procedat la recepţia studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală a comunei Coşeşti pe perioada 2007-2013 .

Totodată, instanţa de fond a reţinut că încheierea contractului a avut la bază HCL nr. 13 din 27.07.2007 prin care s-a aprobat elaborarea studiului de fezabilitate referitor la dezvoltarea locală a comunei Coşeşti .

Ulterior aprobării bugetului pe anul 2007 prin HCL nr. 1/31.01.2007, prin adresa nr. x/31.08.2007, CJ Argeş a transmis că prin HCJ nr. 109/30.08.2007 s-au aprobat sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului local al comunei Coşeşti, respectiv suma de 22.000 RON, pentru susţinerea programului de dezvoltare locală - studiu fezabilitate privind dezvoltarea locală 2007-2013 . Ca urmare, prin HCL nr. 20 din 17.09.2007 s-a aprobat rectificarea bugetară pe anul 2007 .

2. contractul x din 23.08.2007 (înregistrat sub nr. x din 23.08.2007 la EEEEE.) în vederea identificării liniilor de finanţare dosar urmărire, format electronic).

Preţul contractului a fost 500 euro, 1937,17 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În executarea contractului a fost emisă factura x/3.10.2007 şi OP .

La data de 4.09.2007 a fost recepţionat produsul, respectiv cererea de finanţare Centrul virtual de resurse pentru dezvoltare locală, linia de buget Phare 2005 Ro-2005/017-553.01.03.05.01 şi Phare 2006 Ro-2006/018-147.01.03.02.03 .

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a constatat totodată, faptul că Agenţia de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a solicitat prezenţa la întâlnirile de lucru a UATC Coşeşti cu precizarea situaţiei întocmirii strategiei locale, iar ulterior a atestat folosirea strategiei în cadrul unor cereri de finanţare depuse .

Prin adresa din 08.10.2015, s-a transmis faptul că prin HCL nr. 18/08.10.2015 s-a hotărât constituirea ca parte civilă cu suma de 20.706,39 RON, iar prin adresa din 23.11.2016, s-a menţinut constituirea de parte civilă .

IV.În ceea ce priveşte UATC Corbi şi situaţia inculpatului PP., primar al comunei, în sarcina acestuia, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 11.12.2008, contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/11.12.2008 la EEEEE.), a fost semnat, pentru EEEEE., de BB., iar din partea UATC, de primar. Contractul a avut ca obiect întocmirea strategiei de dezvoltare locală .

Preţul contractului a fost 5380 euro, 25.000 RON, la un curs de 3,9 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul în echivalentul în RON, 25000 RON şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE. .

În executarea contractului, la data de 2.08.2009, a fost recepţionat produsul intermediar, fiind întocmit un proces-verbal, semnat de reprezentantul UATC, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. şi au fost emise facturile x/23.12.2008 şi y/2.03.2009, . Valoarea contractului a fost achitată cu OP.

După predarea produsului intermediar, prin adresa x/2.08.2009, semnată de director general EEEEE., BB., s-a solicitat beneficiarului verificarea datelor inserate în produsul intermediar în vederea elaborării produsului final .

Ulterior, prin procesul-verbal din data de 02.03.2009 s-a procedat la recepţia produsului final al Stategiei de dezvoltare locală a comunei Corbi pe perioada 2007-2013 .

Prin adresa din 20.03.2008 Consiliul Judeţean Argeş a transmis faptul că prin HCJ Argeş nr. 44/19.03.2008 s-au aprobat sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului local al comunei Corbi, respectiv suma de 20.000 RON, pentru strategia de dezvoltarea locală .

Prin HCL nr. 17 din 24.04.2008 s-a aprobat rectificarea bugetului comunei Corbi .

La dosar au fost depuse o multitudine de cereri de finanţare şi adrese ce atestă că se încadrează în Strategia de dezvoltare a comunei Corbi .

Inculpatul PP., audiat în şedinţa publică din data de 4.04.2016, a susţinut respectarea procedurii achiziţiei publice, folosirea strategiei în obţinerea de fonduri nerambursabile, cereri admise şi proiecte finalizate până la momentul trimiterii în judecată.

Prin adresa din 08.10.2015, UATC Corbi a transmis faptul că înţelege să se constituie parte civilă cu suma de 25.000 RON, iar prin adresa din data de 16.11.2016, a menţinut constituirea de parte civilă .

V.În ceea ce priveşte UATC Leordeni şi situaţia inculpatului S., primar al comunei, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 23.08.2007, 2 contracte:

1.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primar. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, 18849 RON, la un curs de 3,25.

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE. .

În executarea contractului, a fost emisă factura x/9.10.2007 şi y/10.12.2007. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

La data de 9.10.2007 a fost predat produsul intermediar, iar la data de 18.10.2007 s-a solicitat verificarea datelor din produsul intermediar în vederea depunerii produsului final .

La data de 10.12.2007 a fost recepţionat produsul final al Stategiei de dezvoltare locală a comunei Leordeni pe perioada 2007-2013, fiind întocmit procesul-verbal .

Anterior, prin HCL nr. 45 din 07.08.2007 s-a aprobat elaborarea studiului de fezabilitate referitor la dezvoltarea locală a comunei Leordeni .

2.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primar .

Contractul a avut ca obiect identificare linii finanţare.

Preţul contractului a fost 500 euro, 1935,17 RON. A fost emisă factura x/3.10.2007, achitată cu OP .

Încă din faza de urmărire penală au fost înaintate înscrisuri conţinând cereri de finanţare ce au avut la bază strategia întocmită de EEEEE. .

Prin adresa din 09.10.2015, UATC Comuna Leordeni a înaintat HCL nr. 72/9.10.2015 referitoare la constituirea ca parte civilă pentru suma de 20.706,39 RON .

VI.În ceea ce priveşte UATC Stâlpeni şi situaţia inculpatului DD., primar al comunei, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 24.08.2007, 2 contracte:

1.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primar. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, 18849 RON, la un curs de 3,25 (menţionat şi calculat olograf pe contract).

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE..

În executarea contractului, la data de 9.10.2007 a fost recepţionat produsul intermediar, fiind întocmit un proces-verbal, semnat de reprezentantul UATC, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. şi au fost emise facturile x/9.10.2007 şi y/10.12.2007, pentru câte 9385,61 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

După predarea produsului intermediar, prin adresa din 18.10.2007, semnată de director general EEEEE., BB., s-a solicitat beneficiarului verificarea datelor inserate în produsul intermediar în vederea elaborării produsului final .

La data de 28.11.2007 s-a procedat la recepţia studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală a comunei Stâlpeni pe perioada 2007-2013 .

Prima instanţă a constat că, ulterior adoptării bugetului pe anul 2007, prin hotărârea din 31.01.2007 a Consiliului Local Stâlpeni, urmare a adresei nr. x din 20.03.2008 prin care CJ a transmis faptul că prin HCJ nr. 44/19.03.2008, s-au aprobat sumele pentru echilibrarea bugetului local, respectiv suma de 21.000 RON, pentru plata strategiei de dezvoltare locală. În acest sens, prin HCL nr. 26 din 31.03.2008 s-a dispus rectificarea bugetului local .

Prin HCL nr. 51/31.07.2007 s-a aprobat elaborarea studiului de fezabilitate referitor la strategia de dezvoltare a comunei Stâlpeni, iar prin HCL nr. 72/31 08.2007 s-a aprobat strategia de dezvoltare rurală .

2.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/24.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primar. Contractul a avut ca obiect identificare linii finanţare .

Preţul contractului a fost 500 euro, 1935,17 RON. A fost emisă factura x/3.10.2007, achitată cu OP .

În executarea acestui contract a fost remisă cererea de finanţare, depusă în programul Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local, linia de buget Phare 2005 RO-2005/017-553.01.03.05.01 şi Phare 2006 RO-2006/018-147.01.03.02.03, Centrul virtual de resurse pentru dezvoltare locală. Procesul-verbal a fost semnat de primar şi de către BB., director general EEEEE. .

Încă din faza de urmărire penală au fost depuse la dosar înscrisuri, reprezentând cereri de finanţare ce au avut la bază strategia întocmită de EEEEE. .

Prin adresa nr. x din data de 09.10.2015 Primăria Stâlpeni a transmis faptul că se constituie parte civilă cu suma de 20.706,39 RON .

VII.În ceea ce priveşte UATC Budeasa şi situaţia inculpatului KK., primar al comunei, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 23.08.2007, 2 contracte:

1.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primar. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, 18849 RON, la un curs de 3,25 (menţionat şi calculat olograf pe contract).

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE..

În executarea contractului, la data de 29.10.2007, a fost recepţionat produsul intermediar, fiind întocmit un proces-verbal, semnat de reprezentantul UATC, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. şi au fost emise facturile x/29.10.2007 şi y/10.12.2007, pentru câte 9385,61 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

După predarea produsului intermediar, prin adresa nr. x/29.10.2007, semnată de director general EEEEE., BB. s-a solicitat beneficiarului verificarea datelor inserate în produsul intermediar în vederea elaborării produsului final .

La data de 28.10.2007 s-a procedat la recepţia produsului final, Studiul de fezabilitate privind dezvoltarea locală a comunei pe perioada 2007-2013 .

În acest context, instanţa de fond a constatat că prin adresa nr. x/31.08.2007, CJ a transmis că prin HCJ nr. 109/30.08.2007 s-au aprobat sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului comunei Budeasa, respectiv suma de 20.000 RON, pentru plata studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală 2007-2013. Ca urmare, prin HCL nr. 39 din 05.09.2007 s-a aprobat rectificarea bugetară pe anul 2007 .

2.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/24.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primar .

Contractul a avut ca obiect identificare linii finanţare. Preţul contractului a fost 500 euro, 1935,17 RON. A fost emisă factura x/3.10.2007, achitată cu OP .

În executarea acestui contract a fost remisă cererea de finanţare, depusă în programul Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local, linia de buget Phare 2005 RO-2005/017-553.01.03.05.01 şi Phare 2006 RO-2006/018-147.01.03.02.03, Centrul virtual de resurse pentru dezvoltare locală. Procesul-verbal a fost semnat de primar şi de către BB., director general EEEEE. .

Încă din faza de urmărire penală au fost înaintate înscrisuri conţinând cereri de finanţare ce au avut la bază strategia întocmită de EEEEE. .

Prin adresa x din 08.10.2015, Primăria Budeasa a transmis faptul că se constituie parte civilă cu suma de 20.706,39 RON, iar prin adresa din data de 14.11.2016 a reiterat constituirea de parte civilă .

VIII.În ceea ce priveşte UATC Mihăieşti şi situaţia primarului X. primar al comunei, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la datele de 21.08.2007 şi 23.08.2007, 2 contracte:

1.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/21.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către directorul general BB., iar din partea UATC, de către primar. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, 18914 RON, la un curs de 3,25 (menţionat şi calculat olograf pe contract).

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE..

În executarea contractului, a fost recepţionat produsul intermediar. La data de 19.11.2007 s-a procedat la recepţia produsului final, Studiul de fezabilitate privind dezvoltarea locală a comunei pe perioada 2007-2013 şi a fost emisă factura x/10.12.2007. Valoarea contractului a fost achitată cu OP.

Prima instanţă a constatat că prin HCL nr. 46/31.07.2007 s-a aprobat elaborarea studiului de fezabilitate referitor la strategia de dezvolatare locală a comunei Mihăieşti .

De asemenea, urmare a adresei CJ nr. x/31.08.2007, prin care s-a transmis că prin HCJ nr. 109/30.08.2007 s-au aprobat sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului local al comunei Mihăieşti, respectiv suma de 22.000 RON, pentru studiu fezabilitate privind dezvoltarea locală 2007-2013, s-a adoptat HCL nr. 78/25.10.2007 prin care s-a rectificat bugetul local şi s-au aprobat cheltuielile în valoare de 22.000 RON pentru proiectele vizând strategia naţională în domeniul serviciilor de utilitate publică .

2.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primar. Contractul a avut ca obiect identificare linii finanţare .

Preţul contractului a fost 500 euro, 1943 RON. A fost emisă factura x/3.10.2007, achitată cu OP.

În executarea acestui contract a fost remisă cererea de finanţare, depusă în programul Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local, linia de buget Phare 2005 RO-2005/017-553.01.03.05.01 şi Phare 2006 RO-2006/018-147.01.03.02.03, Centrul virtual de resurse pentru dezvoltare locală. Procesul-verbal a fost semnat de primar şi de către BB., director general EEEEE. .

Încă din faza de urmărire penală au fost înaintate înscrisuri conţinând cereri de finanţare ce au avut la bază strategia întocmită de EEEEE. .

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a reţinut multitudinea raporturilor contractuale derulate cu EEEEE., respectiv existenţa altor contracte vizând identificare linii finanţare .

Prin adresa x/16.10.2015, Primăria Mihăieşti a transmis că se constituie parte civilă cu suma de 20857,36 RON, astfel cum s-a stabilit prin HCL nr. 36/2015 .

X.În ceea ce priveşte UATC Mărăcineni şi situaţia inculpatului JJ. primar al comunei, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat şi a semnat, la data de de 23.08.2007, contractul de servicii nr. x cu EEEEE. (înregistrat la EEEEE. sub nr. x), reprezentant BB.. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost de 4850 euro, respectiv 18771,22 RON, fără TVA.

În executarea contractului au fost emise facturile x/9.10.2007 şi y/10.12.2007 în sumă de câte 9385,61 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

Produsul intermediar a fost predat la data de 9.10.2007, solicitându-se verificarea datelor în vederea întocmirii produsului final, iar produsul final a fost predat la data de 28.11.2007, fiind întocmit procesul-verbal, semnat de reprezentantul UATC, primar şi reprezentantul EEEEE. .

Anterior, prin HCL nr. 29 din 27.07.2007 se aprobase elaborarea studiului de fezabilitate referitor la dezvoltarea locală a comunei Mărăcineni, iar prin HCL nr. 63/4.12.2007 s-a aprobat studiul de fezabilitate referitor la dezvoltarea locală a comunei Mărăcineni în vederea asigurării dezvoltării durabile a acesteia în perioada 2007-2013 .

Inculpatul a depus la dosar un set de înscrisuri conţinând cereri de finanţare, HCL de aprobare a proiectelor, procese-verbale de recepţie a lucrărilor, ş.a. .

Prin adresa din 07.10.2015 Primăria Mărăcineni a transmis faptul că se constituie parte civilă cu suma de 18.771,22 RON .

XI. În ceea ce priveşte UATC Ţiţeşti şi situaţia inculpatului FF. primar al comunei, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 23.08.2007, 2 contracte:

1.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primar. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, 18849 RON, la un curs de 3,25.

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE. .

În executarea contractului, a fost emisă factura x/10.12.2007 . Valoarea contractului a fost achitată cu OP.

La data de 18.12.2007 a fost predat produsul final, fiind întocmit procesul-verbal semnat de reprezentantul UAT, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. . Prin procesul-verbal din data de 18.12.2007 s-a procedat la recepţia obiectului contractului, studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală a comunei Ţiţeşti pe perioada 2007-2013, produs final .

Anterior, prin HCL Ţiţeşti nr. 50/24.09.2007 s-a aprobat contractul de prestări servicii în vederea elaborării studiului de fezabilitate referitor la dezvoltarea locală a comunei Ţiţeşti în vederea asigurării dezvoltării durabile a acesteia în perioada 2007 - 2013, iar prin HCL nr. 48 din aceeaşi dată s-a aprobat rectificarea bugetului local .

2.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primar. Contractul a avut ca obiect identificare linii finanţare

Preţul contractului a fost 4000 euro, 15481,42 RON. A fost emisă factura x/3.10.2007, achitată cu OP .

În executarea contractului, la data de 30.08.2007 a fost predată cererea de finanţare Îmbunătăţirea serviciului de voluntariat pentru situaţii de urgenţă, în programul Fondul de dezvoltarea administraţiei la nivel local, linia de buget Phare 2005 RO-2005/017-555.01.03.05.01 şi Phare 2006 RO-2006/018-147.01.03.02.03 .

Inculpatul a depus la dosar înscrisuri conţinând cereri de finanţare, HCL de aprobare a proiectelor, procese-verbale de recepţie a lucrărilor, ş.a. .

Prin adresa din 19.10.2015, Consiliul Local Ţiţeşti a transmis faptul că nu se constituie parte civilă, iar prin adresa din 14 noiembrie 2016, Primăria Ţiţeşti a revenit asupra poziţiei exprimate, arătând că se constituie parte civilă cu suma de 34252,65 RON .

XII. În ceea ce priveşte UATC Corbeni şi situaţia inculpatului P., primar al comunei, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 23.08.2007, 2 contracte:

1.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primar. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, 18849 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE. .

În executarea contractului, la data de 9.10.2007 a fost recepţionat produsul intermediar, fiind întocmit un proces-verbal, semnat de reprezentantul UATC, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. şi au fost emise facturile x/9.10.2007 şi y/10.12.2007, pentru câte 9385,61 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

După predarea produsului intermediar, prin adresa x/18.10.2007, semnată de director general EEEEE., BB., s-a solicitat beneficiarului verificarea datelor inserate în produsul intermediar în vederea elaborării produsului final .

La data de 10.12.2007 a fost predat produsul final, fiind întocmit procesul-verbal semnat de reprezentantul UAT, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. .

Prin HCL nr. 33/31.07.2007 s-a aprobat elaborarea Studiului de fezabilitate referitor la dezvoltarea locală a comunei Corbeni în perioada 2007-2013 şi s-a dispus alocarea de la bugetul local a sumei necesare plăţii, iar, ulterior, prin HCL nr. 66/28.12.2007 a fost aprobat studiul de fezabilitate .

Prin adresa din 31.08.2007 Consiliul Judeţean Argeş a transmis că prin HCJ nr. 109/30.08.2007 s-au aprobat sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului local al comunei Corbeni, respectiv suma de 56.000 RON, pentru studiu fezabilitate privind dezvoltarea locală 2007-2013, iar ulterior, prin HCL nr. 42 din 18.09.2007 s-a rectificat bugetul local pe anul 2007 .

2.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primar. Contractul a avut ca obiect identificare linii finanţare .

Preţul contractului a fost 1000 euro, 3870,35 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În executarea contractului, la data de 30.08.2007 a fost predată cererea de finanţare Îmbunătăţirea serviciului de voluntariat pentru situaţii de urgenţă, în programul Fondul de dezvoltarea administraţiei la nivel local, linia de buget Phare 2005 RO-2005/017-555.01.03.05.01 şi Phare 2006 RO-2006/018-147.01.03.02.03. A fost emisă factura x/3.10.2007, achitată cu OP .

Inculpatul P., audiat în şedinţa publică din data de 19.04.2016, a arătat suma demersurilor şi eforturilor depuse şi rezultatele obţinute la nivel local, constând în multitudinea de proiecte finanţate în valoarea net superioară în raport cu fondurile publice existente la dispoziţia localităţii.

Inculpatul a depus la dosar un set de înscrisuri conţinând cereri de finanţare, HCL de aprobare a proiectelor, procese-verbale de recepţie a lucrărilor, ş.a. .

Prin adresa din 09.10.2015 UAT Comuna Corbeni a transmis faptul că se constituie parte civilă cu suma de 22641,57 RON, iar prin adresa din data de 17 noiembrie 2016, a transmis faptul că se constituie parte civilă cu suma de 22641,57 RON .

XIII.În ceea ce priveşte UATC Vedea şi situaţia inculpatului B., primar al comunei, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat, la data de de 23.08.2007, contractul de servicii nr. x Contractul a fost semnat pentru EEEEE. de către K. pentru directorul general BB.. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost de 4850 euro, respectiv 36549,41 RON, fără TVA.

În executarea contractului au fost emise facturile x/29.10.2007 şi y/10.12.2007 în sumă de câte 9385,61 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

Produsul intermediar a fost predat la data de 29.10.2007, solicitându-se verificarea datelor în vederea întocmirii produsului final, iar produsul final a fost predat la data de 10.12..2007, fiind întocmit procesul-verbal, semnat de reprezentantul UAT, primar şi reprezentantul EEEEE. .

Totodată, în sentinţa penală apelată s-a reţinut că încheierea contractului a avut la bază HCL 44/10.08.2007, prin care s-a aprobat elaborarea studiului de fezabilitate privind strategia locală a comunei Vedea pentru perioda 2007-2013. În expunerea de motive privind iniţierea proiectului s-a consemnat faptul că studiul este util pentru atragerea fondurilor nerambursabile. Ulterior, prin HCL nr. 5/25.02.2007, s-a aprobat studiul de fezabilitate privind dezvoltarea locală a comunei Vedea în perioada 2007-2013 .

Prin adresa nr. x/31.08.2007, Consiliul Judeţean Argeş a transmis că prin HCJ nr. 109/30.08.2007 s-au aprobat sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului local al comunei Vedea, respectiv suma de 34.000 RON, pentru plata studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală 2007-2013. Prin HCL nr. 52/02.11.2007 s-a rectificat bugetul pe anul 2007 .

Prin adresa nr. x/28.06.2007, CJA, Unitatea judeţeană pentru monitorizarea serviciilor comunitare a comunicat UATC obligativitatea elaborării strategiei locale. Elaborarea strategiei locale a fost un document util obţinerii fondurilor nerambursabile în cadrul cererilor de finanţare .

Prin hotărârea din 12.10.2015 Consiliul Local Vedea a hotărât constituirea ca parte civilă cu suma de 18771,22 RON, iar prin adresa din data de 18.11.2016, a precizat că menţine constituirea de parte civilă .

Inculpatul B., audiat în şedinţa din data de 4.04.2016, a arătat că s-a realizat procedura de achiziţie publică, strategia a fost şi este un criteriu de eligibilitate şi de punctaj, au fost derulate proiecte în baza unor cereri de finanţare având la bază strategia, unele finalizate integral la data audierii.

Inculpatul a depus la dosar un set de înscrisuri conţinând cereri de finanţare, HCL de aprobare a proiectelor, procese-verbale de recepţie a lucrărilor, ş.a. .

XIV. În ceea ce priveşte UATC Brăduleţ şi situaţia inculpatului HH., primar al comunei, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat, la data de 17.01.2008, contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/17.01.2008 EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către directorul general BB., iar din partea UATC, de către primar. Contractul a avut ca obiect întocmirea strategiei de dezvoltare locală .

Preţul contractului a fost de 9850 euro, respectiv 36549,41 RON, fără TVA.

În executarea contractului au fost emise facturile x/3.03.2008 şi y/15.04.2008. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

Produsul intermediar a fost predat la data de 3.03.2008, solicitându-se verificarea datelor în vederea întocmirii produsului final, iar produsul final a fost predat la data de 15.04.2008, fiind întocmit procesul-verbal, semnat de reprezentantul UAT, primar şi reprezentantul EEEEE. .

Prin HCJ nr. 109/30.08.2007 şi HCJ nr. 44/19.03.2008 s-au aprobat sumele din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetului local al comunei Brăduleţ, pentru plata strategiei de dezvoltare locală 2007-2013, iar prin HCL nr. 8/26.02.2008 şi 10/31.03.2008 s-a rectificat bugetul local pe anul 2008, în vederea plăţii către EEEEE. .

Inculpatul HH., audiat în şedinţa din data de 19.04.2016, a arătat:

"Mi-a fost de folos această strategie. Am folosit-o pe toată perioada mandatului meu de primar, până în 2012, fiind utilă şi în anii următori. Am obţinut cu sprijinul acestei strategii finanţări de proiecte europene, unul dintre ele fiind pe Măsura 322 d - reabilitare drumuri comunale afectate de inundaţii, proiect la care încă se lucrează, aprobat la sesiunea de depunere din 2011, conform Adresei AFIR nr. x/11.11.2015 înregistrată la Primăria Brăduleţ cu nr. x/12.11.2015 şi HCL 36/18.11.2015. Proiectul a beneficiat de un punctaj bun - 98,14 pct. din 100 şi datorită strategiei de dezvoltare locală. Conform Ghidului solicitantului sesiune de depunere proiecte 2011 pag. 9-10 şi a listei proiectelor selectate pentru finanţare - pag. 1 şi 2, documente ce le voi depune la dosarul cauzei. În documente se regăseşte şi valoarea proiectelor - 1.188.000 euro. Tot datorită strategiei de dezvoltare locală sunt amintite investiţii în infrastructura de turism. Drept urmare com. Brăduleţ a întocmit pe Măsura 53 un proiect intitulat Festivalul caşcavalului de Brăduleţ, proiect semnat în 2012, când eram încă primar, şi finalizat ulterior, cu o valoarea 814.149 RON, conform documentaţiilor extrase ce atestă acest lucru, pe care le voi depune la dosar.

În urma întocmirii strategiei de dezvoltare locală şi a publicării măsurilor prin care se pot finanţa proiecte în sectorul privat au apărut în comuna Brăduleţ proiecte finanţate pe diferite măsuri, toate începute în mandatul meu, unele chiar finalizate în timpul mandatului meu, altele au fost finalizate ulterior, cum ar fi construirea de pensiuni turistice.

În continuare mă voi referi la situaţia îndiguirii Râului Vâlsan realizat de Apele Române, pe câteva segmente. Această acţiune trebuia continuată, aşa cum rezultă din notele de constatare din următorii ani, întocmite de organele abilitate ale statului să constate acest lucru. Nota de constatare x din 28.07.2008, nota de constatare x/21.10.2009, nota de constatare x/24.03.2010, nota de constatare x/11.05.2010, etc, pe care le-am depus la dosarul cauzei şi care specifică că se impune stringent efectuarea de lucrări de îndiguire a râului. În baza strategiei întocmite am efectuat anumite lucrări pe segmente, cât am putut să obţin finanţări de la Guvern, în urma inundaţiilor din 2010. Nu cred că a existat o măsură în acest domeniu al îndiguirii, pentru că dacă aş fi cunoscut-o aş fi folosit-o.

Construirea sediului primăriei s-a început construcţia în 2007 şi s-a finalizat în 2014. Şi această lucrare era menţionată în strategia de dezvoltare întocmită în 2008, pentru că lucrarea trebuia continuată. Nu am obţinut fonduri suplimentare pentru această lucrare, doar că a fost menţionată în strategie.

Iluminatul public a demarat în comună în anul 2005-2006 însă numai pe segmentul drumului judeţean. Era necesară reabilitarea iluminatului şi pe drumurile laterale. În acest sens a fost emisă HCL nr. 37/20.11.2009, după întocmirea strategiei.

În rechizitoriu se arată că în strategie nu se menţionează amenajarea hidrotehnică de pe Râul Vâlsan. Arăt că acest lucru nu putea fi făcut întrucât amenajarea era în amonte la 15 km pe teritoriul altei comune - Nucşoara. Volumul de apă din precipitaţii este mare în aval datorită versanţilor abrupţi şi numeroşilor afluenţi.

Acordul de parteneriat la care se face referire în rechizitoriu cu Consiliul Judetean Argeş nu se referă la toate drumurile din comuna Brăduleţ, ci la un drum de circa 5 km Brădet - Tulburea-Corbeni, care ar fi unit mai multe comune, dar care ulterior a rămas în stadiul de hotărâre şi a Consiliul Judetean şi a CL Brăduleţ, fără vreo acţiune.

Faptul că în strategia de dezvoltare a localităţii s-a urmărit punerea în aplicare a O.U.G. nr. 118/2006 privind înfiinţarea, organizarea aşezămintelor culturale, acest lucru a stipulat necesitatea acţiunii în acest domeniu, cât şi la nivelul comunei Brăduleţ, care avea în dotare aceste obiective - cămine culturale."

Inculpatul a depus la dosar un set de înscrisuri conţinând cereri de finanţare, HCL de aprobare a proiectelor, procese-verbale de recepţie a lucrărilor, ş.a. .

Prin adresa nr. x din data de 09.10.2015, UATC Brăduleţ a transmis faptul că se constituie parte civilă cu suma de 43.493,79 RON, iar prin adresa din data de 16.11.2016, a menţinut constituirea de parte civilă .

XV.În ceea ce priveşte UATC Bughea de Sus şi situaţia inculpatului CC., primar al comunei, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 4.02.2008, contractul de prestări servicii cu nr. x Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către directorul general BB., iar din partea UATC, de către primar. Contractul a avut ca obiect întocmirea strategiei de dezvoltare locală .

Preţul contractului a fost de 9850 euro, respectiv 35553,57 RON, fără TVA.

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 9850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE. .

În executarea contractului au fost emise facturile x/10.03.2008 şi y/15.04.2008. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

Produsul intermediar a fost predat la data de 15.04.2008, iar produsul final la data de 10.03.2008, fiind întocmit procesul-verbal, semnat de reprezentantul UAT, primar şi reprezentantul EEEEE. .

Prin HCL nr. 17 din 27.03.2008 s-a aprobat rectificarea bugetară pe anul 2008 cu sumele avansate de CJ, în vederea plăţii către EEEEE. .

Inculpatul CC., audiat în şedinţa din data de 16.03.2018, a arătat:

"am mai primit încă două oferte de la două firme din Bucureşti - S.C. NNNNN. şi S.C. OOOOO. pentru strategia de dezvoltare locală. Au ajuns la mapa de corespondenţă, le-am consultat, am văzut diferenţa şi mi-am văzut de treabă. Telefonic am chemat-o pe doamna reprezentant a S.C. EEEEE. S.R.L., i-am spus că oferta dumnealor, din punct de vedere valoric, este cea mai bună, urmând ca în momentul în care voi avea şi banii necesari să o chemăm la încheierea contractului . . . . . . . . . .Pentru noi strategia de dezvoltare a fost necesară întrucât am reuşit să promovăm aceste proiecte la Târgovişte la APDRP, iar conform acestei strategii dl actual primar mi-a enumerat prin adresa prin care mi-a răspuns la cerere, o serie de lucrări ce s-au efectuat conform strategiei de dezvoltare locală."

Inculpatul a depus la dosar un set de înscrisuri conţinând cereri de finanţare, HCL de aprobare a proiectelor, procese-verbale de recepţie a lucrărilor, ş.a. .

Prin adresa din 08.10.2015 Primăria Comunei Bughea de Sus a transmis faptul că se constituie parte civilă cu suma de 42308,74 RON, iar prin adresa din 14 noiembrie 2016, a transmis faptul că menţine constituirea de parte civilă cu suma de 42308,74 RON .

XVI.În ceea ce priveşte UATC Mioarele şi situaţia inculpatului EE., primar al comunei, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 10.03.2008, contractul de prestări servicii cu nr. x Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către directorul general BB., iar din partea UATC, de către primar. Contractul a avut ca obiect întocmirea strategiei de dezvoltare locală .

Preţul contractului a fost de 9850 euro, respectiv 36549,41 RON, fără TVA.

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 9850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE..

În executarea contractului a fost emisă factura x/27.05.2008. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

Produsul final a fost predat, fiind întocmit procesul-verbal semnat de reprezentantul UATC, primar şi reprezentantul EEEEE..

Prin HCL nr. 4 din 07.02.2008 s-a aprobat întocmirea strategiei de dezvoltare locală a comunei Mioarele pentru perioada 2007-2013 .

Instanţa de fond a constatat şi faptul că prin adresa din data de 18.02.2008 Consiliul Judeţean Argeş a transmis că prin HCJ nr. 13/14.02.2008 s-au aprobat sumele din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetului local al comunei Mioarele, respectiv suma de 10.000 RON, pentru strategia de dezvoltarea locală 2007-2013. Prin HCJ nr. 44/19.03.2008 s-a aprobat suma de 25.000 de RON pentru plata strategiei de dezvoltare a comunei Mioarele. La nivelul comunei, prin HCL 13 din 27.03.2008 s-a aprobat rectificarea bugetară pe anul 2008 .

Inculpatul EE., audiat în şedinţa din data de 16.03.2018, a arătat:

"că proiectele depuse pe Măsura 322 reprezentau bugetul comunei de 65 ani, respectiv, 2,5 milioane euro. Din strategia locală elaborată s-au realizat peste 80% din măsuri sau programe. Pot enumera aici: reabilitare şcoli, grădiniţe, bibliotecă, drumuri, muzeu sătesc, dispensar medical-uman, alimentare cu apă în toată comuna, salubrizarea comunei, reabilitarea clădirii administrative, cămine culturale, reabilitare sediul administrativ sat Susăneşti, parcuri şi locuri de joacă pentru copii, terenuri de sport, precum şi încurajarea investitorilor prin condiţiile oferite. Astfel, în prezent avem pensiuni, teleschi, şi alte acţiuni cultural-sportive în aer liber."

Inculpatul a depus la dosar un set de înscrisuri conţinând cereri de finanţare, HCL de aprobare a proiectelor, procese-verbale de recepţie a lucrărilor, ş.a. .

Prin adresa din 09.10.2015, Primăria Mioarele a transmis faptul că se constituie parte civilă cu suma de 43493,80 RON, iar prin adresa din data de 22.11.2016 a menţinut constituirea de parte civilă .

XVII. În ceea ce priveşte UATC Domneşti şi situaţia inculpatului II., primar al comunei, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 12.08.200, contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/12.08.2008 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către directorul general BB., iar din partea UATC, de către primar. Contractul a avut ca obiect întocmirea strategiei de dezvoltare locală .

Preţul contractului a fost 33259,50 RON, fără TVA.

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 9500 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE. .

În executarea contractului au fost emise facturile x/29.09.2008 şi y/13.12.2008, pentru câte 9385,61 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

Produsul final a fost predat, fiind întocmit procesul-verbal semnat de reprezentantul UAT, primar şi reprezentantul EEEEE., BB..

Prima instanţă a constatat că prin HCL nr. 18 din 04.08.2008 s-a aprobat întocmirea strategiei de dezvoltare locală a comunei Domneşti pentru perioada 2008-2013, iar prin HCL nr. 6/13.03.2008 şi 16/30.04.2008 s-a dispus rectificarea bugetară pentru plata către EEEEE., cu suma alocată de CJ .

Inculpatul II. a depus un set de înscrisuri conţinând cereri de finanţare, HCL de aprobare a proiectelor, procese-verbale de recepţie a lucrărilor, ş.a. .

Prin adresa x din 09.10.2015 Comuna Domneşti a transmis faptul că se constituie parte civilă cu suma de 39587,80 de RON, iar prin adresa din data de 23.11.2016 a transmis faptul că menţine constituirea de parte civilă .

În privinţa inculpaţilor II. şi M., s-a constatat intervenirea decesului acestora în cursul judecăţii în primă instanţă .

Instanţa de fond a reţinut că soluţia acţiunii penale, respectiv soluţia achitării în baza cazului prevăzut de art. 16 lit. a) (fapta nu există) din C. proc. pen., faţă de inculpatul II., generează consecinţe directe şi imbatabile asupra soluţiei acţiunii civile, ce urmează a fi respinsă. Lipsa faptei exclude şi temeiul răspunderii civile exercitate împotriva inculpatului sau succesorilor săi. Lipsa de plano a temeiul angajării răspunderii civile generează deosebirea de situaţie juridică între acest inculpat şi inculpatul M., pentru care temeiul achitării este diferit, art. 16 lit. b) din C. proc. pen. (fapta nu a fost săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută de lege) şi acţiunea civilă poate fi exercitată împotriva succesorilor săi, potrivit art. 25 alin. (5) şi (6) din C. proc. pen.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a constatat, în general, asumarea de către CL a documentelor întocmite de către EEEEE., multiple beneficii la nivel local generate de cererile de finanţare ce au valorificat activitatea şi documentele numite în actul de sesizare.

De asemenea, a constatat că inculpaţii, în calitate de primari, au depus eforturi şi au căutat soluţii pentru accesarea fondurilor nerambursabile în vederea dezvoltării locale, precum şi faptul că au derulat programe şi proiecte, unele complet finalizate anterior sesizării instanţei, context în care s-au produs beneficii reale comunităţilor. În tot acest context, pretenţiile civile formulate de beneficiarele acestor demersuri (UATC), au fost considerate nejustitificate.

În ceea ce priveşte situaţia UATC Lunca Corbului şi situaţia inculpatului D., Stolnici şi situaţia inculpatului E., Nucşoara şi situaţia inculpatului J. instanţa de fond a reţinut următoarele:

I. În ceea ce priveşte UATC Lunca Corbului şi situaţia inculpatului D., în sarcina acestuia, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat 2 contracte:

1.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.), a fost semnat, pentru EEEEE., de BB., iar din partea UATC, de primar. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, 18771,22 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE. .

La data de 29.10.2007 a fost predat produsul intermediar şi s-a solicitat verificarea datelor în vederea depunerii produsului final, produsul întocmit şi înaintat conform procesul-verbal semnat de reprezentantul UATC, primar L. şi reprezentantul EEEEE., BB., la data de 10.12.2007 .

Nu s-au identificat HCL de aprobare a contractelor sau documentelor elaborate de EEEEE. ori de rectificare bugetară în vederea plăţii către prestator. Ulterior, prin HCL nr. 74 din 19.12.2007 s-a adoptat studiul de fezabilitate privind strategia de dezvoltare locală 2007-2013. Chiar dacă prin adresa Consiliului Judeţean Argeş nr. 10925/31.08.2007, s-a transmis că prin HCJ nr. 109/30.08.2007 s-au aprobat sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului local al comunei Lunca Corbului, respectiv suma de 24.000 RON, pentru plata studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală 2007-2013, Consiliul Local nu a dispus prin hotărâre rectificarea bugetului pe anul 2007, nu a inclus în buget suma ce era destinată plăţii către EEEEE., deşi plata s-a realizat .

2. contractul de prestări servicii cu nr. x din 2.08.2007 (înregistrat sub nr. x din 2.08.2007 la EEEEE.) în vederea identificării liniilor de finanţare pentru proiectul Aşezământ cultural, în executarea căruia a fost predată cererea de finanţare pentru Aşezământ cultural. În cadrul acestui contract, EEEEE. urma să elaboreze aplicaţia "Construcţie cămin cultural nou de TIP 1 în comuna Lunca Corbului, judeţul Argeş" pentru obţinerea de finanţare nerambursabilă din cadrul Programului Prioritar Naţional pentru proiectarea şi construirea de sedii pentru aşezăminte culturale de drept public, în localităţile unde nu există asemenea instituţii, din mediul rural şi mic urban .

În executarea contractului a fost emisă factura x din 11.10.2007 şi OP .

Prin hotărârea nr. 31/30.07.2007 Consiliul Local Lunca Corbului a aprobat construirea, în comuna Lunca Corbului "a unui aşezământ cultural de tip 1 în vederea creării cadrului necesar iniţierii şi desfăşurării de programe şi activităţi culturale la nivel local", dar nu s-a specificat din ce fonduri se va realiza această investiţie şi ulterior, deşi sumele au fost avansate de către CJ, nu s-a realizat şi o rectificare bugetară la nivelul CL

Referitor la beneficiile pe plan local ale încheierii şi derulării acestui contract cu EEEEE., în cuprinsul sentinţei penale apelate s-a subliniat faptul că proiectul a fost declarat eligibil, însă nu a primit finanţare. Valorificarea în plan local, reală şi efectivă a contractului încheiat cu EEEEE., ar fi condus la exonererea răspunderii civile.

Instanţa de fond a reţinut că cererea de finanţare nr. x depusă la data de 31.07.2009, proiect integrat FEADR - Măsura 322 - Renovarea şi dezvoltarea satelor - Modernizare drumuri comunale şi locale în comuna Lunca Corbului, jud. Argeş; Canalizarea şi epurarea apelor uzate menajere în satele: Lăngeşti, Silişteni, Bumbuieni - comuna Lunca Corbului, judeţul Argeş; Prima înfiinţare şi dotare Centru de Asistenţă după programul şcolar tip "AtferSchool" - sat. Lunca Corbului, comuna Lunca Corbului, judeţul Argeş; reabilitare şi dotare Cămin Cultural - judeţul Argeş" era anterioară încheierii contractului x din 2.08.2007 (înregistrat sub nr. x din 2.08.2007 la EEEEE.) ori contractului nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.). Acordul partenerial în vederea depunerii acestei cereri de finanţare vizând asezământul cultural a fost datat la 30.07.2007, demersuri în legătură cu acest proiect existând încă de la sfârşitul anului 2006 .

Inculpatul a depus la dosar un set de înscrisuri conţinând cereri de finanţare, HCL de aprobare a proiectelor, procese-verbale de recepţie a lucrărilor însă acestea nu au vizat sau nu au fost consecinţa celor două documente elaborate de către EEEEE. .

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a apreciat că, în lipsa unor acţiuni concrete în ceea ce priveşte derularea procedurii de achiziţie publică, în condiţiile omisiunii demersurilor referitoare la rectificările bugetare necesare plăţilor ori cel puţin asumarea la nivelul CL, prin hotărâre, a strategiei locale şi, subsecvent, obţinerii în baza documentelor elaborate de EEEEE. a unor fonduri nerambursabile ori a unui alt beneficiu la nivel local, în considerarea şi a activităţii ori eforturilor primarului, valoarea contractelor încheiate cu EEEEE. se constituie în prejudiciu produs în patrimoniul unităţii administrative. Prin urmare, instanţa de fond a considerat că se impune admiterea acţiunii civile şi obligarea inculpatului la plata daunelor în cuantumul solicitat.

II. În ceea ce priveşte UATC Stolnici şi situaţia inculpatului E., primarul comunei, în sarcina acestuia, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 23.08.2007, 2 contracte:

1.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/32.08.2007 la EEEEE.), a fost semnat, pentru EEEEE., de K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de primar. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, 18849 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE. .

În executarea contractului, a fost recepţionat produsul intermediar, fiind întocmit procesul-verbal din data de 29.10.2007, semnat de reprezentantul UATC şi reprezentantul EEEEE., BB. şi au fost emise facturile x/29.10.2007 şi y/10.12.2007, pentru câte 9385,61 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP.

După predarea produsului intermediar, prin adresa x din 29.10.2007, semnată de director general EEEEE., BB. s-a solicitat beneficiarului verificarea datelor inserate în produsul intermediar în vederea elaborării produsului final .

La data de 10.12.2007 a fost predat produsul final, fiind întocmit procesul-verbal semnat de reprezentantul UATC, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. .

2. contractul 3221 (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.) în vederea identificării liniilor de finanţare pentru proiectul Îmbunătăţirea serviciilor de voluntariat pentru situaţii de urgenţă şi a fost predată cererea de finanţare la data de 3.10.2007 .

În executarea contractului a fost emisă factura x/3.10.2007 şi OP .

Cererea de finanţare a fost depusă de solicitantul Consiliul Local Stolnici la data de 14.08.2007, înaintea încheierii contractului cu EEEEE. la data de 23.08.2007. Ulterior a fost încheiat cu EEEEE., la data de 8.01.2008, contractul nr. x, de consultanţă în implementarea proiectului de finanţare, ce s-a derulat până la data de 25.05.2009, având o valoare totală de 66.976,66 euro, cu o contribuţie finală Phare de 60278,94 euro. Acest contract eficient şi real, benefic partenerilor, a fost distinct şi ulterior celor două contracte "imputate" primarului comunei Stolnici, lider de proiect.

Instanţa de fond a reţinut că singura documentaţie care a stat la baza încheierii acestor contracte menţionate în actul de sesizare a fost HCL nr. 58 din data de 14.06.2007 prin care s-a aprobat întocmirea strategiei de dezvoltare locală a comunei . Ulterior, inculpatul E. nu a mai întreprins niciun act în vederea aprobării de către Consiliul Local a contractelor încheiate ori rectificării bugetare pe anul 2007 pentru efectuarea plăţilor către EEEEE..

Inculpatul E., audiat în şedinţa din data de 4.04.2016, a arătat că:

"în baza acestei strategii am obţinut 1.000.000 euro prin O.U.G. nr. 7/2007, alimentare cu apă pentru satele Stolnici şi Izbăşeşti, canalizare pentru zona centrală a sat. Stolnici. Tot în baza aceleaşi strategii pe Măsura 125 PNDR am obţinut 1.000.000 pentru modernizare drumuri către exploataţiile agricole. Acelaşi studiu de fezabilitate a stat la baza întocmirii unui proiect prin Programul Operaţional Românul 3 Sud Muntenia Călăraşi un proiect de 240.000 euro pentru modernizarea şi reabilitarea şcolii generale cu clasele I-VIII. În cadrul PNDR Măsura 313 am obţinut 160.000 euro pentru centrul de informare turistică în com. Stolnici.

În ceea ce priveşte contractul refeitor la identificarea liniilor de finanţare, inculpatul a arătat: PPPPP. împreună cu reprezentanţi ISU găsisem o linie de finanţare pe un program PHARE, de pre-aderare la UE, dar care s-a prelungit până în 2007. Acest program PHARE avea şase obiective de finanţat printre care şi îmbunătăţirea serviciilor de urgenţă din mediul rural. În urma consultărilor cu reprezentanţi ISU pentru a putea atrage aceste fonduri europene am creat un parteneriat între mai multe comune din jud. Argeş, cu participarea consiliului judeţean, tot partener, Aceste comune au fost identificate ca localităţi aflate la extremitatea judeţului, spre exemplu Dragoslavele, Dâmbovicioara în zona de munte vecini cu Braşov, Morăreşti la limită cu jud. Vâlcea, Mozăceni la limită către jud. Dâmboviţa ş.a. Proiectul l-am ales deoarece toate comunele din mediul rural nu beneficiau de accesorii, utilaje pentru stingerea incendiilor şi alte calamităţi naturale. Din momentul când am decis parteneriatul, ne-am apucat de lucru, am depus cererea de finanţare, pentru care, după aceea, am fost nevoiţi să apelăm la o firmă de consultanţă care să ne ajute în ducerea la bun sfârşit a cererii de finanţare, pentru ca proiectul să fie eligibil. Din câte îmi aduc aminte, după depunerea cererii de finanţare, în octombrie 2007, s-a finalizat sesiunea de depunere, iar pe 28.11.2007 am semnat contractul cu Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE. După semnarea contractului de finanţare am implementat programul respectiv, prin achiziţii de utilaje şi accesorii. Pentru consilierea despre care vorbeam în cadrul acestui proiect am apelat la EEEEE.. Cu ajutorul consultantului noi am făcut toate completările necesare până la semnarea contractului pentru cererea de finanţare."

Prin adresa din 06.10.2015, UATC Stolnici a transmis că se constituie parte civilă, iar prin adresa din data de 16.11.2016 a transmis cuantumul pretenţiilor, 20706,39 RON .

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a apreciat că în lipsa derulării procedurii achiziţiei, în lipsa obţinerii fondurilor nerambursabile strict ori direct în legătură cu cele două contracte "imputate", suma cu care Consiliul Local s-a constituit parte civilă constituie valoarea prejudiciului produs şi neacoperit, sens în care s-ar impune admiterea acţiunii civile şi obligarea inculpatului E. la plata a 20706,39 RON. La dosar a fost depus un amplu probatoriu cu înscrisuri, identificându-se cereri de finanţare eligibile, reportate, dar neselectate pentru finanţate (e.g. fila x, vol. 102). Instanţa de fond a subliniat posibilitatea reevaluării sau atenuării obligaţiei stabilite pe latură civilă în funcţie de beneficiul cert obţinut în baza cererilor de finanţare ce au avut la bază strategia sau studiul de fezabilitate şi a eforturilor personale ale primarului E., aspecte ce pot fi susţinute prin înscrisuri ori recunoaşterea realităţii (plusului de valoare) de către beneficiar, respectiv UATC Stolnici.

III. În ceea ce priveşte UATC Nucşoara şi situaţia inculpatul J. în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat la data de 23.08.207 contractul 2582 (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.) în vederea identificării liniilor de finanţare pentru proiectul Îmbunătăţirea serviciilor de voluntariat pentru situaţii de urgenţă şi a fost predată cererea de finanţare la data de 29.11.2007 .

Preţul contractului a fost 500 euro, 1935,17 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract). În executarea contractului a fost emisă factura x/3.10.2007 şi OP .

Inculpatul J. s-a mărginit numai la încheierea la data de 23.08.2007 a contractului cu S.C. EEEEE. prin reprezentant BB., fără a întreprinde înainte sau ulterior semnării contractului vreo altă activitate .

Inculpatul J., audiat în şedinţa din data de 19.04.2016, a arătat că nu a fost influenţat în încheierea contractului şi că acesta era util în plan local.

Prin adresa x din 09.10.2007 UATC Nucşoara a transmis HCL Nucşoara nr. 60/09.10.2007 prin care s-a aprobat constituirea ca parte civilă cu suma de 1935,17 RON .

Prima instantă a apreciat că în lipsa derulării procedurii achiziţiei, a asumării la nivel local a strategiei locale, în lipsa unui efort individual al primarului, respectiv a unor demersuri reale şi eficiente în sensul obţinerii fondurilor nerambursabile, suma cu care CL Nuşcoara s-a constituit parte civilă constituie valoarea prejudiciului produs şi neacoperit, sens în care s-ar impune admiterea acţiunii civile şi obligarea inculpatului J. la plata sumei de 1935,17 RON.

UATC-uri pentru care nu s-a depus constituire de parte civilă sau pentru care s-a renunţat la pretenţiile băneşti:

I.În ceea ce priveşte UATC Cuca şi situaţia inculpatului L., primarul comunei, în sarcina acestuia, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 17.07.2007 şi 1.08.2007, 2 contracte:

1.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/17.07.2007 la EEEEE.), a fost semnat, pentru EEEEE., de BB., iar din partea UATC, de primar L.. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, 18056,13 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE. .

La data de 16.10.2007 a fost predat produsul final, fiind întocmit procesul-verbal semnat de reprezentantul UAT, primar L. şi reprezentantul EEEEE., BB. .

2. contractul x din 2.08.2007 (înregistrat sub nr. x din 2.08.2007 la EEEEE.) în vederea identificării liniilor de finanţare pentru proiectul Aşezământ cultural şi a fost predată cererea de finanţare pentru aşezământ cultural .

În executarea contractului a fost emisă factura x din 11.10.2007 şi OP .

Anterior, prin HCL 20 şi 21/17.07.2007 s-a aprobat constituirea în comuna Cuca a unui cămin cultural şi susţinerea cu 10% din valoarea globală, în cazul obţinerii finanţării, hotărâre ce a avut la bază expunerea de motive semnată de primar şi datată 8.06.2007 .

Acordul de parteneriat cu CJ Argeş, în vederea depunerii cererii de finanţare pentru construirea unui nou aşezământ cultural a fost încheiat la 30.07.2007 şi semnat de primarul L. şi Preşedintele CJ, AA.. Acordul a fost precedat de o hotărâre a CJ în acest sens .

Acordul de parteneriat cu QQQQQ., având ca obiect construirea unui nou aşezământ cultural a fost încheiat la 31.07.2007 şi semnat de primarul L. şi Preşedintele federaţiei .

Inculpatul L., audiat în şedinţa din data de 12 aprilie 2018, a arătat referitor la motivul pentru care, în final, nu s-a putut realiza obiectivul de investiţii "aşezământ cultural":

"la dosar sunt depuse toate documentele cu opis, cuprinzând 101 pagini, ce dovedesc demersurile întreprinse de primăria Cuca, atât anterior, cât şi ulterior aprobării cererii de finanţare din care rezultă interesul lor pentru acest obiectiv . Nerealizarea acestui obiectiv s-a datorat faptului că la schimbarea guvernelor la începutul lunii aprilie 2011, guvernul nou instalat a adoptat H.G. nr. 367/06.04.2011, cu articol unic prin care se abroga H.G. nr. 1214/2007 referitoare la normele de construcţie. Din aceste motive, inculpatul a considerat că primarul com. Cuca nu are vină pentru neîndeplinirea acestui obiectiv."

II.În ceea ce priveşte UATC Dragoslavele şi situaţia inculpatului, primar al comunei LL. şi a viceprimarului MM., în sarcina acestora, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentanţi ai UATC, au încheiat cu EEEEE. şi au semnat la data de 23.08.2007, 2 contracte:

1.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primarul LL.. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, 18771,22 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE. .

În executarea contractului, la data de 30.10.2007, a fost recepţionat produsul intermediar, fiind întocmit procesul-verbal din data de 29.10.2007, semnat de reprezentantul UATC, primar LL. şi reprezentantul EEEEE., BB. şi au fost emise facturile x/29.10.2007 şi y/10.12.2007, pentru câte 9385,61 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

După predarea produsului intermediar, prin adresa x din 29.10.2007, semnată de director general EEEEE., BB. s-a solicitat beneficiarului verificarea datelor inserate în produsul intermediar în vederea elaborării produsului final .

La data de 28.11.2007 a fost predat produsul final, fiind întocmit procesul-verbal semnat de reprezentantul UAT, primar LL. şi reprezentantul EEEEE., BB. .

Prin HCL nr. 73/07.08.2007 s-a aprobat elaborarea Studiului de fezabilitate referitor la dezvoltarea locală a comunei Dragoslavele în vederea asigurării dezvoltării durabile a acesteia în perioada 2007-2013 şi s-a dispus alocarea de la bugetul local a sumei de maximum 20.000 RON, iar, ulterior, prin HCL nr. 106/20.12.2007 a fost aprobat studiul de fezabilitate.

2.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primarul LL.. Contractul a avut ca obiect identificare linii finanţare .

Preţul contractului a fost 1000 euro, 3870,35 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În executarea contractului, la data de 30.08.2007, a fost predată cererea de finanţare Îmbunătăţirea serviciului de voluntariat pentru situaţii de urgenţă, în programul Fondul de dezvoltarea administraţiei la nivel local, linia de buget Phare 2005 RO-2005/017-555.01.03.05.01 şi Phare 2006 RO-2006/018-147.01.03.02.03 .

A fost emisă factura x din 3.10.2007, achitată cu OP .

Inculpaţii XXXX. şi MM., audiaţi în şedinţa publică din data de 24.03.2016, au arătat suma demersurilor şi eforturilor depuse şi rezultatele obţinute la nivel local.

III.În ceea ce priveşte UAT Dîmbovicioara şi situaţia inculpatului GG., primar al comunei, în sarcina căruia, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 23.08.2007, 2 contracte:

1.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primarul GG.. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, 18771,22 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE..

În executarea contractului a fost recepţionat produsul intermediar, fiind întocmit procesul-verbal din data de 29.10.2007, semnat de reprezentantul UAT şi reprezentantul EEEEE., BB. şi au fost emise facturile x/29.10.2007 şi y/10.12.2007, pentru câte 9385,61 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

După predarea produsului intermediar, prin adresa x, semnată de director general EEEEE., BB., s-a solicitat beneficiarului verificarea datelor inserate în produsul intermediar în vederea elaborării produsului final .

La data de 28.11.2007 a fost predat produsul final, fiind întocmit procesul-verbal semnat de reprezentantul UAT, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. .

Prin HCL nr. 16/30.09.2007, s-a aprobat întocmirea studiului de fezabilitate. Prin HCL nr. 19/30.10.2007, s-a dispus rectificarea bugetară, anterior efectuării plăţilor către EEEEE..

2.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primarul GG.. Contractul a avut ca obiect identificare linii finanţare .

Preţul contractului a fost 3500 euro, 13546,24 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În executarea contractului, la data de 30.08.2007, a fost predată cererea de finanţare Îmbunătăţirea serviciului de voluntariat pentru situaţii de urgenţă, în programul Fondul de dezvoltarea administraţiei la nivel local, linia de buget Phare 2005 RO-2005/017-555.01.03.05.01. şi Phare 2006 RO-2006/018-147.01.03.02.03 .

A fost emisă factura x/3.10.2007, achitată cu OP .

IV.În ceea ce priveşte UAT Moşoaia şi situaţia inculpatului C., primar al comunei, în sarcina căruia, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 23.08.2007, 2 contracte:

1.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/24.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primar. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, 18771,22 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE. .

În executarea contractului, a fost recepţionat produsul intermediar, fiind întocmit procesul-verbal din data de 28.11.2007, semnat de reprezentantul UAT, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. şi au fost emise facturile x/9.10.2007 şi y/10.12.2007, pentru sumele de câte 9385,61 RON .

La data de 26.07.2007, prin HCL Moşoaia s-a aprobat eleborarea studiului de fezabilitate şi rectificarea bugetară pentru plata acestuia. Valoarea contractului a fost achitată cu OP nr. x/19.12.2007 .

După predarea produsului intermediar, prin adresa x, semnată de director general EEEEE., BB., s-a solicitat beneficiarului verificarea datelor inserate în produsul intermediar în vederea elaborării produsului final.

La data de 28.11.2007 a fost predat produsul final, fiind întocmit procesul-verbal semnat de reprezentantul UATC, primar C. şi reprezentantul EEEEE., BB. .

Inculpatul C., audiat în şedinţa publică din data de 16.03.2018, a arătat:"a existat o strategie de dezvoltare, elaborată la cererea mea de către juristul primăriei, dl RRRRR.. Această strategie cuprindea cinci pagini şi dl jurist al localităţii noastre s-a informat, după cum a declarat, de pe internet şi a întocmit această strategie. Strategia, într-adevăr, am trecut-o prin Hotărâre de Consiliu Local, dar am considerat că aceasta nu va satisface nevoile de a accesa fonduri europene, având în vedere că reprezentantul primăriei ce a elaborat această strategie nu avea experienţa necesară elaborării unei astfel de lucrări. Mai arăt că această strategie nu a avut costuri băneşti din partea primăriei" (a se vedea f. x şi urm., 152 şi urm., vol. 53).

2.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/24.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, a semnat primarul. Contractul a avut ca obiect identificare linii finanţare .

Preţul contractului a fost 500 euro, 1943 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract) şi a fost emisă factura nr. x/3.10.1007. Valoarea contractului a fost achitată cu OP.

În executarea contractului, la data de 9.10.2007, a fost predată cererea de finanţare Centrul virtual de resurse pentru dezvoltarea locală, în programul Fondul de dezvoltarea administraţiei la nivel local, linia de buget Phare 2005 RO-2005/017-555.01.03.05.01 şi Phare 2006 RO-2006/018-147.01.03.02.03. .

V.În ceea ce priveşte UAT Stoeneşti şi situaţia inculpaţilor W., primar al comunei şi V., viceprimar, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentanţi ai UATC, au încheiat cu EEEEE. şi au semnat, la data de 23.08.2007, 2 contracte:

1.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primarul W.. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, 18771,22 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE. .

Prin HCL Stoeneşti nr. 22/31.07.2007 s-a aprobat elaborarea studiului de fezabilitate . Pentru adoptarea acestei hotărâri, fusese întocmită expunerea de motive nr. x.07.2007, semnată de primar . Prin HCL Stoeneşti nr. 27/27.09.2007 s-a aprobat rectificarea bugetului local pentru plata studiului de fezabilitate .

În executarea contractului, a fost recepţionat produsul final şi au fost emise facturile x/9.10.2007 şi 59/10.12.200, pentru sumele de câte de 9385,61 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP 1126/17.12.2007 .

2.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primar. Contractul a avut ca obiect identificare linii finanţare .

Preţul contractului a fost 500 euro, 1937,17 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract). În executarea contractului a fost emisă factura x/9.10.2007, achitată cu OP 833/30.10.2007 .

În executarea contractului, la data de 9.10.2007, a fost predată cererea de finanţare Centrul virtual de resurse pentru dezvoltarea locală, în programul Fondul de dezvoltarea administraţiei la nivel local, linia de buget Phare 2005 RO-2005/017-555.01.03.05.01 şi Phare 2006 RO-2006/018-147.01.03.02.03.

Prin HCL Stoeneşti nr. 21/31.07.2007 s-a aprobat încheierea acordului de parteneriat pentru proiectul Centrul virtual de resurse pentru dezvoltare locală . Hotărârea a avut la bază expunerea de motive semnată de primarul W. .

Acordul de parteneriat a fost încheiat la data de 13.08.2007.

Inculpaţii W. şi V., audiaţi în şedinţa publică din data de 28.06.2017, au susţinut legalitatea demersurilor întreprinse şi eficienţa în atragerea fondurilor nerambursabile.

VI.În ceea ce priveşte UAT Morăreşti şi situaţia inculpatului H., primar al comunei, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 23.08.2007, 2 contracte:

1.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primarul H.. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, 18849 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE. .

În executarea contractului, a fost recepţionat produsul intermediar, fiind întocmit procesul-verbal din data de 29.10.2007, semnat de reprezentantul UAT, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. şi au fost emise facturile x/29.10.2007 şi y/10.12.2007, pentru sumele de câte 9385,61 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

După predarea produsului intermediar, prin adresa x/29.10.2007, semnată de director general EEEEE., BB., s-a solicitat beneficiarului verificarea datelor inserate în produsul intermediar în vederea elaborării produsului final .

La data de 10.12.2007 a fost predat produsul final, fiind întocmit procesul-verbal semnat de reprezentantul UAT, primar H. şi reprezentantul EEEEE., BB. .

Prin HCL nr. 26/29.08.2007 s-a aprobat strategia de dezvoltare locală a comunei Morăreşti ce a avut la bază nota de fundamentare semnată de primar, iar prin HCL 46/17.12.2007 s-a aprobat studiul de fezabilitate. Prin HCL nr. 33/26.10.2007 şi 40/8.10.2007 s-a aprobat rectificarea bugetară .

2.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primarul H.. Contractul a avut ca obiect identificare linii finanţare .

Preţul contractului a fost 500 euro, 1943 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract). A fost emisă factura x/3.10.2007, achitată cu OP .

În executarea contractului, la data de 30.08.2007, a fost predată cererea de finanţare Îmbunătăţirea serviciilor de voluntariat pentru situaţii de urgenţă, linia de buget Phare 2005 RO-2005/017-555.01.03.05.01 şi Phare 2006 RO-2006/018-147.01.03.02.03 .

La dosar au fost depuse înscrisuri ce atestă valorificarea acestui demers prin cursuri de pregătire, achiziţionare de utilaje, echipament, ş.a. .

Inculpatul H., audiat în şedinţa publică din data de 4.04.2016, a arătat că pentru încheierea contractelor au existat HCL de aprobare a demersului, anterioare semnării contractelor, iar documentele elaborate de EEEEE. au fost eficiente în atragerea fondurilor nerambursabile.

Pentru UATC Morăreşti, în cursul judecăţii în fond, s-a renunţat la pretenţiile băneşti .

VII.În ceea ce priveşte UAT Sălătrucu şi situaţia inculpatului U., primar al comunei, în sarcina acestuia, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat, la data de 24.08.2007, contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/24.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primarul U.. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, 18771,22 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE..

În executarea contractului a fost recepţionat produsul intermediar, fiind întocmit procesul-verbal din data de 29.10.2007, semnat de reprezentantul UAT, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. şi au fost emise facturile x/29.10.2007 şi y/10.12.2007, pentru sumele de câte 9385,61 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

După predarea produsului intermediar, prin adresa x/29.10.2007, semnată de director general EEEEE., BB., s-a solicitat beneficiarului verificarea datelor inserate în produsul intermediar în vederea elaborării produsului final .

La data de 10.12.2007 a fost predat produsul final, fiind întocmit procesul-verbal semnat de reprezentantul UAT, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. .

Prin HCL 45/17.07.2007 s-a aprobat elaborarea studiului de fezabilitate, iar în vederea efectuării plăţii către EEEEE., a fost adoptată HCL 54/21.09.2007 de rectificare bugetară .

Inculpatul U., audiat în şedinţa publică din data de 4.04.2016, a arătat că a respectat dispoziţiile legale în ceea ce priveşte atribuirea contractului, iar documentele elaborate de EEEEE. au fost eficiente în atragerea fondurilor nerambursabile în cuantum total de 1.200.000 euro.

La dosar au fost depuse o serie de înscrisuri ce atestă parcurgerea procedurii de achiziţie publică, dar şi derularea altor raporturi contractuale cu EEEEE., concretizate în plus valoare pentru comunitate .

VIII.În ceea ce priveşte UAT Şuici şi situaţia inculpatului R., primar al comunei, în sarcina căruia, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat, la data de 23.08.2007, 2 contracte:

1.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primar şi membrii CL. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, 18771,22 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE. .

În executarea contractului a fost recepţionat produsul intermediar, fiind întocmit procesul-verbal din data de 9.10.2007, semnat de reprezentantul UAT, primar R. şi reprezentantul EEEEE., BB. şi au fost emise facturile x/9.10.2007 şi y/10.12.2007, pentru câte 9385,61 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

După predarea produsului intermediar, prin adresa x, semnată de director general EEEEE., BB., s-a solicitat beneficiarului verificarea datelor inserate în produsul intermediar în vederea elaborării produsului final .

La data de 20.12.2007 a fost predat produsul final, fiind întocmit procesul-verbal semnat de reprezentantul UAT, primar R. şi reprezentantul EEEEE., BB. .

Prin HCL 37/23.04.2007 s-a aprobat elaborarea documentului Strategia locală, iar prin HCL 142/17.12.2007 s-a aprobat acest document. Prin HCL nr. 85/25.07.2007 s-a aprobat efectuarea Studiului de fezabilitate şi s-a alocat de la buget suma necesară în vederea plăţii către EEEEE.. În vederea aprobării elaborării studiului de fezabilitate a fost întocmit un referat semnat de către viceprimar .

2.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primarul R. şi membrii CL. Contractul a avut ca obiect identificare linii finanţare .

Preţul contractului a fost 500 euro, 1935,17 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract). În executarea contractului a fost emisă factura x/9.10.2007, achitată cu OP .

IX.În ceea ce priveşte UAT Mălureni şi situaţia inculpatului, primar al comunei O. şi a viceprimarului G., în sarcina acestora, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentanţi ai UATC, au încheiat cu EEEEE. şi au semnat la data de 23.08.2007, 2 contracte:

1.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.), societatea fiind reprezentată de BB., pentru care însă a semnat K.. Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, pentru primarul care la acel moment era internat, a semnat viceprimarul G.. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, 18771,22 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE..

În executarea contractului, la data de 9.10.2007, a fost recepţionat produsul intermediar, fiind întocmit procesul-verbal din data de 9.10.2007, semnat de reprezentantul UAT, primar O. şi reprezentantul EEEEE., BB. şi au fost emise facturile x/9.10.2007 şi 58/10.12.200, pentru sumele de câte de 9385,61 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

După predarea produsului intermediar, prin adresa x, semnată de director general EEEEE., BB., s-a solicitat beneficiarului verificarea datelor inserate în produsul intermediar în vederea elaborării produsului final .

La data de 28.11.2007 a fost predat produsul final, fiind întocmit procesul-verbal semnat de reprezentantul UAT, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. .

Prin HCL nr. 30/2007 s-a aprobat elaborarea studiului de fezabilitate, iar prin HCL nr. 38/2007 s-a aprobat rectificarea bugetară pentru plata documentului elaborat de EEEEE. .

Prin Dispoziţia primarului nr. 1726/27.07.2007, s-a constituit comisia de selectare a ofertelor, condusă de viceprimarul G. care a analizat ofertele NNNNN. (5000 euro, fără TVA), OOOOO. (5500 euro, fără TVA) şi EEEEE. (4850 euro, fără TVA). Comisia compusă din 5 membrii a analizat cele 3 oferte şi a ales oferta cu preţul cel mai mic, cea a EEEEE.. Această analiză s-a consemnat în procesul-verbal din 1.08.2007 .

Inculpatul G., audiat în şedinţa publică din data de 30.03.2018, a arătat, referitor la activitatea acestei comisii:

". . . . . . . . . .am făcut parte dintr-o comisie de selectare a unor oferte privind lucrarea - realizarea studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală a com. Mălureni, constituită conform dispoziţiei primarului nr. 1726/30.07.2007, chiar dacă art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 prevederea că autoritatea contractantă achiziţionează direct produse, servicii sau lucrări în măsura în care valoarea achiziţiei estimată nu depăşeşte echivalentul a 5000 euro. În cazul acestei comisii am analizat cele trei oferte depuse de S.C. NNNNN. S.R.L. (oferta de 5000 euro), S.C. OOOOO. S.R.L. (oferta de 5500 euro) şi S.C. EEEEE. S.R.L. (oferta de 4850 euro), selectând pe cea care a avut preţul cel mai mic. Ofertele depuse de S.C. NNNNN. şi S.C. OOOOO. S.R.L., sunt depuse şi înregistrate sub nr. x din 12.07.2007 la consiliul local Mălureni, şi nu au fost întocmite pro causa."

2.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.), societatea fiind reprezentată de BB., pentru care însă a semnat K.. Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, pentru primarul care la acel moment era internat, a semnat viceprimarul G.. Contractul a avut ca obiect identificare linii finanţare .

Preţul contractului a fost 500 euro, 1937,17 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract). Valoarea contractului a fost achitată cu OP.

În executarea contractului, la data de 9.10.2007, a fost predată cererea de finanţare Centrul virtual de resurse pentru dezvoltarea locală, în programul Fondul de dezvoltarea administraţiei la nivel local, linia de buget Phare 2005 RO-2005/017-555.01.03.05.01. şi Phare 2006 RO-2006/018-147.01.03.02.03 .

X.În ceea ce priveşte UAT Cotmeana şi situaţia inculpatului QQ., primar al comunei, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 13.11.2007 contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/13.11.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către BB., în calitate de director general, iar din partea UATC, de către primarul QQ. şi consilierul juridic. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, respectiv 19.246 RON.

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE..

În executarea contractului, a fost recepţionat produsul contractat şi a fost emisă factura x/10.12.2007, pentru suma de 19.883,39 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

Pentru derularea procedurii de achiziţie publică s-a constituit o comisie de selectare a ofertelor, s-au adresat invitaţii la ofertare şi a fost depusă oferta de către EEEEE.. Tot prin implicarea EEEEE. sau folosind documentul elaborat de această societate au fost depuse o multitudine de cereri de finanţare de către UATC Cotmeana .

XI.În ceea ce priveşte UAT Mozăceni şi situaţia inculpatului N., s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 23.08.2007, 2 contracte:

1.contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/18.01.2008 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către directorul general BB., iar din partea UATC, pentru primarul N.. Contractul a avut ca obiect întocmirea unei strategii locale de dezvoltare .

Preţul contractului a fost 36.549,41 RON, echivalentul a 9850 euro.

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 9850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE..

În executarea contractului, a fost recepţionat produsul intermediar, fiind întocmit procesul-verbal din data de 3.03.2008, semnat de reprezentantul UATC, primar N. şi reprezentantul EEEEE., BB. şi au fost emise facturile x/3.03.2008 şi y/15.04.2008, pentru sumele de câte 21746,90 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

După predarea produsului intermediar, prin adresa x/15.04.2008, semnată de director general EEEEE., BB., s-a solicitat beneficiarului verificarea datelor inserate în produsul intermediar în vederea elaborării produsului final .

A fost predat produsul final, fiind întocmit procesul-verbal semnat de reprezentantul UAT, primar N. şi reprezentantul EEEEE., BB. .

Prin HCL nr. 16 şi 21/2008 s-a aprobat rectificarea bugetară pentru plata documentului elaborat de EEEEE., strategia de dezvoltare locală .

2.contractul de prestări servicii cu nr. x/23.08.2007 (înregistrat sub nr. x/24.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primarul N.. Contractul a avut ca obiect identificare linii finanţare .

Preţul contractului a fost 500 euro, 1943 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract). A fost emisă factura nr. x/3.10.2007, achitată cu OP.

În executarea contractului, la data de 30.08.2007, a fost predată cererea de finanţare Îmbunătăţirea serviciilor pentru situaţii de urgenţă, în programul Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local, linia de buget Phare 2005 RO-2005/017-555.01.03.05.01 şi Phare 2006 RO-2006/018-147.01.03.02.03 .

Prin implicarea EEEEE. sau folosind documentul elaborat de această societate au fost depuse o multitudine de cereri de finanţare de către UATC Mozăceni .

Inculpatul N., audiat în şedinţa publică din data de 30.03.2018, a arătat că strategia elaborată de către EEEEE. a fost utilă în obţinerea unui punctaj superior, a precizat proiectele finanţate ce au avut la bază acest document şi a subliniat schimbările produse în planul comunităţii locale .

XII.În ceea ce priveşte UAT Cocu şi situaţia inculpatului OO., primar al comunei, în sarcina acestuia, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 23.08.2007, contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/24.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC, de către primarul OO.. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, 18771,22 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE. .

În executarea contractului, a fost recepţionat produsul intermediar, fiind întocmit procesul-verbal din data de 29.10.2007, semnat de reprezentantul UATC, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. şi au fost emise facturile x/29.10.2007 şi 58/10.12.200, pentru sumele de câte 9385,61 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

După predarea produsului intermediar, prin adresa x/29.10.2007, semnată de director general EEEEE., BB., s-a solicitat beneficiarului verificarea datelor inserate în produsul intermediar în vederea elaborării produsului final .

La data de 10.12.2007 a fost predat produsul final, fiind întocmit procesul-verbal semnat de reprezentantul UATC, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. .

Inculpatul, OO. audiat în şedinţa publică din data de 19.04.2016, a arătat:

"După întocmirea strategiei de dezvoltare am demarat întocmirea unor proiecte conform direcţiilor de dezvoltare din strategie, unul dintre ele fiind pe infrastructura şcolară, pentru extindere, dezvoltare şcolară pentru clasele I-VIII, în comuna Cocu, sat Cocu, ce au vizat modernizarea de laboratoare, construire sală de sport. Referitor la utilitatea studiului realizat de EEEEE. arăt că avem extracţii de petrol şi instalaţii, parcuri de pompare, sonde de extracţii şi apreciez, în consecinţă, că suntem o zonă industrială. Nu au fost realizate toate proiectele pe toate direcţiile de dezvoltare. Ne-am axat pe infrastructura rutieră, şcolară şi de sănătate. Am mai construit un dispensar nou, s-a construit un pod peste Râul Cotmeana în sat Greabănul, s-a extins reţeaua de alimentare cu apă a localităţii. Toate aceste proiecte au avut la bază studiul întocmit de EEEEE.. Modernizarea şcolii s-a realizat prin Programul operaţional regional Axa prioritară 3 . . . . . . . . . . . .Sumele pentru plata contractului încheiat cu EEEEE. au fost prevăzute în bugetul local la capitolul bunuri şi servicii. Am primit şi de la Consiliul Judetean Argeş suma de 15.000 RON, ca şi celelalte localităţi."

XIII.În ceea ce priveşte UAT Băbana şi situaţia inculpatului T., primar al comunei, în sarcina acestuia, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 23.08.2007, contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către directorul general BB., iar din partea UATC, de către primar. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

Preţul contractului a fost 4850 euro, 18771,22 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE. .

În executarea contractului a fost recepţionat produsul intermediar, fiind întocmit procesul-verbal din data de 9.10.2007, semnat de reprezentantul UAT, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. şi au fost emise facturile x/9.10.2007 şi 56/10.12.200, pentru sumele de câte 9385,61 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

După predarea produsului intermediar, prin adresa x/18.10.2007, semnată de director general EEEEE., BB., s-a solicitat beneficiarului verificarea datelor inserate în produsul intermediar în vederea elaborării produsului final .

La data de 10.12.2007 a fost predat produsul final, fiind întocmit procesul-verbal semnat de reprezentantul UAT, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. .

Prin HCJ nr. 44/19.03.2008 s-a aprobat rectificarea bugetară avansarea către CL a sumei necesare pentru plata documentului elaborat de EEEEE., strategia de dezvoltare locală .

Prin HCL nr. 43/18.07.2007 şi 16/25.03.2008, s-a aprobat elaborarea studiului de fezabilitate şi s-au alocat sumele necesare plăţii către EEEEE. .

XIV.În ceea ce priveşte UAT Rociu şi situaţia inculpatului I., primar al comunei, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 8.02.2008, contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/8.02.2008 la EEEEE.). Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către directorul general BB., iar din partea UATC, de către primar. Contractul a avut ca obiect întocmirea unei strategii de dezvoltare .

Preţul contractului a fost de 37.124,65 RON.

În executarea contractului a fost recepţionat produsul intermediar, fiind întocmit procesul-verbal din data de 10.03.2008, semnat de reprezentantul UATC, primar I. şi reprezentantul EEEEE., BB. şi au fost emise facturile x/10.03.2008 şi y/5.04.2008. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

După predarea produsului intermediar, prin adresa din data de 10.03.2008, semnată de director general EEEEE., BB., s-a solicitat beneficiarului verificarea datelor inserate în produsul intermediar în vederea elaborării produsului final .

Produsul final a fost predat, fiind întocmit procesul-verbal semnat de reprezentantul UATC, primar, astfel cum s-a susţinut de către părţi.

Inculpatul I., audiat în şedinţa publică din data de 30.03.2018, a arătat, că pentru derularea contractelor cu EEEEE. a avut aprobarea CL, plata către această societate s-a realizat din sume "prinse în bugetul local", documentele elaborate de EEEEE. au stat la baza sau au ajutat atragerea unor sume imense prin comparaţie cu preţul platit către societate, realizându-se 11 obiective ce au adus plus valoare comunei.

Instanţa de fond a constatat existenţa la dosar, încă din faza de urmărire penală, a unor cereri de finanţare depuse de către UATC Rociu .

XV.În ceea ce priveşte UAT Negraşi şi situaţia inculpatului Z., primar al comunei, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 5.03.2008, contractul de prestări servicii, înregistrat sub nr. x/5.03.2008 la EEEEE.. Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către directorul general BB., iar din partea UATC, de către primar. Contractul a avut ca obiect întocmirea unei strategii de dezvoltare .

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 9850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE..

În executarea contractului, a fost recepţionat produsul final, la data de 26.05.2008, fiind un întocmit proces-verbal, semnat de reprezentantul UATC, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. şi a fost emisă factura x/26.05.2008 .

Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

Prin HCL nr. 14/27.03.2008 a fost aprobată strategia de dezvoltare locală, precizându-se că aducerea la îndeplinire cade în sarcina primarului. Pentru adoptarea acestei hotărâri au fost întocmite: expunerea de motive nr. 327/28.02.2008, semnată de primar; raportul de specialitate nr. 8/28.02.2008, semnat de contabil; avizul comisiei programe dezvoltare .

În esenţă, în actul de sesizare s-a susţinut că, la încheierea contractelor de prestări servicii: nu s-a avut în vedere o fundamentare a valorii serviciilor pentru care acestea urmau să se încheie, ci doar pragul valoric până la care autorităţile publice puteau atribui direct contractele; inexistenţa ofertelor, lipsa negocierii preţului şi lipsa evaluării ori determinării valorii contractelor; încălcarea principiilor achiziţiilor publice; cheltuirea ineficientă a fondurilor publice; inutilitatea documentelor elaborate de EEEEE.; lipsa beneficiilor pe plan local.

Astfel, acuzarea a susţinut că la încheierea contractelor de prestări servicii nu s-a avut în vedere o fundamentare a valorii serviciilor pentru care acestea urmau să se încheie, ci doar pragul valoric până la care autorităţile publice puteau atribui direct contractele, respectiv, sub echivalentul în RON a sumei de 5000 euro fără TVA şi apoi, urmare a adoptării O.U.G. 94/26.09.2007, sub echivalentul în RON a sumei de 10.000 de euro fără TVA. În cursul judecăţii în primă instanţă, procurorul a susţinut că tocmai în acest mod se explică de ce contractele având ca obiect elaborarea studiilor de fezabilitate privind dezvoltarea locală/strategiilor de dezvoltare locală din anul 2007 au ca preţ suma de 4850 euro fără TVA, iar cele din anul 2008, (cu excepţia unităţilor administrativ teritoriale comunale Cotmeana şi Corbi unde demersurile fuseseră iniţiate anterior modificării legislative din anul 2007), suma de 9850 de euro, deşi activităţile conţinute de ofertele EEEEE. erau identice, singura diferenţă fiind adoptarea O.U.G. 94/26.09.2007 privind majorarea acestui prag valoric (Rechizitoriu 41-43).

Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a constatat că în cadrul limitelor normative ale evaluării, potrivit art. 3 lit. f) din O.U.G. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, constituie contract de achiziţie publică - contractul, cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau mai multe autorităţi contractante, pe de o parte, şi unul sau mai mulţi operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii.

Potrivit art. 6 alin. (1), contractul de servicii este acel contract de achiziţie publică, altul decât contractul de lucrări sau de furnizare, care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii, prevăzute în anexele nr. 2A şi 2B. Serviciile de consultanţă pentru afaceri şi management se regăsesc în anexa 2 A, pct. 11.

Potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, după data de 4 octombrie 2007, data modificării prin O.U.G. nr. 94/2007, autoritatea contractantă avea dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată nu depăşea echivalentul în RON a 10.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, servicii sau lucrări. Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ care, în acest caz, se consideră a fi contract de achiziţie publică, iar obligaţia respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se limitează numai la prevederile art. 204 alin. (2). Anterior modificării limita era 5.000 euro fără TVA.

Potrivit art. 204 alin. (2), Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura obţinerea şi păstrarea documentelor justificative care dovedesc efectuarea oricărei proceduri de atribuire prevăzute la art. 18.

Potrivit art. 25 alin. (1) din acelaşi act normativ, autoritatea contractantă are obligaţia de a estima valoarea contractului de achiziţie publică pe baza calculării şi însumării tuturor sumelor plătibile pentru îndeplinirea contractului respectiv, fără taxa pe valoarea adăugată, luând în considerare orice forme de opţiuni şi, în măsura în care acestea pot fi anticipate la momentul estimării, orice eventuale suplimentări sau majorări ale valorii contractului.

Potrivit art. 18, Procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică sunt:

a) licitaţia deschisă, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta;

b) licitaţia restrânsă, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a depune oferta;

c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţiiapte să răspundă necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor, candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală;

d) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia. Negocierea poate fi:

- negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;

- negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;

e) cererea de oferte, respectiv procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulţi operatori economici.

Potrivit ar. 3 lit. ş) din acelaşi act normativ, procedura de atribuire reprezintă etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractantă şi de către candidaţi/ofertanţi pentru ca acordul părţilor privind angajarea în contractul de achiziţie publică să fie considerat valabil; procedurile de atribuire sunt: licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte, concursul de soluţii.

Totodată, instanţa de fond a constatat că pe baza înscrisurilor depuse la dosar şi subsecvent invocării limitelor normative relevante: existenţa unor oferte înaintate de EEEEE. ce cuprindeau preţul şi activităţile aferente contractului, semnate de reprezentanţii EEEEE., de regulă de directorul general BB., rar de către K.. În condiţiile inexistenţei unei alte entităţi apte a furniza aceleaşi servicii, posibilităţile de negociere erau limitate. O serie de UAT-uri au evaluat preţul în contextul unor note de fundamentare, note asumate prin HCL. Nivelul preţului din oferte era cunoscut de primarii aflaţi la acel moment în situaţia de a obţine strategiile de dezvoltare ori căutau soluţii pentru accesarea de fonduri nerambursabile, aşa se explică că o parte dintre inculpaţi având funcţia de primari, evaluând activitatea EEEEE. în judeţ pe baza ofertei înaintate, a celor cunoscute din şedinţele C. pen. sau relatate de alţi primari şi în lipsa altei entităţi care să poată elabora documentele, şi-au asumat direct plata la nivelul ofertei.

În legătură cu existenţa ofertelor, negocierea preţului sau determinarea valorii contractelor, martorii şi inculpaţii au declarat următoarele:

Martorul SSSSS., audiat în şedinţa publică din 26.09.2017, a declarat că:

"din discuţiile avute pe teren cu reprezentanţii EEEEE., respectiv cu doamna BB., şi punctele incluse în cadrul strategie am ajuns la această valoare. A existat o comisie ce a stabilit această valoare, din care am făcut parte eu şi dl primar. Reprezentanţii EEEEE. au formulat un preţ şi noi am zis că ne încadrăm în preţul stabilit de 4850. Nu îmi aduc aminte exact cum s-au derulat aspectele la acel moment dar preţul a fost stabilit de comun acord cu EEEEE.. La primările, după ce am făcut vizita în teren am stabilit acest preţ şi tot acolo am întocmit contractul. Din partea EEEEE. prezentă la aceste demersuri a fost domnişoara BB.."

Martora TTTTT., audiată în şedinţa publică din 12.05.2016, a declarat că:

"Mi-a fost arătată la parchet semnătura mea pe un proces-verbal de negociere în vederea elaborării strategiei, pe care am recunoscut-o. Era vorba despre negocierea de preţ. Eu nu am fost prezentă la întocmirea acelui proces-verbal, l-am semnat ulterior. Nu ştiu unde a fost întocmit, l-am semnat după domnul primar şi nu cunosc nici unde a fost semnat de către dl primar . . . . . . . . . .în procesul-verbal din câte îmi amintesc era menţionat preţul contractului, iar semnătura am dat-o ulterior, după cum am menţionat. Şi în prezent procedăm astfel. Nu tot timpul putem fi în acelaşi loc, la negocieri, la discuţii, dl primar, de regulă, participă. Obligaţia mea era să văd dacă suma se încadra pentru încredinţare directă."

Martorul UUUUU., audiat în şedinţa publică din 12.05.2016, a declarat că:

"Nu ştiu dacă primarul mi-a înaintat mie oferta, însă, de regulă, când se încheiau contracte, primarul mă întreba care este plafonul pentru achiziţia directă. De obicei, se întâmpla după ce se primeau oferte de către primar sau secretariatul instituţiei. Cred că dl primar a primit oferta şi ulterior m-a întrebat dacă preţul prevăzut în ofertă îndeplineşte condiţiile achiziţiei directe sau trebuie efectuată licitaţie publică. Cred că i-am spus că pragul valoric era la 10.000 euro la momentul anului 2008, iar oferta era sub pragul de 10.000 euro."

Martora VVVVV., audiată în şedinţa publică din data de 8.11.2017, a declarat că:

"în cadrul primăriei Stoeneşti, la nivelul anilor 2007-2008 eram contabil. În calitate de contabil am fost înştiinţată că trebuie întocmită o strategie de dezvoltare ca să putem implementa proiecte de dezvoltare locală. Cu această ocazie, s-au prezentat la noi două doamne de la o firmă de consultanţă pentru întocmirea acestei strategii. Nu ştiu cum se numeau, ne-au dat cărţi de vizită, firma se numea EEEEE. (Bucureşti), cu sediul în Bucureşti. Conform legii achiziţiilor ce a apărut cu un an anterior, achiziţiile sub 5000 euro se făceau prin achiziţie directă. Noi am stabilit printr-o HCL că această strategie să nu coste mai mult de 20.000 RON. Aşa s-a hotărât. Ca urmare, am fost de acord cu oferta prezentată de doamne şi s-a trecut la încheierea contractului de prestări servicii. Am întocmit o notă justificativă în considerarea acestor demersuri şi am considerat (estimativ) că lucrarea nu depăşeşte 5000 euro fără TVA. Nu am stabilit preţul, ci am avut aprobarea consiliului, când s-a stabilit întocmirea strategiei ca principiu, s-a stabilit să nu se depăşească suma de 20.000 RON."

Martorul WWWWW., audiat în şedinţa publică din data de 8.11.2017, referitor la încheierea contractelor, a declarat că:

"...cele două reprezentante când au venit au adus oferta societăţii. Ulterior s-a întocmit nota justificativă, pe care am semnat-o eu. După întocmirea notei justificative s-a semnat contractul şi ulterior am pus la dispoziţie acele date pentru realizarea strategiei. La interpelarea instanţei arăt că în nota justificativă am estimat şi valoarea contractului la nivelul sumei din ofertă."

Inculpatul, W., audiat în şedinţa publică din data de 28.06.2017 a arătat:"... În incinta clădirii cei de la EEEEE. s-au prezentat, chiar pe hol, spunându-ne că sunt abilitaţi să întocmească strategiile locale. Noi care am fost de acord cu cele prezentate i-am invitat în teren să purtăm discuţii şi negocieri. În teren s-a discutat asupra strategiilor şi a punctelor de necesitate la nivel local. Reprezentanţii EEEEE. ne-au prezentat o ofertă, ce se regăseşte la dosar. În discuţiile purtate am ajuns la preţul din contract, pe care l-am considerat împreună cu cei de la contabilitate că este oportun şi este un tarif necesar pentru întocmirea documentaţiei. Din câte ştiu preţul prezentat de firmă era un pic mai mare, însă în urma discuţiilor purtate am ajuns la preţul din contract. Discuţiile cu privire la preţ s-au purtat cu reprezentanţii firmei, respectiv cu delegaţia formată din cele două doamne despre care am amintit anterior şi care sunt prezente, astăzi, în sala de şedinţă.

În afară de preţ, am mai stabilit toate lucrările şi prioritatea acestora, lucrări prevăzute în strategie şi care au fost realizate în proporţie de peste 80%."

Inculpatul, V., audiat în şedinţa publică din data de 28.06.2017 a arătat:

"S-au purtat negocieri pentru încheierea contractului asupra priorităţilor ce urmau a fi făcute şi asupra preţului. Nu îmi amintesc preţul avansat de EEEEE., dar am negociat un preţ mai mic, însă în acea perioadă nu prea existau firme de consultanţă."

Inculpatul R., audiat în şedinţa publică din data de 12.04.2018 a arătat:

"Reprezentanţii EEEEE. au prezentat şi o ofertă care a rămas la sercretariat. Ştiu că s-au purtat şi negocieri, cu cei ce făceau parte din comisie -doamna secretar, doamna contabil şi dl viceprimar. Eu nu am participat la negocieri. Nu îmi amintesc cine a participat la negocieri din partea EEEEE.. Ulterior i-am invitat la şedinţa de consiliu local, care a fost publică, în căminul cultural Şuici în data de 23.04.2007, consemnat prin p-v. 5931/23.04.2007, unde a fost prezentă doamna BB. şi a prezentat aceste informaţii în şedinţa publică, ...ca urmare, consiliul local Şuici a luat hotărârea nr. 3/23.04.2007 privind încheierea contractului de prestări servicii cu S.C. EEEEE.."

Inculpatul E., audiat în şedinţa publică din data de 4.04.2016, a susţinut:

"Contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate sau a strategiei de dezvoltare locală s-a încheiat cu S.C. EEEEE.. Ca mulţi alţi colegi de-ai mei primari, această firmă am cunoscut-o după una dintre şedinţele Colegiului Prefectural unde am primit cărţi de vizită şi oferte în ceea ce priveşte elaborarea studiilor de fezabilitate. Pe cartea de vizită scria EEEEE. - firmă de consultanţă, adresa şi nr. de telefon. Oferta consta în prestarea de servicii pentru elaborarea studiului de fezabilitate, consultanţă, însă nu conţinea şi un preţ. Erau mai multe persoane care înmânau ... oferte şi cărţi de vizită. Aceştia erau reprezentanţi ai S.C. EEEEE. şi afirm aceasta întrucât eu nu-i cunoşteam . . . . . . . . . ."

Inculpatul, CC., audiat în şedinţa publică din data de 16.03.2018 a arătat:

"Am chemat reprezentanţii firmei EEEEE. S.R.L. care în data de 04 martie 2008 au venit în primărie, respectiv doamna BB., cu încă o doamnă pe care nu le pot recunoaşte.

Am încercat să negociez cumva cu doamna BB., mi-a spus că nu-i posibil pentru faptul că are deja contractul de la Bucureşti pe suma respectivă trecută în ofertă, prezentându-mi-l deja semnat de dumnealor şi având ca număr de înregistrare din data 04 februarie 2008, când noi nu eram în primărie.

Faţă de acestă ultimă declaraţie instanţa aminteşte cele susţinute de martorii, angajaţi ai EEEEE., respectiv că preţul menţionat în contracte şi oferte era stabilit de numitul FFFFF.."

Martorul FFFFF. a susţinut că:

"pentru EEEEE., a trimis oferte la toate comunele din Argeş, Prahova, Dâmboviţa (zona Sud Muntenia). Nu am urmărit pas cu pas fiecare răspuns din partea primăriilor (declaraţie 26 septembrie 2017). Martorul FFFFF. a mai afirmat în cursul judecăţii că era manager de proiect la societatea OOOOO., motiv pentru care nu se afla zilnic în cadrul EEEEE." (declaraţie 26 septembrie 2017).

Inculpata BB. a susţinut, audiată în şedinţa publică din data de 21.03.2016, "referitor la identificarea clienţilor, stabilirea condiţiilor contractuale legate de preţ, obligaţii, drepturi, termene de realizarea şi de plată se ocupa exclusiv administratorul firmei, niciunul dintre noi angajaţii nu am făcut propuneri cu privire la preţ sau alte condiţii legate de contractele în care firma intenţiona să se implice. Nu am putut face acest lucru, pentru că era în sarcina exclusivă a administratorului firmei (n.n. FFFFF.) . . . . . . . . . . . . .am semnat contractele, dar nu le-am negociat, nu am identificat clienţi, erau contracte ale căror condiţii erau deja stabilite de către administratorul firmei. Da, am contribuit cu toată expertiza mea la derularea contractelor şi da, am coordonat activitatea colegilor mei în contractele din cauză."

În ceea ce priveşte respectarea normelor referitoare la promovarea concurenţei, acuzarea a invocat repetat în actul de sesizare încălcarea principiilor achiziţiilor publice sub aspectul eludării concurenţei, garantării tratamentului egal şi nediscriminatoriu, asigurării transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurării utilizării eficiente a fondurilor publice, în concluzie reglementărilor în materia achiziţiilor publice (p. 225, 239, 245, 332, 387, 391, 411, 424, 449, 455, 495, 516, 532, 549, 564, 572; 580, 597, 613, 623, 636, 655, 670, 682, 693, rechizitoriu).

Toţi inculpaţii audiaţi, reprezentanţi ai UATC sau ai EEEEE., au susţinut respectarea dispoziţiilor în materia achiziţiilor publice.

Inculpata BB. a arătat:

"referitor la acuzaţiile de încălcare a prevederilor din domeniul achiziţiilor publice, că toate contractele la care se face referire au fost semnate şi încheiate cu respectarea prevederilor legale, în sensul în care acestea au parcurs o procedură de ofertare, iar în cazul în care oferta era acceptată se semna contractul de finanţare. Mai mult, în raportul întocmit de specialistul DNA, cu privire la încălcarea prevederilor achiziţiilor publice, acesta A precizat că nu a fost încălcată nicio prevedere şi achiziţiile au fost făcute corect"(declaraţie 21 martie 2016).

Inculpata K. a susţinut, la rândul său, respectarea normelor privind achiziţia publică şi buna credinţă la nivelul lucrătorilor EEEEE..

Instanţa de fond, analizând respectarea principiilor achiziţiilor publice, a constatat că nu s-a regăsit în rechizitoriu ori în înscrisurile ataşate de acuzare nicio altă entitate indicată şi evaluată din perspectiva abilităţii de a întocmi documente similare, ce ar fi funcţionat în perioada 2007-2008 şi care ar fi fost ignorată în procedura achiziţiei, pe care reprezentanţii unităţilor administrativ teritoriale să o fi cunoscut şi la care să fi avut acces real. Numai existenţa unei astfel de entităţi permitea primei instanţe analiza în cadrul căreia să constate dacă principiile referitoare la promovarea concurenţei şi, în final, alegerea prestatorului de servicii au respectat dispoziţiile legale enumerate în actul de sesizare.

De asemenea, instanţa care a pronunţat hotărârea apelată a reţinut că nu se pot invoca eficient principiile referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu, în condiţiile în care nu s-a dovedit de acuzare că în urmă cu un deceniu existau şi funcţionau astfel de entităţi ce au fost ignorate, scoase arbitrar din evaluare, tocmai pentru atribuirea contractelor către EEEEE., mecanism ce ar fi putut conduce la susţinerea unei forme de ilicit. În condiţiile în care o astfel de entitate nu a fost menţionată în rechizitoriu, procurorul de şedinţă a încercat a obţine o atestare a existenţei unei astfel de societăţi în cadrul audierilor. Această strategie nu a fost eficientă, inculpaţii şi martorii audiaţi, de cele mai multe ori, neputând face afirmaţii certe în acest sens, în special dată fiind perioada de timp de peste un deceniu de la momentul săvârşirii faptelor. Pe de altă parte, s-a constatat că această manieră, de prelungire a urmăririi sau cercetării penale în faza de judecată, nu este permisă de normele procesuale, întrucât conduce la adăugare a unor aspecte de fapt (noi) în cadrul acuzaţiei formulate.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) este o institutie publică în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) care s-a înfiinţat în baza O.U.G. nr. 41 din 18 iunie 2014, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Potrivit art. 1 din acest act normativ, scopul AFIR îl constituie implementarea tehnică şi financiară a Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). În acest context, instanţa de fond a constatat că pe siteul AFIR se află o listă a firmelor de consultanţă cu competenţe în întocmirea proiectelor pentru accesarea fondurilor europene, însă procurorul nu a făcut dovada că o astfel de baza de date era accesibilă la nivelul anilor 2007-2008.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, părţile au evocat constant lipsa unei alte societăţi, inaccesibilitatea la acel moment a unor baze de date referitoare la societăţi abilitate, lipsa informatizării la nivelul primăriilor, precum şi lipsa pregătirii în acest domeniu.

Astfel, inculpatul H., audiat în şedinţa publică din data de 4.04.2016, a arătat:

"La momentul încheierii contractului mă aflam cu mai mulţi colegi primari la Colegiul Prefectural şi discutam despre această strategie, respectiv cine să o întocmească, întrucât eu, până la data de 23.08.2007 nu am găsit o firmă pentru întocmirea acesteia. M-am interesat, dar nu am găsit. Am întrebat alţi colegi primari cum au făcut şi mi-au zis că există o societate la Bucureşti care poate să întocmească această strategie."

De asemenea, inculpatul B., audiat în şedinţa publică din data de 4.04.2016, a susţinut că:

"La nivelul anului 2007 nu cunoşteam o altă societate similară cu EEEEE. la care să pot apela şi nici nu m-am interesat dacă există altă societate, având la dispoziţie informaţiile despre care vorbeam. Mai mulţi colegi primari mi-au spus că vor întocmi documentaţia cu aceeaşi firmă. Am considerat răspunsul colegilor ca pe o garanţie în executarea lucrării."

Totodată, o poziţie similară au avut inculpaţii U., PP., HH., OO..

Inculpatul E., audiat în şedinţa publică din data de 4.04.2016, a susţinut:

"Ca mulţi alţi colegi de-ai mei primari, această firmă am cunoscut-o după una dintre şedinţele Colegiului Prefectural unde am primit cărţi de vizită şi oferte în ceea ce priveşte elaborarea studiilor de fezabilitate. Pe cartea de vizită scria EEEEE. - firmă de consultanţă, adresa şi nr. de telefon."

Inculpatul Z., audiat în şedinţa publică din data de 19.04.2016, a susţinut:

"În condiţiile date am solicitat anumite referinţe de la alţi colegi primari care probabil încheiaseră strategii de acest fel, în consecinţă fiindu-mi oferit numărul de telefon al S.C. EEEEE. S.R.L.. Am întrebat despre alte societăţi, dar nu am găsit."

Inculpatul N., audiat în şedinţa publică din data de 30.03.2018, a arătat:" . . . . . . . . . .Reprezentantele S.C. EEEEE. Bucureşti..., ne-au informat că pot oferi următoarele servicii: întocmirea strategiei de dezvoltare locală 2007-2013, consultanţă de specialitate pentru accesarea de fonduri europene pe măsura 322 - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2007-2013. În acest context, după ce ne-am informat dacă există şi în jud. Argeş alte firme care pot executa aceste servicii şi am aflat de la alţi colegi că mai există o firmă, dar fără experienţă în domeniul strategiei locale - S.C. PROIECT IFRA 2005 S.R.L. PITEŞTI. Am contactat această firmă, dar au motivat că nu pot executa aceste servicii, fiind antrenaţi cu foarte multe lucrări."

Inculpatul L. audiat în şedinţa publică din data de 12.04.2018, a arătat:

"... în cunoştinţă de prevederile H.G. nr. 246/2006 art. 6 pct. 1, ca dispoziţie imperativă, de întocmire a strategiei de dezvoltare, în termen de 6 luni de la aprobare, termen ce era depăşit de un an. Fiind conştient de neîndeplinirea acestei obligaţii am căutat soluţii fezabile în judeţ Argeş, am consultat în jur de trei firme - XXXXX., PROIECT INFRA 2000 şi o altă firmă condusă de o doamnă YYYYY.. Niciuna din cele trei firme nu m-au asigurat că îmi pot oferi consultanţa necesară. Fiind prezent la colegiul prefectural în luna iunie 2007, iar după terminarea şedinţei au venit în sală reprezentanţii S.C. EEEEE. S.R.L., care au prezentat oferta pentru întocmirea acestor strategii. Ştiind că nu am altă posibilitate m-am hotărât să beneficiez de serviciile acestei societăţi."

Inculpatul P. a susţinut că:

"nu am ştiut o altă societate care să ne întocmească studiul, nu am căutat pe altcineva şi nici o altă societate nu ne-a căutat pe noi. O astfel de poziţie nu este singulară în ceea ce priveşte conduita primarilor vizaţi de rechizitoriu, însă devine nerelevantă în contextul în care acuzarea nu a validat realitatea existenţei unei alte entităţi viabile, existente la momentul 2007-2008, care să întocmească astfel de documente."

Inculpatul W., audiat în şedinţa publică din data de 28.06.2017, a susţinut:

"Am procedat la anunţul public privind adoptarea unei HCL în acest sens, expunere de motive, avizul comisiei buget - finanţe, HCL 22/31.07.2007 privind aprobarea studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală, urmând proiectul de hotărâre. După ce am întocmit aceste documente a urmat identificarea unei societăţi care să posede licenţă şi pregătire în acest domeniu pentru întocmirea documentaţiei respective. În acest sens, am avut ofertă de preţ şi am mai studiat piaţa, însă altă societate cu activitate în acest domeniu, la acea vreme nu am găsit."

Inculpatul EE., audiat în şedinţa publică din data de 16.03.2018, a susţinut:

"În anul 2008, în martie, am încheiat contractul de elaborare a strategiei de dezvoltare 2008-2013 cu firma EEEEE., după ce, în prealabil, tatonasem câteva firme, ZZZZZ., AAAAAA. S.R.L. Piteşti, şi o firmă deţinută de numitul BBBBBB. (nu cunosc alte amănunte), care şi-au declinat fie competenţa, fie puterea de a realiza această lucrare, sens în care am ajuns la încheierea contractului cu EEEEE.. Prezentarea a fost făcută în nenumăratele cazuri la colegiile prefecturale, iar com. Mioarele rămăsese, la începutul anului 2008, printre singurele localităţi care nu încheiase şi nu avea strategia de dezvoltare locală."

Inculpatul V., audiat în şedinţa publică din data de 28.06.2017 a arătat:

"... însă în acea perioadă nu prea existau firme de consultanţă. Eram în 2007, noi eram la primul mandat. Nu mai ştiu exact ce s-a întâmplat în legătură cu identificarea firmei sau dacă a fost căutată şi o altă firmă, aceasta fiind treaba primarului."

Mai mult decât atât, martorul SSSSS., audiat în şedinţa publică din 26.09.2017, a susţinut că:"din discuţii cu alte comune vecine am identificat societatea EEEEE. şi am înţeles că ar putea să întocmim strategia de dezvoltare, în judeţul Argeş, neexistând o societate care putea să întocmească o astfel de strategie. Acest lucru l-am dedus din informaţiile obţinute de la comunele învecinate, respectiv de la colegii mei contabili de la Morăreşti, Cocu, Uda . . . . . . . . . .Nu îmi amintesc dacă astfel de societăţi erau afişate în SEAP cum se procedează în prezent, dar nu cred că erau şi atunci nu aveam alte posibilităţi de identificare a unor societăţi care să întocmească strategia de dezvoltare."

Totodată, martora TTTTT., audiată în şedinţa publică din 12.05.2016, a răspuns, la întrebarea procurorului că:

"îmi amintesc că am solicitat oferte, cred că în scris am avansat invitaţii către trei societăţi, inclusiv către S.C. EEEEE.. Singura firmă cu care s-a încheiat contractul a fost EEEEE.. Dl primar mi-a spus să întocmesc fişa achiziţiei, pe care nu cred că am folosit-o, pentru că în conformitate cu O.U.G. nr. 34/2006 nu era necesară. Nu ştiu dacă a fost avută în vedere fişa de achiziţii la întocmirea contractului cu S.C. EEEEE. şi nu îmi amintesc dacă celelalte două societăţi invitate au răspuns."

Instanţa de fond a constatat că inculpaţii au negat, nu numai existenţa unei alte societăţi ori a bazei de date, ci şi a unor departamente la nivelul structurii primăriilor ce ar fi putut elabora strategiile. Apărarea a susţinut pertinent că aparatul propriu, din primării, datorită lipsei pregătirii de specialitate, nu putea elabora studii ori strategii eficiente, apte a sta la baza atragerii de fonduri. Aceste afirmaţii au fost susţinute cu înscrisuri (organigramele care atestă nivelul ocupării posturilor şi al pregătirii necesare funcţiilor din cadrul aparatului primăriilor, vol 37, f 278 şi urm., dosar urmărire, format electronic) şi martori (e.g., martora CCCCCC., audiată în şedinţa publică din data 6.10.2017 a precizat că:

"La nivelul localităţii nu existau persoane specializate în vederea elaborării strategiei, iar această societate ne-a ajutat la elaborarea proiectelor şi întocmirea procedurilor ce trebuiau să fie urmate . . . . . . . . . .Consultanţa consta în îndrumările oferite pentru întocmirea proiectelor, depunerea dosarului pentru obţinerea punctajului necesar în vederea realizării obiectivului; martorul DDDDDD., audiat în şedinţa publică din data 6.10.2017, a sustinut că în cadrul primăriei nu exista personal calificat care să întocmească strategia de dezvoltare. În acelaşi sens este şi declaraţia martorului UUUUU., audiat în şedinţa publică din data 12.05.2017: Noi începusem să facem o asemenea strategie, însă ne era greu pentru că specialişti cu studii superioare, la acel moment, în cadrul primăriei, nu existau. Studii juridice, la acel moment, în primărie, aveam doar eu şi consilierul juridic. În serviciul economic şi management nu exista niciun angajat cu studii superioare, inclusiv contabilul, la acea dată, avea studii medii. În timp ce lucram la acea strategie, a venit dl primar cu oferta ca lucrarea să fie întocmită de o societate care are experienţă în domeniu, lucru pe care noi l-am îmbrăţişat pentru că ne-a scutit de o muncă în plus. ").

Inculpatul L., audiat în şedinţa publică din data de 12.04.2018, a declarat:

"... la nivelul primăriei Cuca nu aveam personal specializat deoarece funcţionam cu şapte cadre, din totalul de 17 prevăzute în organigramă. Personal am mers la sediul firmei din centrul oraşului Piteşti unde am solicitat sprijin pentru întocmirea strategiei şi de asemenea, mi-am exprimat dorinţa construcţiei unui cămin cultural de centru. ...Precizez că societatea respectivă mi-a dat credinţa că dispune de personal pregătit în elaborarea de analize şi studii necesare dezvoltării comunităţii mele, fiind evaluat volumul lucrările la care se raportau contractele ce urmau să fie semnate."

Inculpatul R., audiat în şedinţa publică din data de 12.04.2018 a arătat:

"Doresc să precizez că primăria Şuici nu avea personal specializat în accesarea de fonduri europene şi nu avea internet. Reprezentanţii EEEEE. au prezentat şi o ofertă care a rămas la sercretariat."

Inculpata K.,audiată în şedinţa publică din data de 14.06.2016, a arătat:

"În ceea ce priveşte contractele pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală declar că în etapa de iniţiere a contractelor sau de prezentare a ofertei pe care firma o avea eram implicată doar prin participarea la evenimente publice în cadrul cărora prezentam diverse subiecte de interes pe tema accesării fondurilor europene. Nu am participat la şedinţele Colegiului Prefectural, am participat doar la evenimente publice la care am fost invitată direct, sau la care dl EEEEEE. - administratorului firmei a decis să merg.

În acea perioadă erau organizate foarte multe evenimente de informare sau dezbatere la sediul Camerei de comerţ, universităţi sau instituţii ale administraţiei publice. În cadrul acestor evenimente nu se prezentau serviciile pe care firma le oferea, eu doar aduceam o contribuţie tehnică pe subiectul decis de organizatori. Ulterior persoanele interesate, fie îmi cereau datele de contact, fie identificau pagina de internet a firmei - loc în care erau găsite, prezentate în detaliu serviciile oferite.

Nu am participat la negocieri în privinţa contractelor, iar modelul de contract sau drafturile contractelor erau lucrate de juristul firmei - doamna FFFFFF..

Ulterior, la solicitarea clienţilor propunerea tehnică-financiară şi ulterior propunerea de contract erau transmise prin poştă, prin e-mail, sau duse de angajaţii EEEEE.. Atunci când se efectuau deplasări, mai ales în zonele în care, administratorul decisese să deschidem puncte de lucru, respectiv la Piteşti şi Slobozia asistent-managerul întreba dacă sunt documente de dus în acele locaţii şi erau transmise . . . . . . . . . .Nu am fost implicată nici în stabilirea preţului - oferta financiară fiind elaborată exclusiv de dl. FFFFF.. Nu am participat la negocieri privind clauzele sau preţul contractelor.

În ceea ce priveşte semnarea contractelor - acestea au fost semnate de mine în biroul de la Bucureşti într-o zi în care directorul general nu era. Asistent-managerul a anunţat că este în deplasare la Piteşti, a întrebat dacă pot fi semnate contractele pentru a fi duse. Am văzut că erau deja semnate de juristul firmei şi le-am semnat. Colegii de la biroul din Piteşti sau chiar şoferul în acea zi au dus contractele la sediu unităţilor administrativ teritoriale."

Inculpata BB., director general EEEEE., audiată în şedinţa publică din data de 21.03.2016, a arătat:

"...nu am greşit cu nimic, am respectat toate prevederile legale în materie de achiziţii publice, fonduri europene şi alte legi conexe. Toate contractele au fost onorate şi personal nu am avut niciun beneficiu de pe urma acestor contracte."

De asemenea, instanţa de fond a reţinut şi poziţia inculpatului G. care a solicitat oferte de la 3 societăţi comerciale. Acesta, audiat în şedinţa publică din data de 30.03.2018, a arătat:

"Anterior semnării celor două contracte am făcut parte dintr-o comisie de selectare a unor oferte privind lucrarea - realizarea studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală a com. Mălureni, constituită conform dispoziţiei primarului nr. 1726/30.07.2007, chiar dacă art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 prevedea că autoritatea contractantă achiziţionează direct produse, servicii sau lucrări în măsura în care valoarea achiziţiei estimată nu depăşeşte echivalentul a 5000 euro.

În cazul acestei comisii am analizat cele trei oferte depuse de S.C. NNNNN. (oferta de 5000 euro), S.C. OOOOO. S.R.L. (oferta de 5500 euro) şi EEEEE. (oferta de 4850 euro), selectând pe cea care a avut preţul cel mai mic.

Ofertele depuse de S.C. NNNNN. şi S.C. OOOOO. S.R.L., sunt depuse şi înregistrate sub nr. x din 12.07.2007 la consiliul local Mălureni, şi nu au fost întocmite pro causa."

Astfel, prima instanţă a constatat că ofertele au fost transmise de către S.C. NNNNN. (5000 euro, fără TVA) şi S.C. OOOOO. (5500 euro, fără TVA) către UATC Mălureni şi conţineau activităţile specifice similare cantitativ, însă, au depăşit, ca valoare, oferta EEEEE. (4850 euro, fără TVA).

O situaţie similară nu a fost întâlnită în cazul celorlalte UATC, care nu au primit alte oferte, cu excepţia celei provenind de la EEEEE. sau care, prin forţe proprii, nu au identificat alte societăţi ce puteau elabora studiile. În cuprinsul considerentelor sentinţei penale apelate, instanţa a arătat că, imposibilitatea de identificare a altor societăţi este evidentă din situaţia repetitivă la nivelul UATC implicate în prezenta cauză.

Mai mult decât atât, instanţa de fond a reţinut că existenţa ofertelor reale multiple (UATC Mălureni) se datora însăşi societăţilor comerciale ce au trimis oferte, iar nu identificării acestora de către lucrătorii ori reprezentanţii primăriei.

În legătură cu posibilitatea efectuării unor astfel de studii la nivelul anilor 2007-2008, prima instanţă a subliniat cele relatate de inculpata K. care a susţinut că existau experţi bine pregătiţi, însă raportat la nevoile comunităţilor locale, erau insuficienţi.

Ca urmare, situaţia ofertelor înaintate de S.C. NNNNN. şi S.C. OOOOO., exclusiv către UATC Mălureni, nu au putut profita acuzaţiei, în sensul că nu furnizează date utile susţinerii actului de inculpare în raport cu ceilalţi inculpaţi sau cu restul UATC.

Martorul GGGGGG. cel care a întocmit o strategie anterioară de dezvoltare a comunei Nucşoara, audiat în şedinţa publică din data 6.10.2017, la interpelarea instanţei a arătat:

"prin fişa postului aveam obligaţia să realizez strategia de dezvoltare. Mai precizez că eram singurul în măsură să elaborez acest document, fiind un document obligatoriu pentru orice primărie. La acel moment primar era dl J.. Am avut discuţii cu acesta pe parcursul elaborării strategiei, precum şi cu membrii consiliului local, pentru că acesta era un document public şi trebuia adoptat de către consiliul local. Nu am cunoştinţă despre strategia întocmită de S.C. EEEEE.. La parchet am fost întrebat cine a întocmit strategia, am răspuns că eu alături de membrii consiliului local . . . . . . . . . .Mi s-a prezentat strategia datată 2007, semnată de mine şi aflată în vol. 32 dosar de urmărire penală, filele x şi urm. (n.n. dosar electronic) si menţionez că recunosc documentul ca fiind întocmit de mine, este cel despre care am vorbit."

Martorul RRRRR., cel care a întocmit strategia de dezvoltare a comunei Moşoaia, audiat în şedinţa publică din data 20.10.2017, a arătat:

"Planul strategic de dezvoltare a comunei Moşoaia, 2007-2013", ...eu am făcut această lucrare la solicitarea dl primar, având în vedere legislaţia care spunea că trebuie să avem aceste strategii de dezvoltare. Lucrarea am făcut-o eu, nu este colectivă; consilierii şi-au însuşit-o însă eu am făcut lucrarea. Sprijin am avut de la o colegă de la o altă comună, care mi-a dat ce a lucrat dumneaei, şi în funcţie de aceasta am adaptat lucrarea la comuna Moşoaia . . . . . . . . . .Martorul a precizat şi faptul că nu are studii economice."

Instanţa de fond a constatat, trecând peste conţinutul comparativ al strategiilor locale de dezvoltare elaborate de martori şi cele aparţinând EEEEE. că acestea din urmă au stat la baza şi au sprijinit atragerea de fonduri nerambursabile la nivelul UATC Nucşoara şi Moşoaia.

În ceea ce priveşte asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, instanţa de fond a subliniat faptul că acest aspect trebuie urmărit în ansamblul situaţiei legate de lipsa ori necunoaşterea altei entităţi ori societăţi abilitate a întocmi strategii de dezvoltare ori studii de fezabilitate, dar şi în contextul în care cele întocmite de EEEEE. au avut vocaţia ori au generat atragerea reală de fonduri la nivel local, net superioare valoric preţului plătit EEEEE..

S-a mai invocat în rechizitoriu că prin strategiile de dezvoltare locală nu au fost identificate nevoile reale ale comunităţii şi nu au constituit un instrument concret de lucru în activitatea administraţiei publice locale, iar obiectul contractului de consultanţă identificare linii de finanţare nu a fost executat şi, în consecinţă, nu au fost realizate activităţi concrete care să sprijine dezvoltarea comunităţii locale (p.225, 227, 223, 239, 245, 484, 516, 532, 549, 564, 572, 581, 597, 613, 623, 656, 682 din Rechizitoriu). Punctual s-a susţinut că strategiile de dezvoltare, studiile de fezabilitate ori contractele pentru identificarea liniilor de finanţare nu au produs beneficii la nivelul comunităţilor (UAT Cuca, p. 57 rechizitoriu; Valea Danului, p. 80; Coşeşti, p. 239; Corbi, p. 246; Budeasa, p. 322; Morăreşti p. 394;) sau sunt lipsite de utilitate (Şuici, p. 421; Mălureni, p. 438; Mărăcineni, p. 454; Stolnici, p. 507; Corbeni, p. 525; Vedea, p. 562; Cocu, p.570; Uda, p. 577; Rociu, p. 660;); inexistenţa prestaţiei din partea EEEEE. (Băbana, p. 590; Nucşoara, p. 623 Rechizitoriu). În rechizitoriu s-a afirmat iniţial necesitatea ori utilitatea strategiilor locale (p. 31), pentru ca ulterior, ca şi în cursul judecăţii, să fie negată această abilitate.

Prima instanţă a constatat că inculpaţii au făcut dovada că au depus cereri de finanţare care au fost admise şi că în anumite cazuri s-au obţinut sume importante folosite la nivelul comunităţilor, proiecte de interes local fiind derulate şi finalizate. Aceste cereri de finanţare au vizat obiective de investiţii şi au generat proiecte finalizate sau în curs de finalizare, proiecte ce au avut la bază documentele elaborate de EEEEE. .

Martorii audiaţi în cursul judecăţii, lucrători în cadrul primăriilor, au confirmat atragerea fondurilor nerambursabile şi, implicit, şi susţinerile inculpaţilor. Instanţa de fond a susţinut că declaraţiile martorilor au dublat probatoriul cu înscrisuri care atestă realitatea atragerii acestor fonduri în baza unor cereri de finanţare având la bază documente elaborate de EEEEE..

În acest sens, prima instanţa a făcut referire la declaraţiile martorilor HHHHHH. (sedinţa din 26.09.2017), IIIIII. (sedinţa din 6.10.2017), CCCCCC. (sedinţa din 6.10.2017), RRRRR., JJJJJJ. (sedinţa din 20.10.2017), VVVVV., WWWWW., (sedinţa din 8.11.2017).

Martora JJJJJJ. (sedinţa din 20.10.2017) a arătat:

"strategia de dezvoltare locală, aşa cum am precizat, este un document de programare, care foloseşte pentru obţinerea de fonduri, era o cerinţă, cât şi pentru cunoaşterea realităţilor existente şi indicarea direcţiilor de acţiune pe termen mediu şi lung... pentru accesarea de fonduri europene, grila de conformitate administrativă a unei cereri de finanţare cuprinde menţiunea obligativităţii unei strategii de dezvoltare. În cazul în care nu ar fi existat strategia locală proiectul primea un punctaj mai mic de care depindea reuşita proiectului. ...Nu cunosc dacă invocarea în dosarele de finanţare a strategiei judeţene, în loc de cea locală, ar fi generat acelaşi efect."

Martorul GGGGGG., audiat în şedinţa publică din data 6.10.2017, a susţinut, că:" . . . . . . . . . .unele dintre proiectele menţionate în strategie au fost demarate în anul 2007, unele finalizate, altele au fost începute în a doua perioadă (2014-2020). Data angajării mele este 01.04.2006. La momentul angajării mele, erau începute proiecte, dar nu în baza acestei strategii, pentru că aceasta este concepută pentru perioada 2007-2013."

Martorul KKKKKK., audiat în şedinţa publică din data 8.11.2017, a susţinut că:"pentru acest lucru a fost aprobată strategia de dezvoltare locală în anul 2007, respectiv ca pentru o anumită perioadă să fie derulate investiţii în comună şi din ce îmi amintesc era un avantaj dacă erau prinse în strategie pentru un eventual punctaj mai mare la obţinerea de fonduri. ...s-au efectuat lucrări pentru extinderea canalizării din comuna Stîlpeni şi reabilitarea şi modernizarea Căminului Cultural Rădeşti cu fonduri obţinute de la UE. Precizez că nu m-am ocupat de strategie şi nu aş vrea să greşesc despre anumite investiţii, dar s-au făcut multe investiţii. ...cred că au fost atinse anumite obiective şi mă refer la canalizare, modernizarea căminului cultural, avem în derulare modernizarea căminului cultural din satul Ivezeni, tot cu obţinerea de fonduri de la Uniunea Europeană, asfaltarea de drumuri."

Martorul WWWWW., audiat în şedinţa publică din data 8.11.2017, a declarat că:

". . . . . . . . . .La nivelul anului 2008 eram contabil al primăriei Corbeni. Pentru accesarea de fonduri europene pe PNDR 2007-2013 a fost încheiat un contract pentru realizarea strategiei la nivel local, necesară pentru accesarea de fonduri europene pe programul menţionat. A fost încheiat contractul pentru realizarea consultanţei în vederea realizării strategiei la nivel local şi au fost predate două produse: un produs intermediar şi unul final. Strategia de dezvoltare era necesară pentru accesarea fondurilor şi pentru obţinerea punctajului pe PNDR, respectiv cele cinci puncte ce erau specificate în Ghidul de Finanţare.

Au fost accesate şi realizate trei proiecte cu fonduri europene, în valoare de 5.000.000 fără TVA, respectiv reabilitare grup şcolar Corbeni, un proiect integrat pe Măsura 322, şi un proiect pentru un drum forestier pe Măsura 125."

Martorul LLLLLL., audiat în şedinţa publică din data 24.11.2017, a declarat că:

"În legătură cu utilitatea strategiei locale pot confirma că au fost atrase fonduri europene de către comuna Sălătrucu de aproximativ 200.000 euro şi au fost implementate două proiecte pe Măsura 313 şi Măsura 322. Măsura 313 viza un centru de informare turistică, celalalt proiect viza modernizarea şi dotarea căminului cultural Sălătrucu.

Au fost declarate eligibile şi datorită strategiei, deoarece pe fişele de punctaj am primit la proiectul pe Măsura 313 - 10 puncte, iar pentru celălalt s-au primit 5 puncte.

În legătură cu obiectivele cuprinse în strategie menţionez faptul că s-au realizat obiectivele de investiţii în proporţie de peste 90%, iar restul sunt în curs de implementare şi execuţie, spre exemplu - asfaltările de drumuri şi canalizarea sunt în curs de implementare."

Martorul MMMMMM., audiat în şedinţa publică din data 24.11.2017, a susţinut, la întrebarea formulată de reprezentantul Ministerului Public referitoare la beneficiul pe care l-a cunoscut comuna în urma activităţii prestate de ECP şi în ce s-a materializat acest beneficiu, că:

"au fost mai multe localităţi care trebuiau să-şi întocmească strategiile de dezvoltare. A reprezentat un beneficiu pentru localitatea şi pentru cetăţenii din localitatea Cuca. Cea mai mare necesitate şi implicit realizare a fost introducerea apei potabile, de care anterior localitatea nu beneficia, localnicii cărând apa de la izvoare."

Inculpatul H., audiat în şedinţa publică din data de 4.04.2016, a arătat:

"Strategia de dezvoltare întocmită de S.C. EEEEE. a fost utilizată în cadrul următoarelor proiecte: Îmbunătăţirea de drumuri de interes local, reţeaua de apă uzată, reabilitare, modernizare şi dotare cămin Cultural din com. Morăreşti sat Deduleşti, jud. Argeş, a fost depus la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Întocmirea strategiei de dezvoltare local a fost punctată cu 5 pct. în punctajul de selecţie al celor trei proiecte.

Proiectul pe Măsura 322, îmbunătăţirea drumurilor de interes local, a fost declarat eligibil primind 59 de puncte, dar fără a fi acordată finanţare în anul 2009. Ulterior ne-am înscris la GAL şi am înregistrat două noi proiecte tot pe Măsura 322, privind reabilitare, modernizarea şi dotarea Căminului Cultural sat Deduleşti, com. Morăreşti, valoarea eligibilă 75.616 euro.

În total au fost patru proiecte declarate eligibile: Modernizarea căminului cultural - valoarea eligibilă 75.616 euro; Înfiinţarea şi dotarea serviciului de gospodărire comunală - valoarea eligibilă 74.717 euro; Reabilitarea drumurilor - deşi declarat eligibil nu am primit fonduri; Asocierea între Consilulul local Morăreşti şi Consiliul Judetean şi CL Dragoslavele, Nucşoara, Stolnici, Ticveni, Corbeni şi Mozăceni în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor de urgenţă voluntare în situaţii de urgenţă. În baza acestei ultime cereri am primit materiale care se regăsesc la Primăria Morăreşti. Toate aceste cereri au avut la bază strategia de dezvoltare locală întocmită de S.C. EEEEE.."

Inculpatul U., audiat în şedinţa publică din data de 4.04.2016, a arătat:

"...Utilizând studiul de fezabilitate, am obţinut finanţare din fonduri europene nerambursabile în cuantum total aproximativ 1.200.000 euro. ...pentru a putea accesa astfel de fonduri era obligatoriu ca localitatea să aibă întocmit un proiect de dezvoltare locală, acesta fiind un criteriu de eligibilitate. Doresc să menţionez punctual o serie de proiecte pentru care am obţinut finanţare din fondurile europene pe baza strategiei de dezvoltare locală. EEEEE. s-a mai implicat ulterior predării studiului de fezabilitate în formularea cererii de finanţare pe proiectul canalizare şi asfaltări. Acest proiect a primit 65 de puncte şi a fost declarat eligibil, dar nu a fost finanţat, pentru că au fost finanţate proiectele care aveau un punctaj de la 70 de puncte.

Proiectele realizate în baza strategiei întocmite de EEEEE.:

Dotarea cămin cultural Sălătrucu - fonduri primite 128.488 euro, declarat eligibil în cursul anului 2013; Existenţa strategiei de dezvoltare locală întocmită de EEEEE. a fost punctată cu 10 puncte dintr-un total de 52. Proiectul a fost executat şi recepţionat în 18.08.2014;

Înfiinţare centru local de informare turistică în zona montană a Văii Topolog în localitatea Sălătrucu şi Marketul serviciilor turistice în zona montană a Văii Topolog - fonduri primite 158.222 euro, realizat în cursul anului 2011. Existenţa strategiei de dezvoltare locală întocmită de EEEEE. a fost punctată cu 50 dintr-un total de 100 puncte. Proiectul a fost executat şi recepţionat la 23.06.2015.

Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea silviculturii în comuna Sălătruc în valoare de 1.051.378 euro, încheiat între Agenţia de Plăţi pentru dezvoltare locală şi pescuit recepţionat în 2016."

Inculpatul P., audiat în şedinţa publică din data de 119.04.2016, a arătat:

"Datorită strategiei am implementat următoarele proiecte: Proiect integrat pe Măsura 322 cu reabilitarea drumurilor comunale; două stadioane în comuna Corbeni şi satul Oeşti - acestea au fost finalizate după expirarea mandatului meu, însă lucrările au vizat realizarea de tribune, gazon, instalaţii de iluminat, grupuri sanitare, vestiare, etc.; canalizare; dotări cămine culturale, centru de îngrijire copii cu program prelungit în sat. Oeşti - proiect în valoare de 2,5 milioane de euro. Acest centru de îngrijire copii nu funcţionează, a fost finalizat în 2014, iar eu nu mai sunt primar din 2012. Pentru acest proiect am primit 6 puncte, întrucât am avut şi strategia de dezvoltare locală.

Un alt proiect pe Măsura 125 pentru reabilitarea drumului forestier Oeşti - Valea Oească, valoare de 1,5 milioane de euro, proiect finanţat şi executat. Prin Ministerul Mediului am realizat un proiect de canalizare în satele Oeşti-Ungureni şi Oesti-Pământeni, în valoare de 1,5 milioane euro. Am mai implementat un proiect cu Agenţia de Dezvoltare Rurală Sud-Muntenia pentru reabilitarea fostului liceu în valoare de 800.000 euro - proiect finanţat şi executat."

Inculpatul W., audiat în şedinţa publică din data de 28.06.2017 a arătat:

"În ceea ce priveşte investiţiile realizate în urma întocmirii strategiei doresc să arăt că în proporţie de peste 80% investiţiile au fost realizate, este adevărat, însă, că s-au folosit diverse surse de finanţare - locale, judeţene, guvernamentale şi europene. Eu cred că ar fi necesar să fie avută în vedere părerea locuitorilor, în acest sens."

Inculpatul CC., audiat în şedinţa publică din data de 16.03.2018 a arătat:

"Pentru noi strategia de dezvoltare a fost necesară, întrucât am reuşit să promovăm aceste proiecte la Târgovişte la APDRP, iar conform acestei strategii actualul primar mi-a enumerat, prin adresa prin care mi-a răspuns la cerere, o serie de lucrări ce s-au efectuat . . . . . . . . . . Ataşez prezentei declaraţii acest răspuns."

Inculpatul O., audiat în şedinţa publică din data de 12.04.2018 a arătat:

"Strategia ne-a folosit, contrar acuzaţiilor, pentru că am accesat fonduri europene. Am dat 5000 euro pe strategie şi datorită ei, am accesat peste 300.000 euro numai din trei proiecte. Am făcut un centru multifuncţional într-un sat majoritar de romi, care funcţionează bine şi în prezent, care a constat 200.000 euro - fonduri europene nerambursabile, am dotat primăria - Serviciul gospodărire cu un tractor care a costat 75.000 euro (era un budo-excavator, de fapt); am dotat un cămin cu tot ce este necesar - 35.000 euro; am depus încă alte două proiecte pentru asfaltare - 2,5 km, care momentan a fost respins, dar s-a reluat acest proiect. Strategia am elaborat-o cu gândul de a face ceva pentru comunitate. Aceasta a fost utilă şi pentru obţinerea fondurilor guvernamentale, unde am accesat fonduri pentru alimentare cu apă, avem 35 km de conductă de apă şi sunt alimentate 700 gospodării. Fondurile guvernamentale fiind obţinute în anii 2007-2008."

Inculpatul R., audiat în şedinţa publică din data de 12.04.2018 a arătat:"...Contractele încheiate cu S.C. EEEEE. au fost semnate de mine în calitate de primar, de viceprimar, de secretar, de contabil şi cei doi preşedinţi de şedinţă ai CL Şuici, domnii NNNNNN. şi OOOOOO., care au fost prezenţi la şedinţele când s-au emis HCL 85/2007 şi 142/2007. Aceste contracte au avut impact pozitiv pentru comuna Şuici, având ca rezultat accesarea fondurilor europene, respectiv: prima înfiinţare reţea publică de apă uzată, îmbunătăţirea reţelei publice de apă, îmbunătăţirea drumurilor comunale şi vecinale, prima înfiinţare şi dotare a centrului de asistenţă după programul şcolar şi dotare cămin cultural în com. Şuici în valoarea de 2.468.599 euro. Acest contract a fost finanţat pe Măsura 322 PNDR Târgovişte cu contractul nr. x/02.06.2010 (în acest caz strategia a primit un punctaj de 5 pct. la obţinerea finanţării). Al doilea proiect finanţat a fost alimentarea cu apă în sat. Rudeni, com. Şuici cu o valoare de 1.600.000 RON pe O.G. nr. 7/2007. Al treilea proiect privind dezvoltarea şi consolidarea turismului în zona văii Topolog. Au mai fost efectuate lucrări de punere în siguranţă a PPPPPP. în valoare de 558.915 RON. S-au mai depus şi alte proiecte pentru accesarea de fonduri europene."

Inculpata BB., director general EEEEE., audiată în şedinţa publică din data de 21.03.2016, a arătat:

"...În ceea ce priveşte beneficiile generale a acestor strategii, toate acestea se regăsesc ca plus valoare prin proiectele prin care UAT-urile au accesat fonduri nerambursabile. Toate au avut valoarea mult mai mare decât contravaloarea serviciilor prestate . . . . . . . . . .În ceea ce priveşte asigurarea succesului obţinerii finanţărilor europene, firma la care am lucrat nu şi-a asumat acest lucru, în sensul că obligaţiile contractuale erau ca proiectele scrise să fie declarate eligibile. Finanţarea proiectelor, în mare măsură, ţinea de o competiţie la care participau foarte mulţi beneficiari. Noi nu puteam să ne asumăm câştigarea proiectelor, ci doar calitatea proiectelor şi asigurarea eligibilităţii lor."

În concluzie, instanţa de fond a stabilit că inculpaţii au susţinut utilitatea ori necesitatea documentelor elaborate de EEEEE. şi obţinerea, în baza acestora, a unor fonduri nerambursabile, utilizate la nivel local şi care se reflectă în beneficii substanţiale şi vizibile la nivelul comunelor (se vor vedea şi declaraţiile inculpaţilor HH., OO.., ş.a). Poziţia acestora, ca şi a martorilor reprezentanţi ai comunităţilor ori lucrători în primării, a dublat înscrisurile ce vizeză cererile de finanţare şi investiţiile derulate la nivel local, ce au avut la bază documentele sau activităţile întocmite ori efectuate de EEEEE..

În analiza utilităţii ori necesitatea documentelor elaborate de EEEEE., instanţa de fond a avut în vedere şi faptul că acelaşi act, apreciat delictuos la momentul încheierii contractului, a generat în fapt atrageri de fonduri nerambursabile, net superioare ca valoare celor cheltuite din fondurile publice. În cazul vocaţiei de a atrage fonduri (aspect nerealizat în fapt), instanţa a statuat că ceea ce primează este aptitudinea şi potenţialul studiilor şi strategiilor, iar nu rezultatul final în cazul cererii de finanţare, care presupune intervenţii ale unor factori decizionali subsecvenţi şi fără legătură cu voinţa primarului. De altfel, apărarea inculpaţilor a fost constant legată de atragerea de fonduri ori de admiterea cererilor de finanţare. Din perspectiva vocaţiei, prima instanţă a reţinut că relevantă este situaţia numărului redus de cereri de finanţare depuse de primarii - inculpaţi care au fost respinse în etapa de verificare a conformităţii administrative şi a eligibilităţii pentru apelul de proiecte.

In cadrul acestei evaluări prima instanţă a considerat relevante şi datele din mediul on-line, accesibile oricărei persoane interesate, pe site-ul AFIR, cu relevanţă generală pentru zona Argeş:

"în perioada 2007-2013, ceea ce priveşte măsura de renovare şi dezvoltare a satelor (Măsura 322) au fost depuse peste 3.317 de cereri de finanţare în valoare de peste 7,65 de miliarde de euro, suma alocată prin PNDR acestei Măsuri până în anul 2013, respectiv 1,60 de miliarde de euro fiind astfel depăşită de peste 4 ori. Au fost contractate până în prezent 891 de proiecte cu o valoare nerambursabilă de aproximativ 1,83 de miliarde de euro, fiind plătiţi peste 1,52 miliarde euro. Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a plătit peste 7,4 miliarde euro către beneficiarii Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 care au depus până în prezent cereri de plată pentru decontarea cheltuielilor efectuate. Prin plăţile efectuate de către Agenţie s-a ajuns la un grad de absorbţie de peste 86% din totalul fondurilor europene alocate României de Uniunea Europeană pentru perioada de programare 2007 - 2013. De la demararea PNDR în anul 2008, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a primit şi verificat 150.944 cereri de finanţare, în valoare de peste 18,5 miliarde de euro, dintr-un total disponibil de 5,75 miliarde de euro pentru finanţarea proiectelor de investiţii. Până la această dată au fost contractate 98.444 de proiecte de investiţii pentru a primi finanţare nerambursabilă, valoarea totală a fondurilor alocate fiind de 5,72 miliarde de euro."

Instanţa de fond a mai reţinut că "Impactul PNDR în mediul rural şi, în mod deosebit, în agricultura românească este unul major. Pe lângă infuzia clară şi fără echivoc a peste 7,6 miliarde de euro în dezvoltarea şi modernizarea agriculturii şi a infrastructurii rurale, fondurile europene au asigurat creşterea nivelului de trai pentru cei care locuiesc în spaţiul rural, prin dezvoltarea nu doar a economiei rurale, ci şi a întregului spaţiu rural. PNDR a prevăzut şi investiţii în servicii, în utilităţi şi în încurajarea tuturor activităţilor din spaţiul rural. În ceea ce priveşte agricultura, până în prezent, 75.000 de fermieri au beneficiat de fondurile alocate prin PNDR, iar numărul exploataţiilor agricole din sectoarele vegetal şi animal sprijinite fiind de 2.787 . . . . . . . . . .banii acordaţi au fost investiţi în 44.794 de hectare protejate de inundaţiişi 335.650 hectare modernizate şi reabilitată din punct de vedere al infrastructurii de irigaţii. Aceşti bani se regăsesc de asemenea în cele peste 100 de mii de locuri de muncă create în spaţiul rural, în cei peste 3.606 de km de drumuri agricole şi forestiere construite şi înseamnă, de asemenea, că peste 3 milioane de locuitori din zona rurală beneficiază de infrastructura rurală creată şi modernizată prin măsura de renovarea şi dezvoltarea satelor. Pentru locuitorii spaţiului rural au fost construiţi 7.245 km de reţea de alimentare cu apă şi canalizare. Impactul PNDR se poate măsura şi prin prisma celor 3.290 IMM-uri non-agricole şi a celor 1.861 proiecte care presupun activităţi turistice finanţate prin PNDR, care, mai mult decât a genera locuri de muncă, au stat la baza revigorării sustenabile a economiei rurale . . . . . . . . . .Nu se poate însă nega faptul că sprijinul financiar obţinut până în prezent de către comunităţile rurale a dus la rezultate palpabile cu efect benefic asupra vieţii locuitorilor din mediul rural." https://www.afir.info

Prima instanţă a făcut referire şi la cererile de finanţare distincte, invocate în actul de sesizare (p. 107, 217, 266/125, 133, 155), respectiv:

1. Cererea de finanţare depusă de solicitantul Consiliul Local Miceşti, la data de 15.08.2007, a vizat proiectul intitulat Centru Virtual de Resurse pentru Dezvoltare Locală, în programul Fondul de dezvoltarea administraţiei la nivel local, linia de buget Phare 2005 RO-2005/017-555.01.03.05.01 şi Phare 2006 RO-2006/018-147.01.03.02.03. Solicitantul, Consiliul Local Miceşti în calitate de partener lider (aplicant), împreună cu partenerii Consiliul Judeţean Argeş şi Consiliile Locale Budeasa, Corbeni, Coşeşti, Dragoslavele, Leordeni, Stoeneşti, Ţiţeşti, Mihăeşti, Moşoaia, Stâlpeni, Şuici şi Mălureni au încheiat acordul de parteneriat din data de 13.08.2007, ce avea ca scop "îmbunătăţirea performanţelor funcţionarilor publici din cadrul autorităţilor locale din judeţul Argeş (…) în gestionarea eficientă a serviciilor publice şi accesarea fondurilor europene" prin "instruirea în domeniul informaticii pentru obţinerea licenţei europene de operare pe computer şi managementului de proiect" .

Instanţa a constatat că cererea, ce a fost depusă de solicitantul, Consiliul Local Miceşti la data de 15.08.2007, avea un grup ţintă de 26 funcţionari din cadrul primăriilor partenere.

Totodată, a constatat că fiecare partener a beneficiat de sprijinul EEEEE., aspect materializat în setul de documente înaintate primăriilor (e.g. fila x, vol. 38).

2. Cererea de finanţare depusă de către Consiliul Local Stolnici, la data de 14.08.2007, a vizat proiectul Servicii de voluntariat pentru situaţii de urgenţă în programul Îmbunătăţirea serviciilor de voluntariat pentru situaţii de urgenţă, linia de buget Phare 2005 RO-2005/017-555.01.03.05.01 şi Phare 2006 RO-2006/018-147.01.03.02.03. Solicitantul, Consiliul Local Stolnici, în calitate de partener-lider (aplicant, solicitant) împreună cu partenerii Consiliul Judeţean Argeş şi consiliile locale Dragoslavele, Tigveni, Corbeni, Morăreşti, Mozăceni şi Nucşoara, au încheiat acordul de parteneriat din data de 08.08.2007. În cadrul acestui proiect s-a realizat dotarea serviciilor de voluntariat pentru situaţii de urgenţă cu echipamente de protecţie şi de intervenţie, s-au organizat stagii de pregătire a personalului .

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a observat că cererea a fost depusă de solicitantul Consiliul Local Stolnici la data de 14.08.2007, înaintea încheierii propriului contract cu EEEEE. la data de 23.08.2007, contractul nr. x, de consultanţă în implementarea proiectului de finanţare, fiind încheiat cu EEEEE. la data de 8.01.2008 şi s-a derulat până la data de 25.05.2009, având o valoare totală de 66.976,66 euro, cu o contribuţie finală Phare de 60278,94 euro.

Prima instanţă a reţinut că acest contract este distinct şi ulterior celor "imputate" primarului comunei Stolnici, lider de proiect. Totuşi, eforturile liderului de proiect au dus la obţinerea unor beneficii reale pentru toţi partenerii, semnatari ai acordului.

Pentru această cerere de finanţare, EEEEE. a întocmit o serie de rapoarte de activitate, periodic, în baza contractului de consultanţă, rapoarte ce enumeră actele întocmite de EEEEE. şi menţionează datele efectuării acestora . Raportul tehnic intermediar era datat la 18.12.2008, iar raportul final la 25.05.2009 . Prima instanţă a mai constatat că raportul narativ final consemnează, la pct. 4 şi 5, rezultatele obţinute, respectiv achiziţionarea a 7 motopompe, 7 scări culisante, 7 motoferăstraie, 14 grupuri electrogene portabile, ş.a. şi instruirea a 50 de persoane, beneficiarii finali fiind consideraţi a fi 21.511 locuitori ai comunelor partenere, 280 navetişti ce lucrează în domeniul turismului, 30.000 turişti . Din cuprinsul raportului a rezultat că achiziţiile de bunuri şi servicii au demarat ulterior încheierii contractului de consultanţă cu EEEEE. .

3. pentru proiecte finanţate din PNDR - Măsura 322 s-a susţinut lipsa necesităţii strategiei locale în condiţiile preexistenţei celei judeţene (p. 247, 249, 272, 307, 371, rechizitoriu). În actul de sesizare procurorul a mai susţinut că, întrucât Programul Operaţional Multianual al Judeţului Argeş 2007-2013 reprezintă strategia de dezvoltare judeţeană în care se încadrează proiectele propuse spre finanţare şi invocate de unităţile administrativ teritoriale, doar existenţa acestuia conducea în mod automat la acordarea punctajului aferent criteriului de selecţie nr. 3 din Ghidul solicitantului, fără a mai fi necesară existenţa unei strategii de dezvoltare locală (p. 274, 323, 347, 371, rechizitoriu).

Ghidul solicitantului prevede, aspect care a fost invocat în actul de sesizare, pentru accesarea Măsurii 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale, versiunea 04 iunie 2009, la secţiunea Criteriile de selecţie ale proiectului, faptul că "proiectele prin care se solicită finanţare prin FEADR sunt supuse unui sistem de selecţie, în baza căruia fiecare proiect este punctat, conform unor criterii enumerate printre care şi criteriul potrivit căruia proiectele se încadrează într-o strategie de dezvoltare locală sau judeţeană, încadrarea proiectului într-o strategie de dezvoltare locală sau judeţeană, urmând a fi probată printr-o adresă de la Consiliul Judeţean/Agenţia de Dezvoltare Regională. Potrivit aceluiaşi Ghid al solicitantului, criteriile de selecţie sunt utilizate în scopul punctării cererii de finanţare şi nu sunt un criteriu de eligibilitate care să poată determina aprecieri asupra conformităţii proiectului. Astfel, toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selecţie (…) iar sistemul de punctare acordă un nr. de 5 puncte pentru criteriul privind încadrarea proiectului într-o strategie de dezvoltare locală sau judeţeană" (Ghidul solicitantului. Formularul cererii de finanţare; f. x rechizitoriu; f. x şi urm., vol. 40; f. x; dosar urmărire, format electronic).

Instanţa de fond a constatat că necesitatea strategiei a fost dovedită, suplimentar, prin înscrisurile emanate de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia prin care se solicita să se comunice existenţa Strategiei de dezvoltare locală şi să se inainteze o copie în format electronic, informaţiile fiind utile pentru actualizarea Planului de dezvoltare regională .

Instanţa a mai adăugat şi aceea că în cazul cererilor de finanţare, existente în copie la dosar, punctajul a fost obţinut în baza strategiei locale.

Martorii şi inculpaţii audiaţi au atestat şi natura, amploarea, utilitatea lucrărilor efectuate ca urmare a atragerii fondurilor nerambursabile, respectiv legătura directă între activitatea EEEEE. şi acest beneficiu la nivel local: QQQQQQ., inspector urbanism, audiat în şedinţa publică din data de 26.09.2017 a susţinut:

"Datorită întocmirii strategiei au existat direcţii de dezvoltare a localităţii, respectiv s-au început lucrările la o canalizare, care însă nu este finalizată nici în prezent. Au fost executate două drumuri comunale, acestea au fost finalizate. S-au efectuat extinderi de circa 3-4 km de reţea de apă . . . . . . . . . .fără strategia întocmită nu se puteau derula proiectele de executare a drumurilor, canalizare, reţea de apă. Practic era utilă pentru dezvoltarea localităţii."

Martora JJJJJJ., audiată în şedinţa publică din data de 20.10.2017, a arătat:

"obiective cuprinse în strategia de dezvoltare locală a com. Stîlpeni au făcut de-a lungul timpului obiectul unor cereri de finanţare, atât în cadrul programului naţional de dezvoltare locală, cât şi în cadrul programului naţional de dezvoltare rurală cu fonduri europene. Toate investiţiile care se derulează au fost identificate în strategia de dezvoltare locală. ...Atragerea de fonduri a dus negreşit la îmbunătăţirea condiţiilor de trai din comuna Stîlpeni. Mai mult, strategia a dus la eficientizarea activităţii administraţiei publice, eu o folosesc în fiecare zi în activitatea mea, fiind un document care mă ajută la completarea diferitelor chestionare solicitate, la întocmirea fişelor localităţii solicitate anual. Datele cuprinse în strategie au folosit şi la reactualizarea urbanistic general al comunei. Părerea mea, este că a fost un document eficient."

Martorul WWWWW., audiat în şedinţa publică din data de 8.11.2017, a arătat că:

"utilizând strategie întocmită de către EEEEE.: Au fost accesate şi realizate trei proiecte cu fonduri europene, în valoare de 5.000.000 fără TVA, respectiv reabilitare grup şcolar Corbeni, un proiect integrat pe Măsura 322 şi un proiect pentru un drum forestier pe Măsura 125 . . . . . . . . . . . .toate cererile de finanţare au fost depuse ulterior întocmirii strategiei de dezvoltare."

Martora RRRRRR., audiată în şedinţa publică din data de 8.11.2017, a arătat:

"Cu reprezentanţii ECP, eu personal, nu am avut discuţii, dar i-am văzut lucrând la proiectele cu fonduri PHARE. ..."

Martora TTTTT., audiată în şedinţa publică din data de 12.05.2016, a arătat:

"Reprezentanţii S.C. EEEEE. au venit la sediul primăriei, unde au avut întâlniri cu cetăţenii comunei, cu directorul şcolii pentru a se vedea ce anume se doreşte să se realizeze în viitor prin această strategie . . . . . . . . . . . .în etapa întocmirii studiului (de fezabilitate) am furnizat informaţii reprezentanţilor EEEEE. cu privire la valoarea bugetelor, ce am vrea să facem în viitor, anumite date despre instituţie. Am participat la întâlnirile cu cetăţenii de la sediul instituţiei. Din partea EEEEE. au fost două persoane care au luat date de la primărie din zonă. În faza implementării strategiei, am în vedere demararea proiectelor enumerate la care adaug proiecte cu finanţare locală, cum ar fi alimentarea cu apă, asfaltări de drumuri, reabilitarea şcolii, ş.a."

Martorul UUUUU., audiat în şedinţa publică din data de 12.05.2016, a arătat:

"m-am întâlnit din partea EEEEE. cu o doamnă care a cules date demografice, date din comunitate pentru a întocmi strategia, cred că spre sfârşitul anului 2008. Acelaşi martor a susţinut: cred că puteam să o finalizăm (strategia), însă nu la nivelul celei furnizate de EEEEE., pe care o apreciez competitivă . . . . . . . . . .referindu-ne la oportunitate, dacă mă gândesc la finalitatea strategiei, cred că da, a fost oportună."

Martorul WWWWW., audiat în şedinţa publică din data de 8.11.2017, a arătat referitor la accesarea celor 5.000.000 euro, că:

"în mod sigur a fost un rezultat al strategiei de dezvoltare locală, deoarece a adus cinci puncte, ceea ce în proiecte de evaluare este enorm, eu am câştigat proiecte în sesiunea 2014 şi cu două zecimale după virgulă."

Martorul LLLLLL., audiat în şedinţa publică din data 24.11.2017, a declarat că:

"Cu reprezentanţii firmei EEEEE. m-am întâlnit la momentul depunerii strategiei locale - documentul intermediar, ulterior s-au făcut vizite în teren de către firmă şi m-am întâlnit şi la depunerea strategiei - forma finală."

Inculpatul E., audiat în şedinţa publică din data de 4.04.2016, a susţinut că:

". . . . . . . . . .Am primit serviciile contractate, care au fost de bună calitate, ca dovadă, toate proiectele pe care le-am făcut ulterior, au avut la baza studiului de fezabilitate şi consultanţei de la S.C. EEEEE.. Urmare a studiului de fezabilitate am obţinut aproape 2.500.000 euro pe diverse proiecte, iar studiul de fezabilitate a costat consiliul local 4.850 euro. Consider că această firmă şi-a meritat banii."

Inculpatul P., audiat în şedinţa publică din data de 19.04.2016 a arătat că:

"doamnele BB. şi K., pe care le văd astăzi în sală, le-am văzut la sediul EEEEE. din Piteşti, unde am semnat contractul şi apoi au venit la sediul primăriei. Astfel cum a arătat la primăria noastră a venit şi SSSSSS. din partea EEEEE.. Părerea mea este că S.C. EEEEE. ne-a ajutat în cadrul acestui proiect . . . . . . . . . .anterior semnării contractelor nu cred că s-au prezentat linii de finanţare nerambursabile pentru domeniile ce ne interesau pe noi. ...am depus cereri pentru obţinerea de finanţări nerambursabile, iar EEEEE. ne-a ajutat să facem astfel de cereri de finanţare. Contabilul şef s-a dus la EEEEE. pentru a completa aceste cereri."

Inculpatul W., audiat în şedinţa publică din data de 28.06.2017, a arătat:

"Înaintea încheierii contractului urma să vină respectivele persoane de la firmă în teritoriu pentru a identifica priorităţile ce ar trebui efectuate la nivelul localităţii Stoeneşti acolo unde eu sunt primar. În teritoriu s-au prezentat cele două doamne K. şi BB., prezente astăzi în sală şi un domn, pe care nu mi-l amintesc. Cred că era şofer. Am stat de vorbă eu, viceprimarul, contabilul şi secretarul primăriei cu cele două doamne, despre priorităţile ce urmau să fie trecute în strategie şi ne-am deplasat în teren."

Inculpatul N., audiat în şedinţa publică din data de 30.03.2018, a arătat:

"...în urma unei şedinţe de la consiliul prefectural în luna august 2007, am rămas în sala de şedinţe unde am avut o întâlnire de informare cu mai mulţi reprezentanţi ai S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, care s-au prezentat şi mi-au adus la cunoştinţă că pot da consultaţii şi pot întocmi strategii de dezvoltare locale necesare pentru accesarea fondurilor europene. O doamnă de la S.C. EEEEE. mi-a dat o carte de vizită şi ne-a spus că dacă dorim aceste lucruri să-i contactăm telefonic. Doamna era una dintre cele două doamne, cred că era BB.."

În acest context al atragerii efective de fonduri nerambursabile la nivel local prima instanţă s-a referit la declaraţia inculpatei BB., audiată în şedinţa publică din data de 21.03.2016, potrivit căreia:

"În ceea ce priveşte asigurarea succesului obţinerii finanţărilor europene, firma la care am lucrat nu şi-a asumat acest lucru, în sensul că obligaţiile contractuale erau ca proiectele scrise să fie declarate eligibile. Finanţarea proiectelor, în mare măsură, ţinea de o competiţie la care participau foarte mulţi beneficiari. Noi nu puteam să ne asumăm câştigarea proiectelor, ci doar calitatea proiectelor şi asigurarea eligibilităţii lor."

Apărarea a susţinut că necesitatea şi obligativitatea strategiei locale nu era condiţionată şi nici exclusă de existenţa strategiei judeţene (art. 6 din H.G. nr. 246/2006). Martorii au susţinut însă această evaluare ca fiind asumată la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, completând şi susţinând aspectele iterate de inculpaţi:

Martora SSSSSS., audiată în şedinţa publică din data de 10.01.2018:

"Necesitatea acestor strategii îşi avea baza pe de o parte în respectarea metodologiei ciclului de proiect, metodologia Comisiei Europene încă din anul 1992 care descrie etapele prin care trece un proiect de la planificare până la evaluare şi audit. Dincolo de acest aspect, necesitatea elaborării strategiilor, reieşea şi din faptul că pe anumite linii de finanţare şi atunci, în anii 2007-2010, cât şi în prezent, în Ghidurile Solicitantului, fie se puncta, fie era obligatoriu ca proiectul să facă parte din strategia de dezvoltare locală. În acest sens pot da trei exemple: în perioada 2008-2010 existenţa strategiei de dezvoltare locală era prevăzut în cadrul Ghidului solicitantului pentru Măsura 322 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, iar în prezent aceeaşi regulă se află în majoritatea Ghidurilor solicitantului ca şi criteriu de eligibilitate fără de care proiectul nu există din cadrul Programului Operaţional Regional."

Martorul WWWWW., audiat în şedinţa publică din data de 8.11.2017: a susţinut că "strategia de dezvoltare pentru care s-a apelat la EEEEE. era absolut necesară, întrucât H.G. nr. 246/2006 nu aducea punctaj, este menţionat şi în Ghidul pentru Finanţare cu fonduri europene, că doar strategia, dacă este întocmită, aduce punctaj comunităţii şi prin strategia de dezvoltare locală a comunei Corbeni au fost prevăzute nevoi ale comunei, ce au fost identificate acestea prin discuţiile cu cetăţenii la şedinţele organizate şi analiza managerială a instituţiei. Martorul WWWWW., audiat în şedinţa publică din data de 8.11.2017, a arătat: . . . . . . . . . . .Strategia de dezvoltare era necesară pentru accesarea fondurilor şi pentru obţinerea punctajului pe PNDR, respectiv cele cinci puncte ce erau specificate în Ghidul de Finanţare."

Martora CCCCCC., audiată în şedinţa publică din data de 6.10.2017, a precizat că:

"această strategie a fost utilizată pentru modernizarea drumurilor din localitate, reabilitare cămin cultural, achiziţionarea unui utilaj de deszăpezire, alimentări cu apă. Toate proiectele realizate în cadrul localităţii au avut la bază acea strategie. Strategia era necesară pentru obţinerea unui punctaj în cadrul proiectelor. Fără aceasta nu se pot realiza obiectivele."

Inculpatul U., audiat în şedinţa publică din data de 4.04.2016, a arătat:

"În opinia mea, existenţa proiectului de dezvoltare locală a avut un aport hotărâtor în obţinerea finanţărilor deoarece la licitaţia de proiecte se înscriau foarte multe comune, iar fondurile disponibile spre a fi alocate erau limitate. Aşa fiind, doar comunele cu un punctaj superior obţineau finanţare. Spre exemplu dacă o comună ar fi avut un proiect de dezvoltare locală, iar comuna în care eu eram primar nu ar fi avut un astfel de proiect în mod automat m-aş fi plasat într-o poziţie neeligibilă, deoarece aş fi avut un punctaj inferior."

Inculpatul B., audiat în şedinţa publică din data de 4.04.2016, a arătat:

"strategia locală de dezvoltare nu se referea numai la atragerea de bani europeni, ci avea în vedere şi alte surse, inclusiv sponsorizări. Pentru că localitatea Vedea (comună cu 19 sate şi 9 cătune) nu avea resurse financiare proprii suficiente pentru realizarea proiectelor necesare şi pentru că ştiam modul strict de evaluare al proiectelor, pentru că aveam în derulare un program SAPARD, m-am gândit că singura cale pentru a reuşi dezvoltarea localităţii este această strategie a dezvoltării locale."

Inculpatul EE., audiat în şedinţa publică din data de 16.03.2018, a susţinut:

"Referitor al strategia de dezvoltare locală a comunei Mioarele aceasta a apărut ca o necesitate şi oportunitate pentru dezvoltare comunei într-un mod ordonat şi nu haotic prin care s-au urmărit atragerea de surse financiare guvernamentale sau europene, precum şi folosirea resurselor locale. Trecerea la elaborarea strategiei de dezvoltare locală a comunei Mioarele 2007-2013, 2008-2013, avea în vedere elaborarea unui plan de perspectivă în dezvoltarea com. Mioarele. În desele întâlniri la nivelul Prefecturii, Consiliului Judeţean, întâlnirilor cu reprezentanţii ADR Sud Muntenia şi Agenţia de dezvoltare rurală şi pescuit Târgovişte se punea problema acută a atragerii de fonduri europene."

Cele relatate de martori au avut loc după ce, prin Hotarârea Consiliului Judeţean Argeş (CJ), nr. 87, la data 29.06.2006, a fost înfiinţată unitatea judeţeană pentru Monitorizarea Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice .

Totodată, înscrisurile existente la dosar au atestat că toate contractele de prestări servicii încheiate cu EEEEE. s-au realizat în contextul în care inculpatul AA., în calitate de Preşedinte al CJ, la data de 12.12.2007, informase Instituţia Prefectului, la solicitarea acesteia, despre existenţa Strategiei judeţene de accelerare a serviciilor comunitare de utilităţi publice a Planului de măsuri şi acţiuni aferent şi despre aceea că aceste documente fuseseră publicate pe site-ul CJ, încă din luna august.

De asemenea, acesta a precizat că toate UATC din Argeş fuseseră încunoştiinţate despre existenţa documentelor şi despre necesitatea de întocmire a propriei strategii, astfel încât la sfârşitul lunii noiembrie (2007), 40 de consilii locale obţinuseră stategia proprie privind dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităţi publice . Legătura între Instituţia Prefectului şi Preşedintele CJ sub aspectul comunicării progreselor în legătură cu serviciile comunitare de interes public, a fost constantă şi tot constant s-a afirmat susţinerea UATC de către CJ Argeş în vederea elaborării strategiilor

Prima instanţa a reţinut, în baza ansamblului înscrisurilor din dosar şi declaraţiilor de martori şi inculpaţi ce au susţinut existenţa unor beneficii reale obţinute cu ajutorul lucrărilor şi activităţilor elaborate şi prestate de către EEEEE., că strategia locală a constituit un document programatic eficient, necesar, util demersurilor la nivel local. De asemenea, instanţa reţinut şi eficienţa cererilor de asistenţă financiară nerambursabilă întocmite de către UATC, cu ajutorul EEEEE. sau pe baza documentelor elaborate de EEEEE.. Aceste aspecte, odată dovedite, au susţinut buna-credinţă a echipelor de lucru ale EEEEE., în cadrul cărora au fost implicate şi inculpatele BB. şi K.. S-a reţinut faptul că buna-credinţă la momentul încheierii şi derulării contractelor ar putea conduce la înlăturarea conduitei ilicit penale, cel puţin sub aspectul laturii subiective (buna-credinţă exclude şi necesitatea evaluării unor infracţiuni de serviciu din culpă pentru considerente ce vor fi expuse ulterior).

Coţinutul activităţilor efectuate de EEEEE. a fost explicitat de martorii audiaţi astfel: martorul QQQQQQ., audiat în şedinţa publică din 26.09.2017, a susţinut că:

"Strategia de dezvoltare a fost întocmită de lucrătorii EEEEE., însă datele geografice, legate de drumuri, au fost furnizate de către lucrători ai primăriei, care mai precis au furnizat fişa localităţii în care sunt trecute aproape toate caracteristicile localităţii (date demografice, meşteşuguri, drumuri, şcoli, biserici, etc); martorul HHHHHH., audiat în şedinţa publică din 26.09.2017, a susţinut existenţa unor discuţii cu reprezentanţii EEEEE. în vederea întocmirii strategiilor. În acelaşi sens s-au reţinut şi declaraţiile martorilor TTTTTT., RRRRR. audiaţi în şedinţa publică din 20.10.2017; DDDDDD., audiat în şedinţa publică din 6.10.2017, care a arătat; " ...Ştiu că a venit un reprezentant al EEEEE. pentru semnarea contractului, ulterior mi-au solicitat date despre localitate şi am pus la dispoziţie date istorice, date generale privind localitate şi alte informaţii solicitate de cei de la societate. Strangerea datelor în vederea întocmiriii strategiilor este susţinută şi de martora JJJJJJ., audiată în şedinţa publică din 20.10.2017: Eu am fost responsabilă în furnizarea datelor din cadrul primăriei şi din cadrul UAT pentru derularea acestor contracte, respectiv date de la Registrul Agricol, de la şcoli, biserici, referitoare la investiţiile care se derulau la nivelul comunei Stîlpeni. Aceste date le predam salariaţilor EEEEE. care solicitau aceste date şi mă refer la strategia de dezvoltare locală."

Martora SSSSSS., audiată în şedinţa publică din 10.01.2018, a arătat:

"le-am cunoscut pe doamnele K. şi BB. în anul 2007, lunile octombrie - noiembrie, în cadrul EEEEE., unde am lucrat până la finalul anului 2012. În perioada în care am lucrat în cadrul firmei am fost membru în echipele care au elaborat strategiile de dezvoltare locală, am fost membru şi apoi coordonator al proiectelor care au fost întocmite în cadrul liniei de finanţare MĂSURA 322, am fost membru în echipe şi coordonator al proiectelor ce au fost întocmite pentru beneficiari publici în cadrul Programului Operaţional Regional şi în anumite situaţii făceam parte din echipele care întocmeau documentaţiile necesare participării la diverse licitaţii.

În funcţie de contractele ce se încheiau la nivelul firmei se formau, dintre angajaţi, echipe care aveau ca atribuţie îndeplinirea obligaţiilor contractuale.

...După cum am mai spus am făcut parte din echipe ce întocmeau strategiile de dezvoltare locală. Procesul de întocmire al strategiilor presupunea o serie de etape, printre care colectarea de date de la nivel local şi de la instituţiile relevante precum Institutul Naţional de Statistică, centralizarea datelor şi transmiterea acestora către colegii care elaborau cele două faze ale strategiei, respectiv produsul intermediar şi produsul final.

Rolul meu în cadrul derulării acestor contracte începea imediat după semnarea acestora când trebuia să transmit către beneficiari un set de instrumente, fişă de localităţi, în fapt, ce conţineau necesarul de date pe care trebuia să-l culegem de la nivel local. Primeam datele, pe fax sau e-mail, le centralizam şi le transmiteam colegilor care aveau ca atribuţii să întocmească strategia.

La nivelul firmei se organizau, cel puţin săptămânal, şedinţe de lucru cu toţi angajaţii, la care participa, desigur şi administratorul, iar în cadrul şedinţelor se prezenta stadiul derulării contractelor pe care firma le încheiase.

Doamna BB. era directorul general al firmei EEEEE., iar doamna K. era asociat. Ambele lucrau împreună cu mine în acea societate. Doamna K. a plecat din firmă în 2009 sau 2010, însă de când m-am angajat şi până la momentul la care aceasta a părăsit firma am lucrat împreună.

La şedinţele de lucru despre care am făcut vorbire, uneori, erau prezente şi doamnele BB. şi K..

În cadrul şedinţelor se prezenta stadiul derulării contractelor, iar în ceea ce priveşte partea de strategii, prezentarea stadiului de era făcut de UUUUUU. care coordona aceste contracte şi prezenta stadiul livrabilelor, întrucât aceste strategii se predau în două etape - produsul intermediar în prima parte când se cerea feedback din partea beneficiarilor, iar apoi se preda produsul final, la fel cu solicitarea de comentarii, propuneri de modificare. De asemenea, se menţiona dacă este necesară sau nu prezenţa noastră la şedinţele de consiliu local în care se prezenta şi se aproba strategia.

Această procedură de lucru era unitară la nivelul firmei pentru toate strategiile lucrate indiferent de localizarea acestora. Au fost lucrate strategii în judeţele Argeş, Suceava, Ilfov. Conţinutul cadru sau cuprinsul strategiilor era aproape similar, întrucât viza descrierea contextului începând de la nivel european, până la nivel local."

Martora VVVVVV., audiată în şedinţa publică din 10.01.2018, a arătat:

"în perioada în care am lucrat la societatea EEEEE. au venit la sediu reprezentanţi ai comunelor din judeţ au venit. Au fost efectuate întâlniri de lucru cu reprezentanţii primăriilor din jud. Argeş cu care societatea avea încheiate contracte de colaborare. ...am văzut reprezentanţi de la Miceşti, Cuca, Mihăeşti, Valea Danului, Arefu şi alţii. Puteau fi persoane care lucrau la comunele respective."

Inculpata BB. a susţinut, audiată în şedinţa publică din data de 21.03.2016, că:"toate contractele cu privire la care mi s-au formulat acuzaţii au fost reale, iar pentru acestea s-au prestat servicii nu numai de către o singură persoană, ci de către o echipă de specialişti, angajaţi ai societăţii."

Inculpata K., audiată în şedinţa publică din data de 14.06.2016, a arătat, referitor la conţinutul prestaţiilor EEEEE. în favoarea beneficiarului:

"În ceea ce priveşte derularea contractelor, pentru fiecare contract era desemnat un responsabil de contract şi desemnate şi persoanele ce lucrau sub coordonarea acestuia. Pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală firma a cumpărat date de la Direcţia Statistică Judeţeană şi apoi, pe baza unei fişe de colectare de date, erau colectate date la nivel local. În general, pe teren mergeau atât colegi de la Bucureşti, cât şi de la Piteşti sub coordonarea responsabilului de contract.

Vizitele în teren nu au fost realizate doar în prezenţa reprezentanţilor primăriei, deoarece identificarea problemelor existente la nivel local putea avea loc şi în mod direct, de exemplu pentru observarea stării de degradare a unei şcoli sau a sediului unei unităţi de învăţământ.

Nu anunţam tot timpul şi nu se solicitau tot timpul persoane de la Primărie care să meargă în teren având în vedere că aceştia erau în general puţini şi extrem de solicitaţi.

De asemenea, erau solicitate de la Primărie documente care ar fi putut fi relevante în elaborarea strategiilor în cazul în care acestea existau.

După colectare, datele erau centralizate şi comparate, iar pentru diferenţele de informaţii care apăreau erau solicitate clarificări, fie la primărie, fie la Direcţia Judeţeană de Statistică. Datele erau prelucrate statistic şi prezentate comparativ, ajungându-se, astfel, la acele tabele sau prezentări grafice din strategii.

În prima etapă era elaborat un produs intermediar ce era trimis la primărie pentru consultare, corespondenţa, în acest sens, fiind depusă la dosar. Pe baza comentariilor, sugestiilor sau criticilor aduse era elaborat produsul final. Acesta era predat primăriei împreună cu o adresă de înaintare şi un proces-verbal de recepţie. De asemenea, se arăta disponibilitatea firmei de a trimite un expert, un angajat în cadrul şedinţei Consililui Local dacă se organiza o dezbatere pe marginea strategiei. Documente, însă, erau puse la dispoziţia publicului înainte de şedinţele Consiliului Local de către primărie şi, din câte îmi amintesc, s-a solicitat prezenţa unui expert în câteva cazuri.

Documentele în versiunea electronică se găsesc pe serverul firmei pentru fiecare dintre acestea, am printat imaginea în care sunt descrise proprietăţile tehnice ale documentului, arătându-se, astfel, ziua în care a fost creat documentul, de cine anume, numărul de modificări suportate de document. Din punctul meu de vedere acestea sunt dovezi clare care arată că serviciile au fost prestate, conform cu ceea ce era prezentat în oferta tehnică. În această situaţie este clar că nu a existat niciun prejudiciu, prestarea serviciilor fiind plătită de autorităţile contractante. Acestea au fost realizate cu respectarea prevederilor art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006."

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a apreciat că cele relatate de martori şi inculpaţi au dublat probatoriul cu înscrisuri.

Mai mult decât atât, în rechizitoriu s-a susţinut că cele mai multe dintre contractele de prestări servicii având ca obiect elaborare de studii de fezabilitate privind dezvoltarea locală ori de strategii de dezvoltare locală, identificare linii de finanţare nerambursabilă au fost încheiate în data de 23.08.2007.

Instanţa de fond a apreciat, fără a nega aspectul legat de data încheierii contractelor, că ceea ce este relevant este faptul depunerii de cereri ulterioare de finanţare, ce au valorificat documentele elaborate de EEEEE. şi rezultatul în analiza acestora. De asemenea, prima instanţă a constatat că data încheierii contractelor nu are relevanţă infracţională, deoarece nu s-a dovedit o imposibilitate reală de încheiere (dat fiind numărul lor) şi nu s-a susţinut un caracter fals al acestora, o astfel de acuzaţie fiind străină prezentei cauze. Totuşi, prima instanţă a făcut referire la maniera semnării contractelor, în mare parte, la sediul EEEEE. Piteşti, manieră care a făcut verosimilă încheierea sau semnarea în aceeaşi zi, aspect susţinut în cadrul declaraţiilor de inculpaţii şi martorii audiaţi.

În ceea ce priveşte condiţiile de tipicitate obiectivă, prima instanţă a reţinut următoarele:

Încheierea contractelor cu societatea EEEEE. a respectat exigenţele în vigoare la acel moment pentru atribuirea directă, situaţie în care instanţa a considerat aplicabile dispoziţiile art. 16 lit. a) din C. proc. pen.. În această situaţie, instanţa de fond a reţinut că, în raport cu acuzaţia, este nerelevant dacă s-au atras fonduri nerambursabile, întinderea ori valoarea acestora (sau dacă cererile aveau doar o astfel de vocaţie, fiind reportate şi nefinanţate).

Încheierea contractelor cu societatea EEEEE. s-a realizat cu nesocotirea unor condiţii prevăzute de lege, punctuale şi restrânse, însă contractele au fost asumate la nivelul consiliilor locale (prin hotărari de aprobare a elaborării documentelor, de asumare ulterior elaborării şi, în anumite cazuri, prin hotărâri de rectificare bugetară în scopul asigurării plăţii către EEEEE.).

Contractele nu au produs prejudicii unităţilor administrativ teritoriale, deoarece au generat subsecvent atragerea de fonduri nerambursabile, considerabile în raport cu preţul plătit prestatorului de servicii, ca urmare a eforturilor inculpatului primar, semnatar al contractelor cu EEEEE.. În această ipoteză s-a considerat ca fiind relevantă atragerea de fonduri nerambursabile, întinderea ori valoarea acestora, deoarece se neagă condiţia producerii unui prejudiciu (abuzul în serviciu este o infracţiune de rezultat, presupune producerea unui prejudiciu). Atragerea de fonduri nerambursabile, în baza acestor contracte evocate în acuzaţia formulată, net superioare valoric preţului plătit către EEEEE., exclude de plano producerea prejudiciului.

Raportat la tipicitatea subiectivă a infracţiunii de abuz în serviciu, instanţa de fond a apreciat următoarele:

În cazul niciunui inculpat cu funcţia de primar ori reprezentant EEEEE. nu s-a dovedit că a acţionat cu intenţia de a frauda bugetul local ori în baza unei înţelegeri frauduloase cu reprezentanţi ai EEEEE. ori cu reprezentanţi ai consiliului judeţean (CJ). Toţi inculpaţii cu funcţia de primar au invocat reprezentarea faptului că strategiile erau obligatorii, asumate la nivel local, neexistând altă manieră viabilă de întocmire. Astfel, prin art. 6 alin. (1) din H.G. nr. 246/2006 se stabilea obligativitatea, iar aparatul propriu, din cadrul primăriilor, nu putea fi eficient în sensul elaborării documentelor datorită lipsei pregătirii specializate. Ca urmare, demersurile acestora au vizat găsirea manierei de elaborare a documentelor impuse de legislaţia în vigoare şi de exigenţele accesării fondurilor nerambursabile, fiind străină ideea prejudicierii bugetelor locale şi a generării unui folos nedatorat ori injust în favoarea EEEEE..

În concluzie, instanţa de fond a apreciat că aspectele ce ţin de maniera de a acţiona, conduita proprie în raport cu actele de serviciu, dovedesc totala bună-credinţă a semnatarilor contractelor. Ca urmare, instanţa a stabiit că lipseşte vinovăţia ca element sine qua non al atragerii răspunderii penale.

Prima instanţă a făcut referire la cazul prevăzut de art. 16 lit. a) (fapta nu există) din C. proc. pen., care are în vedere inexistenţa conduitei descrise de verbum regens, respectiv lipsa elementului material (C. proc. pen.. Comentariu pe articole, ediţia 2, 2017, Ed. C.H.Beck, art. 16, pct. 1.1., p. 123). În cazul infracţiunii de abuz în serviciu, verbum regens constă în neîndeplinirea unui act de serviciu sau îndeplinirea prin încălcarea legii. În cazul inculpaţilor îndeplinirea prin încălcarea legii se referă la procedura achiziţiei publice prin atribuire directă.

Instanţa de fond a avut în vedere faptul că acest caz de stingere a acţiunii penale, în ipoteza infracţiunilor de serviciu, valorifică lipsa unei alterări a exerciţiului atribuţiilor profesionale. În cazul în care toate condiţiile prevăzute de lege ale atribuirii contractului sunt îndeplinite este incident acest caz de stingere a acţiunii penale.

De asemenea, prima instanţă a stabilit că încheierea contractelor cu societatea EEEEE. s-a realizat cu nesocotirea unor condiţii prevăzute de lege, punctuale şi restrânse, însă contractele au fost asumate la nivelul consiliilor locale şi nu au produs prejudicii unităţilor administrativ teritoriale, generând subsecvent atragerea de fonduri nerambursabile şi astfel a exclus încidenţa cazului prevăzut de art. 16 lit. a) (fapta nu există) din C. proc. pen., însă a analizat incidenţa art. 16 lit. b) (fapta nu a fost săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută de lege) din C. proc. pen.

Prima instanţă, considerând incident cazul de stingere a acţiunii penale prevăzut de dispoziţiile art. 16 lit. a) (fapta nu există), în temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., a dispus soluţia achitării faţă de următorii inculpaţi: L., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Cuca (2 acte materiale); Y., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Vale Danului; MM., la data săvârşirii faptelor viceprimar al comunei Dragoslavele (2 acte materiale); LL., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Dragoslavele (2 acte materiale); GG., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Dîmbovicioara (2 acte materiale); W., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Stoeneşti (2 acte materiale); V., la data săvârşirii faptelor viceprimar al comunei Stoeneşti (2 acte materiale); NN., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Coşeşti (2 acte materiale); S., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Leordeni (2 acte materiale); DD., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Stîlpeni (2 acte materiale); X., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Mihăeşti (2 acte materiale); R., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Şuici (2 acte materiale); O., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Mălureni (2 acte materiale); G., la data săvârşirii faptelor viceprimar al comunei Mălureni (2 acte materiale); JJ., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Mărăcineni; QQ., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Cotmeana; FF., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Ţiţeşti (2 acte materiale); T., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Băbana; II., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Domneşti, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, infracţiune simplă sau continuată, în forma autoratului.

În ceea ce priveşte cazul prevăzut de art. 16 lit. b) (fapta nu a fost săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută de lege) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a stabilit că se deosebeşte de situaţia acestor inculpaţi şi unităţi administrativ teritoriale cea în care sunt interpuse erori în cadrul atribuirii contractului, respectiv ipotezele în care au fost eludate anumite etape ori demersuri obligatorii ale procedurii achiziţiei publice (e.g eludarea obligaţiei de estimare a preţului; lipsa fondurilor la momentul semnării contractului cu consecinţa alocării şi rectificărilor bugetare ulterioare) sau ipotezele în care lipseşte total o astfel de procedură de achiziţie publică. În aceste ipoteze s-a susţinut de procuror că eludarea unor etape ori a unor verigi intermediare demonstrează intenţia infracţională.

Instanţa de fond a constatat că eludarea unor verigi intermediare pentru situaţiile comunelor enumerate anterior este reală, însă nu a generat consecinţe juridice notabile în condiţiile în care, parcursă integral de alte unităţi administrative din aceeaşi rază judeţeană, condusese la aceleaşi rezultate, respectiv la încheierea contractului cu societatea EEEEE., aspect devenit de notorietate. La nivelul judeţului Argeş era de notorietate activitatea EEEEE. datorită implicării reprezentanţilor acesteia în şedinţele locale ori judeţene cu largă participare a primarilor din raza teritorială, cadru în care societatea făcea cunoscute propriile oferte. De asemenea, erau cunoscute preţurile cu care deja fuseseră întocmite acelaşi tip de documente pentru comune cu situaţii similare şi, în plus, nu exista ori nu fusese identificată ori accesibilă altă entitate viabilă pentru elaborarea documentelor. Inculpaţii au subliniat amploarea acestei publicităţi pe care şi-a făcut-o EEEEE. şi lipsa totală ori cel puţin inaccesibilitatea sau necunoaşterea unei alte societăţi ce ar fi putut elabora documentele solicitate. Această situaţie faptică explică şi susţine cel mult o culpă în materie civilă a primarilor în desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică, imputabilă acestora, dar şi aparatelor din cadrul primăriilor, care ar putea fi evaluată în soluţionarea laturii civile şi care este extrinsecă vinovăţiei penale (nu se suprapune peste intenţia sau culpa ca formă a vinovăţiei penale).

Prima instanţă a reţinut că sunt incidente în raport cu toţi primarii trimişi în judecată următoarele aspecte: nu s-a dovedit că au acţionat cu intenţia de a frauda bugetul local, ori în baza unei înţelegeri frauduloase cu reprezentanţi ai EEEEE. ori cu reprezentanţi ai consiliului judeţean. Toţi inculpaţii cu funcţia de primar au avut reprezentarea faptului că strategiile erau obligatorii, asumate la nivel local, neexistând altă manieră viabilă de întocmire. Astfel, prin art. 6 alin. (1) din H.G. nr. 246/2006 se stabilea obligativitatea, iar aparatul propriu, din cadrul primăriilor, nu putea fi eficient în sensul elaborării documentelor datorită lipsei pregătirii specializate. Ca urmare, demersurile acestora au vizat găsirea manierei de elaborare a documentelor impuse de legislaţia în vigoare şi de exigenţele accesării fondurilor nerambursabile, fiind străină ideea prejudicierii bugetelor locale şi generării unui folos nedatorat ori injust în favoarea EEEEE.. S-a mai constatat că fraudarea bugetului local nu poate fi susţinută obiectiv câtă vreme documentele întocmite de EEEEE. au avut cel puţin vocaţia, dar în mod real au şi atras fonduri nerambursabile ce au profitat colectivităţii, superioare valoric celor cheltuite în procedura achiziţiei publice.

Pe cale de consecinţă, instanţa, considerând incident cazul de stingere a acţiunii penale prevăzut de dispoziţiile art. 16 lit. b) teza a II-a (fapta nu a fost săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută de lege), în temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., a dispus soluţia achitării faţă de următorii inculpaţi: F., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Miceşti (2 acte materiale); C., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Moşoaia (2 acte materiale); PP., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Corbi; KK., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Budeasa (2 acte materiale); D., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Lunca Corbului (2 acte materiale); H., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Morăreşti (2 acte materiale); U., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Sălătrucu; E., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Stolnici, jud. Argeş (2 acte materiale); P., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Corbeni (2 acte materiale); N., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Mozăceni (2 acte materiale); B., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Vedea; OO., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Cocu; M., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Uda; J., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Domneşti; HH., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Brăduleţ; CC., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Bughea de Sus; I., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Rociu; EE., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Mioarele; Z., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Negraşi, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, infracţiune simplă sau continuată, în forma autoratului.

În ceea ce priveşte UATC Uda şi situaţia inculpatului M., în sarcina acestuia, s-a reţinut în fapt că, în calitate de reprezentant al UATC Uda, a încheiat cu EEEEE. şi a semnat la data de 23.08.200, contractul de prestări servicii cu nr. x (înregistrat sub nr. x/23.08.2007 la EEEEE.), societatea fiind reprezentată de BB., pentru care însă a semnat K.. Contractul a avut ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate . Preţul contractului a fost 4850 euro, 18849 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf alături de calculul preţului pe contract).

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE.. Contractul a fost semnat, din partea EEEEE., de către K., pentru directorul general BB., iar din partea UATC a semnat primarul .

În executarea contractului, la data de 29.10.2007, a fost recepţionat produsul intermediar, fiind întocmit procesul-verbal din data de 29.10.2007, semnat de reprezentantul UAT, primar M. şi reprezentantul EEEEE., BB. şi a fost emisă factura x/29.10.2007, pentru suma de 9385,61 RON . Valoarea contractului a fost achitată cu OP nr. x/22.12.2007 .

După predarea produsului intermediar, prin adresa x, semnată de director general EEEEE., BB., s-a solicitat beneficiarului verificarea datelor inserate în produsul intermediar în vederea elaborării produsului final .

La data de 10.12.2007 a fost predat produsul final, fiind întocmit procesul-verbal semnat de reprezentantul UATC, primar M. şi reprezentantul EEEEE., BB. .

La nivelul Primăriei Uda nu au fost identificate alte demersuri ori documente.

Inculpatul a decedat înaintea finalizării judecăţii în fond.

În acest context, s-a arătat că potrivit art. 16 lit. lit). f) din C. proc. pen., decesul constituie cauză de încetare a procesului penal.

În ceea ce priveşte soluţia dispusă faţă de acest inculpat şi UATC, instanţa de fond a avut în vedere faptul că probatoriul a fost complet administrat, acesta constând în înscrisurile administrate încă din faza de urmărire penală, inclusiv raportul întocmit de specialiştii DNA, inculpatului profitându-i deopotrivă probatoriile administrate în cursul judecăţii, evaluate anterior. Analiza acestor probatorii a condus la constatarea unor lacune în desfăşurarea procedurii achiziţiei publice la nivelul UATC Uda, însă conjunctura ori maniera deja dovedită a întocmirii contractelor a făcut incidentă argumentaţia ce a condus, pentru o parte dintre coinculpaţi, la soluţia achitării, în temeiul art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen. (fapta nu a fost săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută de lege). Decesul inculpatului, deşi constituie o cauză de stingere a acţiunii penale, nu poate avea forţa juridică de a îndepărta soluţia de favoare a achitării şi a impune soluţia încetării procesului penal.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a amintit în cuprinsul sentinţei penale apelate şi ordinea legală de preferinţă în ceea ce priveşte cauzele de stingere a acţiunii penale, reglementate în art. 16 din C. proc. pen., preluate, în linii generale, din art. 10 din C. proc. pen. anterior, în condiţiile incidenţei simultane a cel puţin două ipoteze, faţă de care jurisprudenţa anterioară a atestat aplicarea prioritară a cazului care exprimă inexistenţa infracţiunii, reguli de interpretare şi aplicare susţinute şi de doctrină (G. Theodoru, Tratat de drept procesual penal, Hamangiu, ediţia a 3-a, pct. 92, p.181).

Instanţa de fond a mai constatat că inculpatul pentru care este incident un caz de stingere a acţiunii prevăzut de art. 16 lit. f), g), h) din C. proc. pen., poate cere continuarea procesului penal, în baza art. 18, la finalul procedurii putând beneficia de soluţia achitării. Această ipoteză este de plano exclusă în cazul decesului inculpatului. Dacă ordinea legală de preferinţă nu ar (mai) funcţiona, stingerea acţiunii penale ar fi consecinţa decesului, iar singura soluţie posibil a fi pronunţată ar fi încetarea procesului penal, deşi probatoriul ar impune soluţia achitării. Cazul de încetare a procesului penal devine incident în ipoteza unor probe apte a răsturna prezumţia de nevinovăţie, dar care nu pot fi combătute efectiv şi eficient datorită cauzei survenite, decesul. Cauza de deces concepută ca o soluţie remediu devine cauză de agravare a situaţiei juridice dacă impune soluţia încetării procesului penal, deşi probele nu ar putea genera angajarea răspunderii.

Ca urmare, văzând limitele acuzaţiei în materie penală şi consecinţele conduitei ilicite, similare cu cele expuse anterior, faţă de inculpat prima instanţă a dispus soluţia achitării, în temeiul art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen. (fapta nu a fost săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută de lege).

În ceea ce priveşte latura civilă faţă de situaţia UATC Uda, reprezentată în procesul penal de primarul în funcţie WWWWWW., s-a constatat că prin adresa nr. x din data de 09.10.2015 Primăria Comunei Uda a transmis faptul că se constituie parte civilă cu suma de 18771,22 RON .

În cursul judecăţii în primă instanţă, procurorul şi inculpaţii au solicitat schimbarea încadrării juridice formulate în raport cu situaţia juridică a inculpaţilor AA. (10 acte de executare), Q. (10 acte executare), BB. (13 acte de executare) şi K. (26 acte de executare) dintr-o pluralitate infracţională într-o unitate legală, pentru infracţiunile de instigare şi complicitate morală, respectiv complicitate la abuz în serviciu prevăzute de art. 47 şi art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., precum şi cererea formulată de inculpatul F. de schimbare a încadrării juridice unitate legală în unitate naturală, respectiv din art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale), în art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

În ceea ce priveşte caracterizarea în drept a faptelor pentru inculpaţii primari ai comunelor, instanţa de fond a statuat faptul că respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice este justificată de temeiurile achitării, inexistenţa faptei sau a oricărei forme de vinovăţie, ce exclud utilitatea schimbării încadrării dintr-o infracţiune de serviciu intenţionată (abuzul în serviciu) într-o infracţiune din culpă (neglijenţa în serviciu).

S-a mai reţinut în cuprinsul sentinţei penale apelate faptul că, acuzaţia formulată împotriva reprezentanţilor EEEEE., a vizat, în drept, complicitatea la infracţiunea reţinută în sarcina primarilor, respectiv complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (şi art. 35 din C. pen., dacă s-au reţinut mai multe acte materiale). S-a arătat în actul de sesizare, că reprezentanţii EEEEE., inculpatele BB. şi K. au participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii menţionate anterior, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, prejudiciind în acest mod unităţile administrativ teritorial comunale, dând astfel un ajutor direct şi concret inculpaţilor, pentru ca aceştia în calitate de primari să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractelor de prestări servicii cu societatea EEEEE..

În sarcina inculpatei K. s-a mai reţinut complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.. În actul de sesizare s-a arătat că inculpata K., în calitate de reprezentant legal al EEEEE., a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii cu Agenţia de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a judeţului Argeş (AIPD), reprezentată de inculpatul A.. Inculpata ar fi acţionat, în acest context, cu intenţia de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea EEEEE., dând un ajutor direct şi concret inculpatului A. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu.

În plus faţă de cele evocate faţă de primarii comunelor, acuzaţia a susţinut faţă de aceste inculpate şi identitatea parţială de conţinut a studiilor de dezvoltare locală sau de fezabilitate ale comunelor (e.g. Cuca, Ţiţeşti şi Cotmeana, p. 68, 467, 605 rechizitoriu; Valea Danului, Moşoaia şi Şuici, p. 88, 193, 418 rechizitoriu; Stoieneşti, Mălureni, Morăreşti, Stolnici, Băbana, şi Corbeni/Cocu, p. 212, 438, 503, 526, 570, 593; Morăreşti, Stolnici, p. 401, 503; Mălureni, Corbeni, p. 438, 526; Negraşi, Mozăceni, Stâlpeni, p. 693), subliniindu-se totuşi, existenţa unor deosebiri în capitolele Situaţia existentă la nivel local şi Analiza Swot (p. 88, 193, 401, 439, rechizitoriu), ori preluarea, prin copiere, a unor documente programatice, guvernamentale, regionale ori judeţene fără legătură cu specificul localităţii (Miceşti, p. 99 rechizitoriu;

Coşeşti, p. 234; Corbi, p. 257; Budeasa, p. 327; Şuici, p. 417; Ţiţeşti, p. 467; Cotmeana, p. 605; Rociu, p. 660; Mioarele, p.679;) ori chiar aflate anterior pe site-ul primăriei beneficiare (Corbi, p. 259 rechizitoriu;). E.g. se invocă identitatea de conţinut în considerarea capitolelor II - IV, referitoare la Coordonatele regionale; Principalele direcţii de dezvoltare stabilite la nivel naţional; Contextul general al dezvoltării rurale din România, stat membru al Uniunii Europene; Analiza SWOT; Principalele direcţii de dezvoltare şi planul de acţiune (Coşeşti, Budeasa, p. 235 şi urm., 326, rechizitoriu;);

întreg Capitolul IV din Strategia de dezvoltare Mihăeşti, intitulat Direcţii de dezvoltare şi Plan de Acţiuni, filele x, reprezintă transpunerea întocmai, în modalitatea copy-paste a filelor x din Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud-Vest Oltenia 2007-2013 disponibilă pe http://www.x.ro/, autorul strategiei procedând numai la înlocuirea sintagmelor "regional", "Regiune Sud-Vest Oltenia" cu "local", comuna Mihăeşti" sau "judeţean" (p. 346 rechizitoriu); Capitolul VII din Strategie intitulat Direcţii de Dezvoltare/Plan de Acţiuni, care se doreşte a fi o prezentare a scopului strategiei locale şi a unui număr de şase axe strategice de dezvoltare, în întregime nu este decât o preluare în modalitatea copy-paste a unor pasaje din Strategia de Dezvoltare a Regiunii Vest 2007-2013 (care conţine 8 axe de dezvoltare din care şase au fost preluate literal şi adaptate textual în Strategia Mărăcineni), singura deosebire fiind înlocuirea termenilor şi expresiilor referitoare la regiune cu termeni şi expresii care indică localitatea Mărăcineni.

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Vest 2007-2013 este disponibilă la adresa de internet http://www.x.ro a Organismului Intermediar Regional POSDRU Regiunea Vest. În acest context, se remarcă şi lipsa oricărei corelări între Capitolul VII şi Capitolul VIII al Strategiei de dezvoltare locală a comunei Mărăcineni (intitulat "Surse de finanţare pentru acţiunile propuse") în ceea ce priveşte acţiunile propuse, sursele de inspiraţie (altele decât analiza realităţilor şi specificului local) fiind evident diferite (p. 453-454, rechizitoriu).

Inculpatele au explicat condiţiile întocmirii studiilor arătând, pertinent, motivele pentru care anumite date înserate ori părţi sunt comune ori similare în studiile întocmite pentru unităţi teritoriale dintr-o rază determinată:

"în ceea ce priveşte acuzaţia de copiere dintr-o strategie în alta, precizez că elementele cu caracter naţional sau regional erau aceleaşi şi chiar diferenţele între unităţi administrativ-teritoriale erau greu identificabile având în vedere politicile de uniformizare a dezvoltării suferite de-a lungul timpului. Documentele invocate în strategiile de dezvoltare sunt menţionate cu titulatura oficială, iar părţi din descrierea acestora sunt prezentate cu introducerea conform cu..., potrivit cu..., programul conţine…. Este adevărat că documentele nu sunt realizate cu acurateţea unei lucrări ştiinţifice, ele fiind contractate ca instrumente de Planificare pe un CPV de consultanţă în management şi nu de realizare studii în sens academic. În mod similar sunt realizate documentele de planificare la nivelul altor instituţii." (declaraţie K., 14 iunie 2016).

De asemenea, prima instanţă a constatat că, în fapt, inculpatele au participat la întocmirea şi au semnat strategiile ori studiile de fezabilitate în cadrul unor echipe conturate şi funcţionale la nivelul EEEEE. sau au sprijinit întocmirea de cereri de finanţare, documente ce au condus la atragerea fondurilor nerambursabile la nivelul comunităţilor locale. Această activitate, desfăşurată cu bună-credinţă, chiar de ar fi criticabilă, lacunară, ineficientă, nu se subsumează ilicitului penal. Faptul că strategii pentru aceeaşi limită teritorială, judeţul Argeş sau zone mai reduse teritorial, ce ţin de acelaşi judeţ, au părţile introductive similare până la identitate justificate, reprezintă o chestiune justificată obiectiv de realităţile comune (programatice, guvernamentale, regionale, judeţene).

Acuzaţia a vizat şi faptul că inculpatele au acţionat cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea societăţi comerciale EEEEE., prejudiciind în acest mod unităţile administrativ teritorial comunale şi dând astfel un ajutor direct şi concret inculpaţilor ce erau primari ai comunelor enumerate în rechizitoriu.

În sarcina inculpatelor BB., K. au fost reţinute acte de complicitate faţă de activitatea primarilor, care vizează maniera încheierii, derulării contractelor şi elaborarea studiilor. Ca urmare, situaţia juridică a acestor inculpate a fost evaluată de prima instanţă prin raportare şi la situaţia juridică a autorilor, primarii în funcţie ai comunelor menţionate, faţă de care sunt incidente cazuri de stingere a acţiunii penale. Elementele ce au susţinut soluţia faţă de inculpaţii primari ai comunelor au fost asumate şi faţă de inculpatele reprezentante ale EEEEE..

Pentru a ajunge la susţinerea acuzaţiei faţă de reprezentantele EEEEE., procurorul a folosit, suplimentar faţă de abordarea vizându-i pe primari, o evaluare cantitativă (conţinutul documentelor întocmite, cu accent pe întinderea elementelor scriptice de diferenţiere între comune) care se adaugă evaluării calitative, sub aspectul utilităţii acestor documente întocmite de specialiştii EEEEE..

Sub aspect cantitativ, în condiţiile în care la nivelul celor două inculpate a existat o activitate desfăşurată, constând în deplasări în teren, culegere de date în scris şi la faţa locului, evaluare date şi redactare de documente, urmate de transmiterea acestora către beneficiar, preţul plătit nu a putut fi considerat nedatorat, iar folosul nu este nejustificat, nici în ceea ce priveşte societatea prestatoare, nici în ceea ce priveşte situaţia inculpatelor ce au obţinut exclusiv venituri salariale, fără ca aceste să fie nejustificat de mari.

Instanţa de fond a reţinut că activitatea prestată de aceste inculpate, reprezentante sau angajate EEEEE., este dovedită cu declaraţii de inculpaţi - primari ai comunelor beneficiare, propriile declaraţii, declaraţii de martori şi înscrisuri (studii, cereri, rapoarte de activitate; e.g. rapoartele de activitate - f.37 şi urm., 63 şi urm., 67, 86 şi urm., vol. 43).

Însă conivenţa infracţională este nesusţinută probator, între cele două reprezentante EEEEE. şi factorii decizionali la nivel local (primarii) cu care, raporturile au fost strict contractuale ori la nivel judeţean (preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, AA.) faţă de care raporturile sunt neconturate. Procurorul, în actul de sesizare, a invocat ajutorul dat primarilor de către reprezentantele EEEEE. pe baza prezumţiilor, respectiv pe baza numărului contractelor încheiate într-o perioadă scurtă şi a unui aşa-zis caracter criticabil al lucrărilor, elemente care, şi reale de ar fi, nu sunt şi suficiente pentru răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie.

În ceea ce priveşte o înţelegere preexistentă sau concomitentă între inculpaţii BB., K. şi Q., instanţa de fond a apreciat că aceastea nu au fost dovedite în cauză fără a depăşi sfera relaţiilor de serviciu ori chiar de subordonare, de altfel recunoscute de părţi. Prestaţiile aveau ca scop pentru EEEEE., în mod firesc, obţinerea preţului convenit. Preţul contractului nu s-a dovedit a fi supraevaluat ori nedatorat, iar prestaţia EEEEE. prin cele două inculpate, s-a realizat, angajatele EEEEE. au acţionat în limita înţelegerii dintre părţi, au livrat în toate cazurile produsul finit. În plus, acuzaţia nu a oferit un etalon, un mijloc de raportare la contracte similare, derulate de alte societăţi, în aceeaşi perioadă, care să susţină cele imputate prin rechizitoriu.

Instanţa de fond a făcut referire la declaraţia martorului FFFFF.:

"Preţurile pentru tipurile de servicii erau stabilite de noi prin consultare şi erau nişte maximale în funcţie de specificul contractului, de localizarea geografică a beneficiarului şi de încărcătura pe care noi experţii o aveam la acel moment, precum şi în funcţie de posibilităţile beneficiarilor, numărul de locuitori ai localităţii. De exemplu, trimiteam o ofertă de 5000 RON acesta fiind preţul stabilit de noi firmă pentru tipul de serviciu şi primeam un răspuns în funcţie de care preţul putea suferi modificări, în sensul reducerii, niciodată în sensul majorării. Reducerea, dacă nu era de o variaţie foarte mare putea fi acceptată direct de Directorul General BB., însă dacă variaţia era mare, faţă de ce propuneam noi, eram implicat şi eu prin consultare telefonică, verbală, la finalul zilei" (declaraţie 26 septembrie 2017).

Inculpatul Q. a explicat legătura şi colaborarea cu martorul FFFFF., iar nu cu inculpatele BB., K., reprezentante EEEEE., astfel:

"După o şedinţă a Comitetului Regional de Evaluare Strategică şi Corelare, în primăvara anului 2007, cred, în care eu eram membru titular din partea QQQQQ., am fost abordat de către dl FFFFF. care mi-a prezentat în termeni largi faptul că este în curs de abordare, în calitate de consultant, la nivel naţional şi internaţional, a pieţei din judeţul Argeş şi chiar din întreaga regiune. Dorea să-şi dezvolte afacerile în două direcţii, una în a da consultanţă către autorităţile administrativ teritoriale, iar cealaltă direcţie în atragerea către mediul privat a fondurilor necesare investiţiilor şi dezvoltarea unui grup de cercetare de piaţă pe diverse domenii. Observând că din echipa acestuia făceau parte specialişti de renume, ca de exemplu K., despre care ştiam că a reprezentat Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România la Bruxelles în perioada de pre-aderare, oferta pe care FFFFF. mi-a înaintat-o, de lucra împreună, mi s-a părut a fi viabilă. După mai multe zile de tatonări şi întâlniri am acceptat-o . . . . . . . . . .Doresc să mai subliniez că societatea EEEEE. Piteşti, al cărei acţionar am fost, a avut relaţii comerciale exclusiv cu mediul privat, derulate pe o perioadă de cinci ani. printre cei doisprezece clienţi privaţi pe care societatea i-a avut de-a lungul existenţei s-a aflat şi societatea EEEEE. Bucureşti, societate cu care am încheiat un contract de prestări servicii din data de 08.11.2007" (declaraţie 26 septembrie 2017).

Instanţa a reţinut existenţa unei relaţii de serviciu, de subordonare între inculpatul Q. şi inculpatele BB., K., angajate EEEEE. sau între martorul FFFFF. şi aceleaşi inculpate (infra, legătura între EEEEE. Bucureşti şi EEEEE. Piteşti).

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a considerat că relevante în evaluarea situaţiei juridice a acestor inculpate sunt aspectele calitative ale muncii prestate, elementele legate de utilitatea studiilor la nivel local sub aspectul aptitudinii şi eficienţei în atragerea fondurilor. În acest sens relevante sunt consideraţiile anterioare legate de beneficiile la nivel local. Faţă de cele expuse anterior, prima instanţă a subliniat şi poziţia exprimată în cursul audierii de către inculpata K., susţinută de un set consistent de înscrisuri:

"Am extras din baza de date disponibilă pe pagina de internet a Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor în Mediul Rural toate proiectele din jud. Argeş care au fost finanţate pe Măsura 322. Tot aici se găsesc şi proiectele finanţate în cadrul Măsurii 41 care se referă la implementarea proiectelor grupurilor de acţiune locale (GAL). Inculpata a făcut trimitere la proiectele dezvoltate de UAT din Argeş care au fost finanţate prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, cu menţiunea că încă din 2007-2008 când Ghidurile solicitantului se aflau în consultare publică, împreună cu anexele acestora, inclusiv cererea de finanţare se putea identifica Secţiunea 2.8 a cererii de finanţare care face referire la corelarea proiectului cu alte strategii sau programe. Includerea proiectului în mai multe strategii sau corelarea lui cu acestea demonstra respectarea principiului concentrării investiţiilor - principiu urmărit de finanţările europene" (declaraţie din 14 iunie 2016).

Inculpata BB., audiată în şedinţa publică din data de 21.03.2016, a arătat:

"am contribuit cu toată expertiza mea la derularea contractelor şi am coordonat activitatea colegilor mei în contractele din cauză".

Prima instanţă a avut în vedere şi poziţia celor două inculpate BB., K., exprimată în cadrul declaraţiilor date în faţa instanţei de fond, care a fost susţinută de martorul FFFFF. (declaraţie 26 septembrie 2017), iar prestaţiile reale desfăşurate de acestea sau de echipa EEEEE. au fost atestate anterior pe baza înscrisurilor depuse la dosar, probe dublate de declaraţiile constante ale inculpaţilor şi martorilor audiaţi.

Instanţa de fond a constatat că reprezentanţii EEEEE., indiferent de poziţia ori funcţia exercitată în societate, au obţinut numai venituri salariale (declaraţii în şedinţa din 21.03 şi 14.06.2016; BB., K.).

În cuprinsul rechizitoriului s-a arătat că EEEEE. a încheiat contracte de prestări servicii cu CL Curtea de Argeş, Ţiţeşti, Mihăeşti, Moşoaia, Stâlpeni, Leordeni, Coşeşti, Budeasa, Miceşti, Nucşoara, Mozăceni, Morăreşti, Stolnici, Corbeni, Dragoslavele, Dâmbovicioara, Sălătrucu, Lunca Corbului, Vedea, Cocu, Cuca, Uda, Şuici, Mălureni, Stoeneşti, Băbana, Mărăcineni, Valea Danului, Cotmeana, Bughea de Sus, Brăduleţ, Rociu, Negraşi, Mioarele, Corbi, Domneşti, dar şi cu Topoloveni, Mioveni, Arefu, Cicăneşti, Merişani, Muşăteşti, Priboieni, Tigveni, Godeni, şi Cepari. Valoarea totală a contractelor de prestări servicii încheiate de EEEEE. cu instituţiile publice şi unităţile administrativ teritoriale anterior menţionate, în perioada 2007-2010 a fost de cca. 3.756.138,01 RON, din care au fost efectuate plăţi în sumă totală de cca. 3.109.315,8 RON. (p.28)

Instanţa a constatat existenţa şi a altor contracte încheiate şi derulate în condiţii similare de către EEEEE. pentru care nu s-au formulat acuzaţii. Astfel de exemplu, oferta înaintată de EEEEE. către UATC Topoloveni a fost de 10000 euro, fără TVA, pentru elaborare studiu de fezabilitate şi 10000 euro, fără TVA, pentru cerere finanţare, documentele fiind elaborate.

În concluzie, văzând că activităţile desfăşurate de cele două inculpate, BB., K. sunt subsumate încheierii şi derulării contractelor, că nu depăşesc sfera celor asumate şi sunt în concordanţă cu acestea, instanţa de fond a statuat că aceste activităţi nu pot fi evaluate ca o conduită ilicit penală, ci ca subordonându-se obligaţiilor contractuale. Activităţile desfăşurate de cele două inculpate, în limitele şi în considerarea obligaţiilor contractuale licite, nu au putut fi evaluate ca un ajutor ilicit dat primarilor comunelor (cu atât mai mult cu cât, pentru o parte dintre aceştia, soluţia achitării vizează inexistenţa faptei).

Ca urmare, faţă de cele două inculpate, BB., K., instanţa de fond a constatat că este incident cazul de stingere a acţiunii penale prevăzut de dispoziţiile art. 16 lit. a) (fapta nu există), şi pe cale de consecinţă, în temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., a dispus soluţia achitării.

Acuzaţiile formulate împotriva inculpaţilor AA., preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş şi Q., angajat al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, membru în Consiliul pentru Dezvoltare Regională şi asociat şi ulterior acţionar EEEEE. au vizat, în drept, infracţiunea continuată de abuz în serviciu în forma autoratului şi complicităţii (câte 34 acte materiale) şi instigare la infracţiunea de abuz în serviciu, respectiv complicitate morală mijlocită în forma complicităţii la instigare (câte 10 infracţiuni continuate, reprezentând 13 acte materiale, în total). Cele 34 acte materiale se referă la contractele încheiate de UATC Cuca, Valea Danului, Miceşti, Dragoslavele, Dîmbovicioara, Mioşoaia, Stoieneşti, Coşeşti, Corbi, Leordeni, Stîlpeni, Budeasa, Mihăieşti, Lunca Corbului, Morăreşti, Sălătrucu, Şuici, Mălureni, Mărăcineni (p.460 rechizitoriu). Restul actelor materiale vizează UATC Ţiţeşti, Stolnici, Corbeni, Mozăceni, Vedea, Cocu, Uda, Băbana, Cotmeana.

În fapt, s-au reţinut în actul de sesizare demersuri şi intervenţii directe exercitate de inculpatul AA. asupra unor primari, pentru a încheia contracte cu societatea EEEEE., valorile contractelor, respectiv preţul plătit de unităţile administrativ teritoriale reprezentate de primari, fiind stabilite exclusiv prin înţelegerea prealabilă dintre inculpatul Q. şi inculpatul AA., acesta din urmă luând măsurile utile alocării sumelor necesare plăţilor, prin emiterea unor hotărâri ale Consiliului Judeţean Argeş, în favoarea UAT ce nu dispuneau de fondurile necesare ori suficiente onorării preţului din contract. Contracte încheiate între consiliile locale şi EEEEE. au fost demarate şi derulate în baza înţelegerii cu inculpatul Q., de către inculpatul AA., în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, care a intervenit în mod direct asupra inculpaţilor ce erau primari ai unor comune, pentru încheierea unor contracte de prestări servicii având ca obiect întocmirea studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală şi consultanţa necesară identificării liniilor de finanţare (…) cu EEEEE., societate reprezentată de persoane apropiate inculpatului Q..

În actul de sesizare s-a mai susţinut că, în unele cazuri, inculpatul AA. a condiţionat alocarea fondurilor necesare unităţilor administrativ teritoriale de încheierea contractelor de prestări servicii cu EEEEE. şi a promis repartizarea sumelor necesare achitării contravalorii obiectului contractelor de prestări servicii de la Consiliul Judeţean Argeş, elemente care s-au şi materializat ulterior.

Înţelegerea prealabilă între inculpatul Q. şi AA. a fost invocată în actul de sesizare, în cadrul analizei situaţiei juridice a comunelor distincte, frecvent şi repetitiv, în aceeaşi manieră (p. 27, 31, 75, 87, 89, 120, 223, 240, 260, 291, 316, 339, 358, 378 din Rechizitoriu). S-a mai susţinut în actul de sesizare că probele administrate sunt apte a face dovada acestei înţelegeri şi au fost invocate exclusiv convorbirile telefonice între AA. şi primari în care a intervenit direct ori a fost amintit inculpatul Q. (p. 91, 120, 150, 177, 199, 224, 240, 260, 292, 317, 340, 360, 379, 603, din Rechizitoriu).

În problematica interceptărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a făcut referire la Decizia CCR nr. 91/2018 din 28 februarie 2018, (M.Of. nr. 348 din 20 aprilie 2018), prin care a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că sintagma "aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români", cuprinsă în art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, este neconstituţională. În acest sens, a subliniat faptul că mandatul de interceptare, declasificat parţial, menţionează ca temeiuri de drept art. 3 lit. i) şi l) din Legea nr. 51/1991., i) actele teroriste, precum şi iniţierea sau sprijinirea în orice mod a oricăror activităţi al căror scop îl constituie săvîrşirea de asemenea fapte; l) iniţierea sau constituirea de organizaţii sau grupări ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a acestora, în scopul desfăşurării vreuneia din activităţile enumerate la lit. a)-k), precum şi desfăşurarea în secret de asemenea activităţi de către organizaţii sau grupări constituite potrivit legii, fără ca prezenta cauză ori cea anterioră să fi vizat astfel de fapte. Independent de temeiul invocat în mandatul emis în baza Legii nr. 51/1991, condiţiile sau criteriile enumerate de art. 53 din Constituţie trebuiau indeplinite sub sancţiunea îndepărtării probelor din dosar (supra, p. 372).

De asemenea, prima instanţă a considerat că şi în condiţiile în care ar fi evaluat ca un probatoriu legal administrat, respectiv cu respectarea exigenţelor prevăzute de art. 53 din Constituţie, o unică probă nu poate susţine ca dovedită, dincolo de orice dubiu, conivenţa infracţională între inculpaţii AA. şi Q. şi, mai departe, între aceştia şi primarii enumeraţi de actul de sesizare. Chiar dacă înregistrările sunt multiple, acestea vizează acte de executare distincte, unităţi administrativ teritoriale distincte, participanţii distincţi în ceea ce priveşte reprezentantul unităţii administrativ teritoriale. Datele sau informaţiile obţinute sau evaluate în baza acestora înregistrări nu dobândesc caracterul de probă certă, indubitabilă, aptă să fie folosită singură în dovedirea acuzaţiei. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a menţionat în considerentele sentinţei penale apelate şi faptul că fiecare act de executare din unitatea infracţională ori fiecare infracţiune de abuz în forma unităţii naturale trebuie probate distinct, nefiind suficiente deduceri sau prezumţii simple pentru considerarea conduitei ilicit penale ca dovedite. Mai mult, înregistrarea discuţiei telefonice cu primarul comunei Lunca Corbului, invocate de procuror în actul se sesizare, dar şi de apărare, atestă că acesta din urmă semnase deja contractul cu societatea EEEEE., astfel încât cei doi coinculpaţi (AA. şi Q.), se interpun ulterior şi fără relevanţă faţă de semnarea contractului (p. 381 din Rechizitoriu).

În acest context, instanţa de fond a invocat dispoziţiile art. 52 din Legea 215 din 23 aprilie 2001, Legea administraţiei publice locale, potrivit cărora la lucrările consiliului local pot asista şi lua cuvântul, fără drept de vot, prefectul, preşedintele consiliului judeţean sau reprezentanţii acestora, deputaţii şi senatorii, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului, secretarii şi subsecretarii de stat, şefii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităţile administrativ-teritoriale, în problemele ce privesc domeniile de responsabilitate a acestor servicii, precum şi persoanele interesate, invitate de primar. O situaţie similară se întâlneşte în cazul şedinţelor Colegiului prefectural. Potrivit art. 22 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului republicată, în fiecare judeţ funcţionează un colegiu prefectural compus din prefect, subprefecţi şi conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, care îşi au sediul în judeţul respectiv. La lucrările colegiului prefectural pot fi invitate şi alte persoane a căror prezenţă este considerată necesară.

În aceste condiţii, în opinia primei instanţe, colaborarea, prezenţa ori discuţiile inculpatului AA., preşedintele Consiliului judeţean Argeş şi al Consiliului pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, cu primarii comunelor, legate de întocmirea studiilor ori strategiilor pot fi justificate de un interes local, iar nu personal. Interesul individual, particular, poate fi urmărit la nivelul prestatorului de servicii EEEEE. şi vizează momentul încheierii contractului şi executării sale.

În actul de sesizare s-a reţinut o legătură caracterizată între cele două entităţi EEEEE. (Bucureşti) şi EEEEE. (Piteşti), astfel:

EEEEE. (Bucureşti) a fost înfiinţată la data de 09.11.2006, având ca asociaţi pe K. şi FFFFF., care, totodată a deţinut şi funcţia de administrator, societatea având ca obiect principal de activitate consultanţă pentru afaceri şi management. La data de 11.05.2007 s-a înregistrat sediul secundar în Piteşti (strada Vasile Milea, Centru Vest, corp B), iar inculpata BB. a fost numită, începând cu data de 04.12.2006, director pentru această sucursală. Ulterior, inculpata K. a cesionat părţile sociale asociatului/administrator FFFFF., la data de 11.02.2009.

EEEEE. (Piteşti) a fost înfiinţată la data de 17.08.2007, având ca asociaţi pe K., FFFFF., BB. şi Q., care în perioada 01.10.2007- 31.12.2008, ce a deţinut şi funcţia de director, societatea având ca obiect principal de activitate consultanţă pentru afaceri şi management. Calitatea de administrator în această societate comercială a avut-o GGGGG. (sora inculpatului Q.). Începând cu data de 06.10.2008, s-au cedat cotele de participare la beneficii şi pierderi inculpatului Q., care le-a cedat, începând cu data de 20.10.2010, către sora sa GGGGG.. La data de 12.05.2012, EEEEE. Piteşti şi-a încetat activitatea, fiind radiată.

Astfel, majoritatea contractelor evaluate de instanţa de fond au fost încheiate în datele de 21/23/24.08.2007 (UATC-uri: Valea Danului, Miceşti, Mihăeşti, Dragoslavele, Dîmbovicioara, Moşoaia, Stoieneşti, Coşeşti, Leordeni, Stâlpeni, Budeasa, Mihăieşti, Lunca Corbului, Morăreşti, Sălătrucu, Şuici, Mălureni, Mărăcineni, Ţiţeşti, Stolnici, Corbeni, Mozăceni, Vedea, Cocu, Uda, Băbana, Nucşoara), după înfiinţarea EEEEE. (Piteşti), în data de 17.08.2007. Alte contracte au fost încheiate: la data de 17.07.2007, contractul cu Consiliul local al comunei Cuca; la data de 11.12.2008, Corbi; 1.08.2007, Lunca Corbului; 13.11.2007, Cotmeana; 17.01.2008, Brăduleţ; 4.02.2008, Bughea de Sus; 8.02.2008, Rociu; 6.02.2008, Mioarele; 5.03.2008, Negraş; 12.08.2008, Domneşti).

La data de 01.11.2007, între cele două societăţi comerciale, EEEEE. (Bucureşti) şi EEEEE. (Piteşti), s-a încheiat contractul de prestări servicii nr. x/08.11.2007, având ca obiect furnizarea consultanţei "în vederea dezvoltării de proiecte în judeţul Argeş" de către EEEEE. Piteşti, în calitate de prestator, pentru EEEEE. Bucureşti, în calitate de beneficiar, pentru perioada 01.11.2007-31.10.2008, termenul fiind prelungit. În perioada 18.12.2007 - 30.12.2007, urmare a încheierii şi derulării contractului de prestări servicii menţionat, EEEEE. Bucureşti a plătit prin bancă către EEEEE. Piteşti suma totală de 632.320,77 RON, sumă care reprezenta contravaloarea parţială a unui număr de 35 de facturi emise în valoare totală de 732.160,86 RON, rămânând de achitat suma de 99.840,09 RON .

Instanţa de fond a constatat că este demonstrată colaborarea dintre cele două societăţi, în realizarea contractelor anterior menţionate, prin susţinerile inculpaţilor primari ce au relatat semnarea contractelor la sediul din Piteşti, dar şi de inculpata K. care, audiată în şedinţa publică din data de 14.06.2016, a menţionat că:

"...În general, pe teren mergeau atât colegi de la Bucureşti, cât şi de la Piteşti sub coordonarea responsabilului de contract. La dosar există înscrisuri constituind somaţii ori solicitări de plată către unele comune beneficiare, semnate de director general Q., pentru EEEEE.."

Prima instanţă a constatat că menţiunea din rechizitoriu, referitoare la faptul că toate facturile emise de EEEEE. (Piteşti) către EEEEE. (Bucureşti) în baza contractului x/08.11.2007 nu sunt însoţite de situaţii şi rapoarte de lucru, nefiind identificate astfel de documente nici în evidenţa contabilă, nu este relevantă deoarece obiectul judecăţii nu include infracţiuni economice faţă de care această conduită să dobândească relevanţă. În legătură cu această situaţie a fost audiat martorul HHHHH., a cărui declaraţie a fost contestată în procedura de cameră preliminară.

EEEEE. (Bucureşti) a obţinut suma de 732.160 RON din numai 35 contracte încheiate (3.756.138,01 RON din peste 100 contracte, rechizitoriu, p. 28). În baza contractului prestări servicii nr. x/08.11.2007, EEEEE. Bucureşti a plătit către EEEEE. (Piteşti) suma de 634.320 RON (cca 218.731 USD la un curs de 2,90 sau 195.175 la un curs 3,25; vol 8, f 157 şi urm.).

Inculpatul Q., în perioada 1.10.2007-31.12.2008 a deţinut funcţia de director EEEEE. (Piteşti), având încheiat contract de muncă . În această situaţie cele susţinute de martorul HHHHH. nu au nicio relevanţă probatorie:

"Vizualizând documentele mai sus arătate constat că, deşi la rubrica prestator EEEEE. (Piteşti) se menţionează GGGGG., semnăturile executate le recunosc ca aparţinându-i lui Q.. De asemenea, constat că niciunul dintre procesele-verbale în cauză nu sunt semnate la rubrica beneficiar EEEEE. (Bucureşti) -director general" (p. 33 şi urm. rechizitoriu).

Odată încheiate contractele între EEEEE. (Bucureşti) şi UATC-uri, însă văzând şi existenţa contractului încheiat între EEEEE. (Bucureşti) şi EEEEE. (Piteşti), reprezentantul prestatorului de servicii a solicitat plata preţului direct de la beneficiar.

În cadrul EEEEE. (Bucureşti) administrator era FFFFF.. Inculpatele BB. şi K. erau implicate atât în cadrul EEEEE. (Piteşti), cât şi în cadrul EEEEE. (Bucureşti). Un număr important de inculpaţi a invocat faptul că au semnat contractele la sediul EEEEE. (Piteşti). În aceste limite contractuale, instanţa de fond a apreciat că prezenţa inculpatului Q. la sediul din Piteşti, cu ocazia deplasării mai multor primari pentru semnarea unor astfel de contracte ori deplasarea personală la sediul unor primării cu ocazia încheierii şi semnării acestor contracte sau luarea legăturii cu reprezentanţii unor unităţi administrativ teritoriale pentru ca acestea să achite contravaloarea serviciilor prestate de EEEEE., nu pot fi privite ca acte ilicite şi nu fac dovada unei conivenţe infracţionale între participanţii Q. şi AA. ori între Q. şi reprezentanţii EEEEE., BB., K., FFFFF. sau între toţi aceştia.

S-a stabilit că aceste probe nu demonstrează conivenţa ilicit-penală anterioară încheierii contractelor între AA. şi Q. şi nu probează complicitatea materială ori morală a inculpatului Q. la autoratul şi instigarea faţă de primari, imputate inculpatului AA..

Înţelegerea prealabilă între inculpatul Q. şi AA. a fost susţinută în actul de sesizare cu declaraţii de inculpaţi (J. şi P., pentru UAT Ţiţeşti, p. 496; Mozăceni, p. 549, Nucşoara, p. 623, rechizitoriu).

Audiat, în şedinţa publică, din 19 aprilie 2016, inculpatul J. a arătat:

"Nu am fost influenţat de Preşedintele Consiliului Judeţean - AA. şi nici de Q. pentru încheierea contractului cu EEEEE.. Pe Q. l-am cunoscut în 2004, când era subprefect şi aşa cum am arătat şi în declaraţia de la parchet, l-am cunoscut la sediul firmei din Piteşti. Nu ştiam ce funcţie are în această societate EEEEE., doar m-a salutat. Acesta nu a participat la discuţiile cu reprezentanţii EEEEE., însă era pe acolo în sediul firmei. Dl AA. a promis în cadrul şedinţelor Colegiului Prefectural că va ajuta cu finanţarea proiectelor pe primarii care nu au fonduri. În cadrul acestor şedinţe au venit persoane care ne instruiau în legătură cu proiectele ce se finanţează, cum se pot obţine fonduri europene . . . . . . . . . .O dată dl Drăghici a spus la un post de televiziune locală, în campania electorală din 2008, că a ajutat comuna Nuşcoara pentru realizarea acestui parteneriat pentru situaţii de urgenţă. Cu mine personal dl Drăghici nu a vorbit niciodată. Nu ştiam ce funcţie deţinea la vremea respectivă" (declaraţie 19 aprilie 2016).

Inculpatul P., audiat în şedinţa publică din data de 19.04.2016, a arătat:

"nu am fost influenţat şi nici condiţionat de către dl AA. în activitatea mea privind asigurarea strategiei de dezvoltare locală. Dl. Drăghici nu s-a implicat la noi la primărie, însă m-a sunat o dată să facem plata la firma respectivă. Niciodată nu am ştiut ce legătură are acesta cu firma EEEEE. şi nici acum nu ştiu. Văzând interceptările din dosar am tras eu o concluzie că ar exista o legătură între Q. şi AA., însă nu ştiu sigur, nu pot evalua aceste interceptări, dl AA. niciodată nu m-a sunat pe mine. Este adevărat că am fost sunat o dată, de două ori de Q. în legătură cu plata facturilor către firma de consultanţă. Ştiam despre acesta că era un om de afaceri."

Inculpatul, W., audiat în şedinţa publică din data de 28.06.2017 a arătat:

"am răspuns anterior cu privire la faptul că nu s-a făcut nicio presiune din partea nimănui relativ la semnarea contractului. În legătură cu prima parte a întrebării arăt că inculpatul AA. nu a avut cunoştinţă despre încheierea contractului între Primăria Stoeneşti şi EEEEE....arăt că îmi amintesc discuţia telefonică purtată cu dl AA.. Am citit procesul-verbal de redare a convorbirilor de la dosar. Trecând atâta timp de la momentul la care a avut loc conversaţia telefonică nu pot să spun decât că în urma discuţiilor purtate în Colegiul Prefectural şi adresele venite de la CJ Argeş pentru întocmirea studiului îmi aduc aminte că am fost sunat de dl AA. şi m-a întrebat dacă am făcut acest lucru şi dacă nu să urgentez procedura pentru că nu putea să dea drumul la strategia judeţeană dacă nu veneau cele din teritoriu. Mi-a mai spus că dacă nu avem bani în bugetul local ne va da bani de la bugetul judeţean pentru întocmirea strategiei."

Prin urmare, instanţa de fond a constatat că aceste probe nu sunt apte a face dovada faptului susţinut în acuzare, respectiv a înţelegerii ilicit-penale, a conivenţei infracţionale, între inculpaţii Q. şi AA.. Chiar dacă probele menţionate ar fi fost considerate certe şi suficiente pentru a dovedi conduita ori conivenţa infracţională, instanţa s-ar fi raportat exclusiv la AA. şi Q., la cele două UATC, la cei doi primari, fără a radia ori fără a fi suficiente în raport cu ansamblul actelor materiale şi participanţilor.

Înţelegerea prealabilă între inculpatul Q. şi AA., în cazul unor acte de executare nu s-a întemeiat pe niciun probatoriu analizat ori cel puţin invocat (Ţiţeşti, p. 496; Stolnici, p. 517; Corbeni, 533; Vedea, p. 564; Cocu, p. 573; Uda, p. 581; Băbana, p. 598; Cotmeana, p. 613).

Prima instanţă, în cadrul evaluării referitoare la existenţa unei conivenţe infracţionale între cei doi inculpaţi, Q. şi AA., a avut în vedere şi funcţiile exercitate la momentul actelor considerate infracţionale, care au presupus colaborare şi implicare în activităţile cu caracter regional şi care au permis celor doi asigurarea unei premise în organizarea apărării. Această premisă, deşi nu este determinantă, nu poate fi complet ignorată. Astfel, în perioada 2006-2007, inculpatul AA. a îndeplinit şi funcţia de preşedinte al Consiliului pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia. În cadrul Consiliului pentru Dezvoltare Regională (la nivelul secretariatului acestui organism) şi-a desfăşurat activitatea şi inculpatul Q., angajat al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia din data 15.06.2006. Prin hotărârea nr. 9 din 25.07.2007 a Consiliului pentru Dezvoltare Regională, printre reprezentanţii Regiunii Sud-Muntenia nominalizaţi pentru a face parte din Comitetul Regional de Evaluare Strategică şi de Corelare pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013, în calitate de membrii titulari, a fost şi inculpatul Q. (p.29-31 din Rechizitoriu). Astfel, instanţa de fond a considerat că se justifică ideea unei colaborări pe probleme regionale.

Implicarea preşedintelui Consiliului pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (p.29 din Rechizitoriu) şi preşedinte al Consiliului judeţean Argeş, AA. a mai putut fi justificată eficient de apărare în contextul necesităţii elaborării strategiilor la nivel local, pe lângă cele judeţene, necesitate obiectivă şi susţinută a priori de H.G. nr. 246/2006, pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, publicată în M.Of. 295 din 3 aprilie 2006. Potrivit art. 6 alin. (1) din actul normativ amintit, autorităţile administraţiei publice locale - comunale, orăşeneşti, municipale, judeţene ... adoptă, conform reglementărilor în vigoare din domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice, strategii locale proprii privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, ... în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. Acest termen era împlinit la momentul încheierii contractelor ce fac obiectul analizei prezentei cauze. (2) Autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul municipiilor şi judeţelor vor înfiinţa, prin hotărâri ale consiliilor municipale ori judeţene, după caz, prin reorganizarea aparatului propriu, structuri specializate denumite Unitatea municipală/judeţeană pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilităţi publice, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. (3) În cazul comunelor şi oraşelor sarcina monitorizării, coordonării şi implementării strategiilor locale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, precum şi a planurilor de implementare aferente revine unităţilor judeţene pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilităţi publice, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale vizate.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a mai reţinut că înscrisurile de la dosar atestă că inculpatul AA., în calitate de Preşedinte al CJ, la data de 12.12.2007, informase Instituţia Prefectului, la solicitarea acesteia, despre existenţa Strategiei judeţene de accelerare a serviciilor comunitare de utilităţi publice a Planului de măsuri şi acţiuni aferent şi despre aceea că fuseseră publicate pe site-ul CJ, încă din luna august. De asemenea, acesta a precizat că toate UATC din Argeş fuseseră încunoştinţate despre existenţa documentelor şi despre necesitatea de întocmire a propriei strategii, astfel încât la sfârşitul lunii noiembrie (2007), 40 de consilii locale obţinuseră strategia proprie privind dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităţi publice . În acest context, prima instanţă a procedat la evaluarea legăturilor dintre prefect -preşedintele CJ - primari ai comunelor.

Instanţa de fond a apreciat că această colaborare dintre inculpaţi poate fi explicată şi prin elemente de natură profesională. Astfel, din data de 15.06.2006, inculpatul Q. a deţinut o funcţie de execuţie, secretar CPDR, în cadrul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia . În acest context a colaborat cu inculpatul AA., fiind astfel interconectaţi prin interese comune de natură profesională .

Pe cale consecinţă, prima instanţă a statuat faptul că probele administrate nu demonstrează conivenţa (ilicită) anterioară încheierii contractelor nici sub aspectul interesului ori folosului financiar ce ar fi profitat celor implicaţi în aceste activităţi: AA., Q., reprezentantele EEEEE.. Actul de sesizare a avut însă în vedere un profit infracţional numai în favoarea EEEEE.. EEEEE. a obţinut suma de 732.160 RON din 35 contracte încheiate, iar în baza contractului prestări servicii nr. x/08.11.2007, a plătit către EEEEE. suma de 634.320 RON (cca. 218.731 USD la un curs de 2,90 sau 195.175 la un curs 3,25; f. x şi urm.).

Furnizarea fondurilor de la nivel judeţean, prin implicarea inculpatului AA., către consiliile locale, nu a fost însă reţinută în actul de inculpare ca acţiune ilicit penală în sine. Acuzarea vizează implicarea inculpatului în sensul direcţionării fondurilor publice către societatea EEEEE., prin intermediul acestui mecanism al plăţii unor strategii locale elaborate de această societate. În condiţiile în care s-a susţinut numai la nivel axiomatic, fără administrarea de probatorii suficiente dovedirii faptului, în opinia instanţei care a soluţionat fondul cauzei, conivenţa infracţională între aceştia, eliberarea fondurilor către unităţile administrativ-teritoriale de la nivel judeţean, pentru elaborarea sau plata strategiilor, de altfel impuse de actul normativ amintit, nu poate fi considerat act ilicit penal/infracţional.

În legătură cu situaţia sumelor încasate de către EEEEE., înscrisurile ataşate la dosar, au condus la reţinerea de către prima instanţă a faptului că, în perioada 2007-2013, au fost încheiate contracte de sponsorizare între EEEEE., reprezentat de FFFFF. şi numita XXXXXX. pentru achitare taxă şcolarizare în valoare totală de 71.500 USD (137.500 RON, pentru anul 2010; 277.000 RON, pentru anul 2011; 209.435 RON, pentru anul 2012; f, 220,vol. 4; f. x şi urm, 526 şi urm. 551-556, vol. 5). Alte contracte de sponsorizare au fost încheiate cu diverse asociaţii, fundaţii ori persoane fizice cu sume, prin comparaţie, mult reduse . De asemenea, instanţa a făcut referire la faptul că reprezentanţii EEEEE., indiferent de poziţia ori funcţia exercitată în societate, au obţinut numai venituri salariale (declaraţii în şedinţa din 21.03 şi 14.06.2016; 20.02.2018, BB., K., Q.), iar plăţile reprezintă în esenţă preţul prestaţiei.

În concluzie, instanţa de fond a apreciat că probatoriile de la dosar, înscrisuri, declaraţii de inculpaţi şi martori, nu au aptitudinea de a dovedi o conivenţă infracţională a inculpaţilor şi niciun beneficiu ilicit în favoarea EEEEE..

Conduita conturată în ceea ce priveşte situaţia inculpatului Q., putea conduce acuzarea către evaluarea existenţei unui conflict de interese pentru perioada în care era deopotrivă angajat al unor agenţii de interes regional, asociat şi director în cadrul EEEEE., societate ce a fost implicată în elaborarea strategiilor ori studiilor de fezabilitate în favoarea UATC-urilor, contracte ce au generat cereri de finanţare evaluate prin aceeaşi agenţie la care era angajat. Inculpatul Q. în mod real a cunoscut implicarea EEEEE. în elaborarea strategiilor sau studiilor, dată fiind funcţia sa în societate, discuţiile anterioare cu martorul FFFFF. (asociat şi administrator EEEEE. Bucureşti) prezenţa sa la sediu (Piteşti) la momentul semnării contractelor, a implicării sale în obţinerea plăţii sau preţului datorat de beneficiar. Inculpatul AA. a deţinut numai funcţii publice în cadrul Consiliului judeţean Argeş şi Consiliului pentru Dezvoltare Regională, în timp ce inculpatul Q. a combinat activitatea în funcţii publice şi private simultan, obţinând beneficii financiare pentru societatea EEEEE.. În acest context instanţa a făcut trimitere la declaraţia inculpatului Q. din cursul judecăţii, din şedinţa publică din data de 20.02.2018, potrivit căreia:

"În vara anului 2007, eram membru al DDDDD. Argeş, neocupând nicio funcţie de demnitate publică. Eram însă angajat cu jumătate de normă încă din anul 2006 în calitate de consilier - secretar al Preşedintelui Consiliul pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, în acea perioadă funcţie deţinută de preşedintele Consiliul Judeţean Argeş dl AA.. Eram practic consilier al domnului AA., acesta deţinând totodată şi funcţia de Preşedinte al DDDDD. - filiala Argeş... Din această perspectivă, rog să constataţi că nu aveam asupra domniei sale niciun ascendent şi nicio influenţă. Dimpotrivă, aş putea spune că l-am tratat ca pe un şef, iar în continuare îl tratez cu respect. În tot ce ar fi întreprins dl AA., pe niciun plan, nu ar fi avut nevoie de sprijinul şi ajutorul meu. .

După o şedinţă a Comitetului Regional de Evaluare Strategică şi Corelare, în primăvara anului 2007, cred, în care eu eram membru titular din partea QQQQQ., am fost abordat de către dl FFFFF. care mi-a prezentat în termeni largi faptul că este în curs de abordare, în calitate de consultant, la nivel naţional şi internaţional, a pieţei din judeţul Argeş şi chiar din întreaga regiune. ... Observând că din echipa acestuia făceau parte specialişti de renume, ca de exemplu K., despre care ştiam că a reprezentat Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România la Bruxelles în perioada de pre-aderare, oferta pe care FFFFF. mi-a înaintat-o, de lucra împreună, mi s-a părut a fi viabilă. După mai multe zile de tatonări şi întâlniri am acceptat-o. la acel moment, mediul de afaceri era mult mai interesat de atragerea fondurilor europene şi de consultanţă în afaceri, decât administraţia publică, ce se regăsea încă într-o stare latentă de lucru în această direcţie. În plus, fiind membru în Comitetul Regional de Evaluare Strategică şi Corelare cunoşteam foarte bine importanţa conţinutului şi descrierii obiectivelor în context judeţean, local, dar şi ca potenţial în anumite domenii, a cererilor de finanţare şi aplicaţiilor pentru care se putea obţine un punctaj superior la evaluarea finală pentru antreprenorii din mediul privat. Nu sunt sigur, dar cred că este un motiv, pentru care firma din Bucureşti a dorit să lucrăm împreună. ...EEEEE. Piteşti, al cărei acţionar am fost, a avut relaţii comerciale exclusiv cu mediul privat, derulate pe o perioadă de cinci ani. ...printre cei doisprezece clienţi privaţi pe care societatea i-a avut de-a lungul existenţei s-a aflat şi societatea EEEEE. Bucureşti, societate cu care am încheiat un contract de prestări servicii din data de 08.11.2007."

În ceea ce priveşte caracterizarea în drept a faptelor pentru inculpaţii reprezentanţi ai EEEEE. şi preşedintele al Consiliului Judeţean Argeş, prima instanţă a apreciat că respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice este justificată de temeiul achitării, inexistenţa faptelor excluzând utilitatea schimbării încadrării juridice dintr-o pluralitate infracţională într-o unitate legală.

Mai mult decât atât, instanţa de fond a constatat că acuzaţia formulată împotriva inculpatului A. a vizat, în drept, infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen.. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.. S-a reţinut că, în calitate de director executiv al Agenţiei de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a judeţului Argeş (Agenţia) şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării contractului de prestări servicii cu EEEEE., cauzând o pagubă materială instituţiei publice în cuantum total de 39.865 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit pentru EEEEE..

Inculpatul A., audiat în sedinţa publică din data de 30.03.2018, a arătat că:

"Am îndeplinit funcţia de Director executiv al Agenţiei pentru Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a judeţului Argeş din luna mai 2007 până în 01 martie 2009, . . . . . . . . . .în legătură cu Raportul x din 13.05.2008, document prin care motivam necesitatea elaborării unui studiu interdisciplinar care să aibă ca temă punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul jud. Argeş arăt că acest studiu a fost necesar pentru a completa master-planul dezvoltarea turistică a jud. Argeş şi programul operaţional multianual al jud. Argeş. Cele două strategii menţionate anterior nu fac altceva decât să stabilească politici generale de dezvoltare pentru jud. Argeş pe termen mediu şi lung. Necesitatea studiului rezultă şi din nevoia de informare a antreprenorilor persoanelor private şi totodată, a instituţiilor care aveau în proprietate sau administrare monumente istorice clasificate prin legea 422/2001 în categoriile A şi B. ...Acest studiu a fost realizat firma EEEEE..

Raportul 700 a fost analizat şi prin HCJ 82/22.05.2008. S-a aprobat realizarea studiului pentru punerea în valoare a monumentelor istorice, sumele necesare realizării studiului în valoare de 40.000 RON, fiind prevăzute în bugetul Agenţiei.

În conţinutul HCJ a fost preluată şi propunerea făcută de mine în Raportul nr. x cu privire la participarea în cadrul procesului de realizare a unei analize-diagnostic, a unei comisii interdisciplinare, formată din specialişti din cadrul Agenţiei, instituţiilor de cultură a jud. Argeş, Universitatea Piteşti şi Eparhia Argeşuluişi Muscelului.

...în cadrul Agenţiei (se poate verifica în statul de funcţii) aveam foşti salariaţi ai consiliului judeţean cu următoarea pregătire: 2 ingineri mecanici, 1 inginer în industria lemnului, 2 economiştişi 1 inginer zootehnist. Menţionez că pentru elaborarea acestui studiu aveam nevoie de profesionişti istorici, arhitecţi atestaţi de Ministerul Culturii şi artişti restauratori. Cel puţin o persoană dintre cele enumerate trebuia să avem. În aceste condiţii Consiliul Judeţean a hotărât finanţarea unei achiziţii publice conform hotărârii de mai sus, introducând în bugetul Agenţiei suma de 40.000 RON. Menţionez că eram obligat conform legii autorităţii publice locale să execut bugetul şi HCJ în calitatea mea de ordonator terţiar de credite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Compartimentul de achiziţii mi-a prezentat o notă internă prin care EEEEE. S.R.L. a acceptat preţul de 33.500, mai puţin de 40.000 şi s-a angajat că elaborează studiul.

Contractul s-a semnat la mine în birou de către doamna K., juristul YYYYYY. - reprezentantul departamentului financiar şi de către mine. ...Din perspectiva Agenţiei contractul de prestări servicii încheiat cu S.C. EEEEE. a fost un demers util în vederea întocmirii studiului interdisciplinar . . . . . . . . . .Agenţia nu avea logistica necesară şi nici personalul de specialitate întocmirii studiului."

Astfel, s-a constatat că probatoriile utile şi suficiente soluţiei sunt înscrisurile depuse la dosar, fără a ignora explicaţiile şi susţinerile inculpatului consemnate în declaraţia sa. În linii generale inculpatul a recunoscut maniera încheierii şi derulării contractului, însă invocă imposibilitatea Agenţiei de a elabora documentul.

În fapt, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a reţinut că la data de 19.09.2008, Agenţia de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a Judeţului Argeş, prin inculpatul A., a încheiat şi semnat contractul de prestări servicii nr. x din 19.09.2008, (1353/19.09.2008) cu societatea EEEEE., reprezentată de K. .

Preţul serviciilor furnizate de către prestator a fost de 33.500 RON, fără TVA, (echivalentul a 9183 euro la cursul de 3,6480 RON/euro din data de 19.09.2008), respectiv 39865 RON cu TVA.

Conform procesului-verbal, înregistrat la EEEEE. sub nr. x/16.12.2008, obiectul contractului a fost recepţionat .

EEEEE. a emis factura nr. x din 16.12.2008, în sumă totală, inclusiv TVA, de 39865 RON, achitată de către Agenţie cu OP nr. x/18.12.2008 .

Inculpatul A., la momentul semnării contractului cu EEEEE., la data de 19.09.2008, îndeplinea funcţia de director executiv al Agenţiei. Începând cu data de 01.10.2008, după încheierea contractului cu EEEEE., atribuţiile sale au fost exercitate de numita ZZZZZZ., căreia, prin dispoziţia 316/14.10.2008, i-a fost atribuit şi dreptul de semnătură .

Prin Hotărârea Consiliului Judeţean (HCJ) nr. 23/19.03.2008 se aprobase noul regulament de organizare şi funcţionare a Agenţiei şi pentru domeniul planificării strategice au fost introduse alte două atribuţii, respectiv: identificarea şi promovarea nevoilor de finanţare pentru localităţile din mediul rural în vederea dezvoltării infrastructurii, conservării mediului şi promovării unei agriculturi moderne, iar pentru domeniul accesării fondurilor, a fost introdusă atribuţia constând în iniţierea, promovarea, conducerea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor ce beneficiază în implementarea lor de finanţare totală sau parţială din bani publici sau din fonduri de finanţare ale Uniunii Europene sau din partea altor organisme de finanţare internaţională, utilizând metodologii adecvate fiecărei categorii de proiecte.

Consiliul Judeţean Argeş, prin Hotărârea nr. 82/22.05.2008, aprobase întocmirea Studiului interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al Judeţului Argeş. În dispozitivul hotărârii s-a menţionat expres că studiul interdisciplinar va fi realizat de o comisie interdisciplinară formată din specialişti din cadrul Agenţiei de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a judeţului Argeş, instituţiilor de cultură din subordinea Consiliului Judeţean Argeş, Universităţii Piteşti şi Eparhiei Argeşului şi Muscelului. S-a mai arătat că sumele necesare întocmirii acestui studiu vor fi prevăzute în bugetul Agenţiei. Consiliul Judeţean Argeş a înaintat lista poziţiei "alte cheltuieli de investiţii", defalcate pe categorii de bunuri, din conţinutul căreia a rezultat faptul că pentru întocmirea strategiei pentru reabilitarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural a fost prevăzută suma de 40.000 de RON .

În ceea ce priveşte contribuţia şi implicarea inculpatului A. în emiterea hotărârii de consiliu judeţean şi ulterior în încheierea contractului cu EEEEE., s-a constatat de prima instanţă faptul că: a motivat necesitatea elaborării studiului interdisciplinar şi a manierei în care această activitate putea fi realizată. Raportul datat 13.05.2008, ce a stat la baza adoptării hotărârii de consiliu judeţean, cuprindea precizarea că axa prioritară 5 "dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului", "restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe" este o prioritate pentru instituţiile de cultură ale judeţului Argeş, astfel că se impune ca o echipă complexă formată din specialişti ai Agenţiei, Universităţii Piteşti şi instituţiilor de cultură să întocmească o analiză diagnostic a stării actuale a siturilor de interes muzeistic/arheologic/de patrimoniu arhitectural în care să fie evidenţiate soluţii optime de punere în valoare a acestora.

Inculpatul A. a eludat această menţiune, ce constituia în ceea ce-l priveşte o obligaţie asumată şi a încheiat contractul cu societatea EEEEE., la data de 19.09.2008 . Obiectul contractului încheiat cu EEEEE. l-a constituit întocmirea Studiului interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al Judeţului Argeş.

Regulamentul de funcţionare a Agenţiei, aprobat în timpul mandatului inculpatului, prin HCJ nr. 56 din 24.05.2007/24 din 19.03.2008, stabilea scopul şi obiectul de activitate şi prevedea expres elaborarea studii, proiecte, strategii, identificarea de linii şi nevoi de finanţare .

Instanţa de fond a constatat că procedura prevăzută prin HCJ era eficientă şi utilă demersului stabilit prin implicarea activă a inculpatului şi, prin urmare, nu se poate susţine vreo eroare în legătură cu punerea în executare a horărârii ori vreo imposibilitate în elaborarea studiului, atâta vreme cât, în raport, chiar inculpatul menţionase faptul că Agenţia urma a participa direct şi efectiv la elaborare în cadrul unei echipe mixte.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a reţinut că s-a derulat o procedură de achiziţie publică, pe care instanţa nu a evaluat-o şi nici nu a negat valoarea documentului elaborat de EEEEE., însă a constatat că raţiunea înfiinţării Agenţiei era chiar aceea a elaborării studiului, aspect cunoscut ex proprii sensibus de către inculpatul implicat încă de la momentul creării agenţiei. Inculpatul a ales să ignore rolul şi atribuţiile Agenţiei pe care o conducea, procedând la încheierea contractului cu o entitate particulară şi distinctă de cele enumerate în hotărârea CJ. Această situaţie a condus la diferenţierea esenţială de situaţia juridică a primarilor care nu au eludat hotărâri ale CJ şi chiar au valorificat hotărâri ale CL, nu deţineau mecanisme eficiente de a acţiona la nivelul aparatelor proprii şi aveau reprezentarea necesităţii şi obligativităţii documentului impus prin H.G.. În plus, la nivelul UATC pentru obţinerea documentului, trebuia derulată o procedură de achiziţie publică, spre deosebire de situaţia Agenţiei care trebuia să elaboreze strategia ea însăşi, prin implicare directă şi în maniera prestabilită prin hotărârea CJ de înfiinţare.

Inculpatul însuşi a susţinut utilitatea înfiinţării Agenţiei şi prin aceasta constituia garanţia necesităţii şi eficienţei sale. Ca director al Agenţiei avea obligaţia de a asigura realizarea atribuţiilor specifice, iar nu sabotarea sa prin acte contrare raţiunii de a exista. Obligaţiile inculpatului erau de diligenţă, nu de rezultat, însă acesta nu a intenţionat să elaboreze documentul prin Agenţie, în nicio manieră sau întindere, ci să externalizeze activitatea, fapt susţinut de momentul încheierii contractului în raport cu data înfiinţării Agenţiei. La momentul încheierii contractului Agenţia avea organigramă, funcţiona, avea sumele alocate destinate activităţii. Astfel, Agenţia avea în organigramă 3 funcţii de conducere (funcţionari publici) şi 29 posturi de execuţie (25 funcţionari publici şi 4 personal contractual . Din perspectiva numărului de angajaţi, situaţia era similară în cadrul EEEEE.. La momentul adoptării Regulamentul de funcţionare a Agenţiei, aprobat în timpul mandatului inculpatului, prin Hotărârea 56 din 24.05.2007, erau deja ocupate 13 posturi, rămânând vacante 19 . Prima instanţă a reţinut şi faptul că semnarea contractului cu EEEEE. a avut loc la peste un an de la înfiinţarea Agenţiei (contractul de prestări servicii nr. x din 19.09.2008), iar CJ a aprobat elaborarea studiului de către Agenţie la data de 22.05.2008 (Hotărâre 82, fila x, vol. 50).

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a constatat că acest contract de prestări servicii s-a încheiat şi derulat cu EEEEE., cu încălcarea hotărârii de consiliu judeţean, efectuându-se în mod inutil şi nejustificat angajarea unor cheltuieli bugetare provenite din venituri publice (sume puse la dispoziţie de CJ Argeş), deşi studiul putea şi trebuia a fi realizat chiar de către Agenţia de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a judeţului Argeş, care avea atribuţii în acest sens, eventual împreună cu celelalte organisme menţionate în hotărârea Consiliului Judeţean Argeş. Agenţia, la data faptelor, se afla în subordinea consiliului judeţean şi funcţiona ca serviciu public cu personalitate juridică, finanţat integral din bugetul judeţean. În calitate de ordonator de credite inculpatului A. îi revenea atribuţia directă de a se asigura că fondurile provenite din surse publice sunt folosite eficient, având obligaţia legală de a analiza modul de utilizare şi a aproba efectuarea cheltuielilor numai în considerarea sarcinilor şi limitelor asumate de către instituţia pe care o conducea, potrivit art. 22 alin. (1) şi (3) din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale.

În drept, prima instanţă a apreciat că fapta inculpatului A. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din C. pen. anterior. Inculpatul a îndeplinit, cu ştiinţă, în mod defectuos îndatoririle de serviciu, semnând contractul, în afara mandatului acordat de CJ şi generând plăţi din bani publici, în afara celor asumate şi a dispoziţiilor legale aplicabile.

Conduita inculpatului în cadrul atribuţiilor de serviciu a produs un prejudiciu resimţit în patrimoniul CJ Argeş, autoritate ce a furnizat fondurile Agenţiei, în limita valorii contractului, respectiv în cuantumul plăţii efectuate (de 39865 RON).

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa de fond a constatat că CJ Argeş s-a constituit parte civilă, fără a preciza expres cuantumul pretenţiilor, solicitând efectuarea unei expertize pentru determinarea valorii prejudiciului.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a reţinut că, potrivit jurisprudenţei anterioare, în cazul ignorării totale a procedurii achiziţiei publice, prejudiciu îl constituie valoarea contractului (ÎCCJ, secţia penală, sentinţa nr. 702/12 iulie 2013, dosar x/2012, def. prin d.p. 18/30.01.2014, dosar x/2013, Completul de 5 judecători).

Prima instanţă, în ceea ce priveşte întinderea obligaţiei de dezdăunare, în cazul infracţiunii de abuz în serviciu săvârşită de inculpatul A., văzând soluţia pe latura penală de condamnare pentru o infracţiune de rezultat, contribuţia individuală determinantă, la iniţierea şi desfăşurarea activităţii infracţionale, a apreciat că sarcina reparaţiei revine, exclusiv şi integral, acestuia.

Astfel, instanţa de fond a admis acţiunea civilă formulată de Consiliul Judeţean Argeş şi a dispus obligarea inculpatul A. la plata sumei de 39.865 RON, către acesta. In cazul acestui inculpat s-a reţinut că sunt întrunite condiţiile angajării răspunderii civile, acesta săvârşind o faptă prejudiciabilă cu intenţie, prejudiciul fiind cert şi neacoperit.

De asemenea, prima instanţă a constatat că acuzaţia formulată împotriva inculpatului AA. a vizat, în drept, infracţiunea de folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani sau alte foloase necuvenite.

În actul de sesizare s-a susţinut că fapta inculpatului AA., preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş şi preşedinte al organizaţiei judeţene Argeş a DDDDD., de a-şi folosi influenţa şi autoritatea în scopul ca KKKKK., judecător la Curtea de Apel Piteşti, să obţină foloase necuvenite, respectiv funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Piteşti concursului organizat de Consiliul Superior al Magistraturii prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii în perioada 10 aprilie-30 iunie 2009, susţinere acordată în afara cadrului legal ce reglementează astfel de concursuri, constituie infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. .

Potrivit art. 13 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

În opinie majoritară, instanţa de fond a considerat ca fiind determinantă pentru infracţiunea menţionată lipsa abilităţii subiectului activ, inculpatul AA., de a influenţa concursul de numire în funcţii de conducere. De asemenea, în opinie majoritară, s-a apreciat că modalitatea în care este reglementată desfăşurarea concursului de numire în funcţii de conducere, exclude această posibilitate a influenţării rezultatului, astfel că maniera aleasă de inculpat nu putea fi de plano utilă demersului, întrucât martora MMMMM., deşi director al INM, nu făcea parte din comisiile de examinare, desemnate prin hotărâre a CSM.

Potrivit art. 48 şi urm. din Legea nr. 303/2004, în forma în vigoare la data săvârşirii faptelor, numirea în funcţiile de preşedinte de instanţă se face numai prin concurs sau examen organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

Candidatul trebuie să îndeplinească o serie largă de criterii sau condiţii legate de conduita profesională, deontologică, vechimea în profesie. Astfel, s-a reţinut că pot participa la concurs sau examen judecătorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege. Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.

Concursul sau examenul constă în prezentarea unui proiect mamagerial şi în probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic.

Comisia de examinare este numită de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii şi este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională.

Consiliul Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte judecătorii în funcţiile de conducere în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Mandatul astfel obţinut are o durată de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată.

Înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea.

Pe de altă parte, în opinia primei instanţe, conduita ilicită imputată nu este susţinută de probatorii apte a dovedi cele imputate la nivel de certitudine, organul de cercetare penală concentrându-şi eforturile către interceptările convorbirilor telefonice ori ambientale care, şi valide de ar fi, nu sunt suficiente pentru dovada faptului în considerarea căruia au fost administrate.

Prin urmare, cu majoritate, în temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. c) (in dubio pro reo) din C. proc. pen., instanţa de fond a dipus achitarea inculpatului AA. pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii de foloase necuvenite, prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, prima instanţă a făcut trimitere în considerentele sentinţei penale apelate la art. 19 din C. proc. pen., conform căruia: (1) acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale.

(2) Acţiunea civilă se exercită de persoana vătămată sau de succesorii acesteia, care se constituie parte civilă împotriva inculpatului şi, după caz, a părţii responsabile civilmente.

(5) Repararea prejudiciului material şi moral se face potrivit dispoziţiilor legii civile.

Potrivit art. 25 din C. proc. pen., (1) instanţa se pronunţă prin aceeaşi hotărâre atât asupra acţiunii penale, cât şi asupra acţiunii civile.

(5) În caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f) - cu excepţia prescripţiei, i) şi j), în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum şi în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă.

(6) Instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă şi în cazul în care moştenitorii sau, după caz, succesorii în drepturi ori lichidatorii părţii civile nu îşi exprimă opţiunea de a continua exercitarea acţiunii civile sau, după caz, partea civilă nu indică moştenitorii, succesorii în drepturi ori lichidatorii părţii responsabile civilmente în termenul prevăzut la art. 24 alin. (1) şi (2).

Mai mult decât atât, a reţinut că angajarea răspunderii penale presupune stabilirea existenţei faptei, prevederii sale în legea penală şi săvârşirii de către inculpat cu vinovăţie. Aceste condiţii se suprapun peste cele ce trebuie întrunite pentru angajarea răspunderii civile.

Potrivit art. 998 din C. proc. civ. anterior, în vigoare la data săvârşirii faptelor, orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărei greşeală s-a ocazionat, a-l repara, iar, potrivit art. 1003, în cazul pluralităţii de făptuitori, respectiv atunci când fapta ilicită cauzatoare de prejudicii este imputabilă mai multor persoane, acestea sunt ţinute în solidar pentru despăgubire.

Aceste prevederi au fost preluate în C. civ. în vigoare, respectiv în art. 1357 din C. civ., care stabilesc condiţiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, comisă, atât cu intenţie, cât şi din culpă şi din art. 1370 şi 1382, potrivit cărora, solidaritatea debitorilor în această materie, cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ţinuţi solidar la reparaţie faţă de cel prejudiciat. Ca urmare, participaţia penală, respectiv contribuţiile conjugate pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, ar putea genera o răspundere civilă solidară.

În temeiul art. 1383 din C. civ., între cei care răspund solidar, sarcina reparaţiei se împarte proporţional în măsura în care fiecare a participat la cauzarea prejudiciului ori potrivit cu intenţia sau cu gravitatea culpei fiecăruia, dacă această participare nu poate fi stabilită. În cazul în care nici astfel nu se poate împărţi sarcina reparaţiei, fiecare va contribui în mod egal la repararea prejudiciului.

Cu privire la calitatea de persoană vătămată în cauză şi constituirea de parte civilă, instanţa de fond s-a referit la art. 79 din C. proc. pen., potrivit căruia persoana vătămată este subiect procesual principal, este persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală. Calitatea de persoană vătămată se dobândeşte în mod automat ca un derivat al calităţii de subiect al raportului de drept substanţial (de conflict). Partea vătămată ce a ales să exercite acţiunea civilă în cadrul procesului penal devine parte civilă.

Astfel, instanţa care a soluţionat cauza în primă instanţă a citat părţile civile prin primari. Potrivit art. 62 alin. (1) din Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001, Legea administraţiei publice locale, primarul reprezintă comuna sau oraşul în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie. În acest context, s-a mai arătat de prima instantă faptul că persoanele vătămate ori părţile civile au fost reprezentate în cauză, fie de apărători din oficiu, pentru ipoteza în care inculpatul şi-a menţinut funcţia de primar, fie de un reprezentant din cadrul primăriei sau consiliului local desemnat în acest sens.

În raport cu infracţiunile de abuz în serviciu, evaluate de instanţa de fond, s-a apreciat că această calitate de parte civilă îl au UATC, respectiv consiliile locale, inclusiv cel al municipiului Piteşti, din patrimoniile cărora au fost achitate sumele cu titlu de preţ al contractelor încheiate cu societatea EEEEE.. În acelaşi sens, s-a făcut trimitere la ÎCCJ, s.p., sentinţa 477/16 iunie 2016, dosar nr. x/2015,p. 215; def prin decizia 216, dosar x/2016, C5.

Totodată, consiliile locale au trimis la dosar punctele de vedere referitoare la constituirea de parte civilă, în urma şedinţelor şi a hotărârilor asumate.

Potrivit jurisprudenţei anterioare, instanţa supremă a statuat în sensul că, în cazul derulării unor proceduri de achiziţie publică viciate, paguba este determinată prin diferenţa dintre oferta firmei ce trebuia declarată câştigătoare şi cea declarată fraudulos câştigătoare (ÎCCJ, secţia penală, sentinţa nr. 732 din 7 mai 2012, dosar x/2007, definitivă prin decizia nr. 125/27.05.2013, dosar x/2017, Completul de 5 judecători), iar în cazul ignorării totale a procedurii ori în ipoteza lipsei derulării procedurilor legale de achiziţie, prejudiciu îl constituie valoarea contractului (ÎCCJ, secţia penală, sentinţa nr. 702/12.07.2013, dosar x/2012, definitivă prin decizia nr. 18/30.01.2014, dosar nr. x/2013, Completul de 5 judecători).

În ceea ce priveşte existenţa prejudiciului, instanţa de fond a reţinut că în cazul infracţiunilor de rezultat, inexistenţa prejudiciului conduce la inexistenţa infracţiunii şi exclude angajarea răspunderii penale.

În cauză, conduita descrisă în actul de sesizare şi reţinută în sarcina inculpaţilor, având la data săvârşirii faptelor funcţia de primar, nu a generat prejudicii, fie datorită parcurgerii procedurii achiziţiei publice (art. 16 lit. a) din C. proc. pen.) ipoteză în care lipsind fapta ilicită, nu s-a produs un prejudiciu, fie, în cazul unor vicii ale proceduri (art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen.), aceasta a fost asumată la nivel local şi a generat beneficii comunităţii prin atragerea de fonduri nerambursabile, ipoteză în care prima instanţă nu a putut reţine producerea vreunui prejudiciu. În aceste ipoteze prejudiciul, şi dacă ar fi fost produs, trebuie apreciat ca fiind acoperit. Lucrările (studiile şi strategiile, cererile de finanţare) întocmite în baza contractelor încheiate cu EEEEE. au generat atragerea de fonduri la nivel local, net superioare sumelor plătite (preţul contractelor) către EEEEE.. Acelaşi act apreciat delictuos la momentul încheierii contractului a generat în fapt atrageri de fonduri nerambursabile, net superioare ca valoare celor cheltuite din fondurile publice. În cazul vocaţiei de a atrage fonduri (aspect nerealizat în fapt), concluzia primei instanţe a fost identică, apreciind că ceea ce are importanţă sau primează este aptitudinea şi potenţialul studiilor şi strategiilor, urmărit de primari, iar nu rezultatul final, care presupune intervenţii ale unor factori subsecvenţi şi fără legătură cu voinţa primarului. Din perspectiva vocaţiei, instanţa de fond a considerat ca fiind relevantă situaţia numărului redus de cereri de finanţare care au fost respinse în etapa de verificare a conformităţii administrative şi a eligibilităţii pentru apelul de proiecte. De altfel, apărarea acestora a fost constant legată de atragerea de fonduri ori de admiterea cererilor de finanţare.

Prin urmare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a constatat că următoarele UAT nu s-au constituit părţi civile: Cuca (inculpat L., f.216, vol. 160 dosar urmărire penală; f.152, vol. 2, dosar fond); Dragoslavele (inculpat LL./MM., f.227, vol. 160 dosar urmărire penală; f.14, vol. 2, dosar fond); Dîmbovicioara (inculpat GG., f.96, vol. 160 dosar urmărire penală; f.17, vol. 2, dosar fond); Moşoaia (inculpat C., f.165, vol. 160 dosar urmărire penală; f.19, vol. 2, dosar fond); Stoieneşti (inculpat W., f.257, vol. 160 dosar urmărire penală; f.20, vol. 2, dosar fond); Sălătrucu (inculpat U., f.241, vol. 160 dosar urmărire penală; f.48, vol. 2, dosar fond); Şuici (inculpat R., f.247, vol. 160 dosar urmărire penală; f.52, vol. 2, dosar fond); Mălureni (inculpat O., f.264, vol. 160 dosar urmărire penală; f.54, vol. 2, dosar fond); Cotmeana (inculpat QQ., f.220, vol. 160 dosar urmărire penală; f.59, vol. 2, dosar fond); Mozăceni (inculpat N., f.193, vol. 160 dosar urmărire penală; f.92, vol. 2, dosar fond); Cocu (inculpat OO., f.251, vol. 160 dosar urmărire penală; f.100, vol. 2, dosar fond); Băbana (inculpat T., f.209, vol. 160 dosar urmărire penală; f.102, vol. 2, dosar fond); Rociu (inculpat I., f.180, vol. 160 dosar urmărire penală; f.115, vol. 2, dosar fond); Negraşi (inculpat Z., f.176, vol. 160 dosar urmărire penală; f.133, vol. 2, dosar fond), iar UAT Morăreşti a renunţat la constituirea de parte civilă (inculpat H., f.108, vol. 160 dosar urmărire penală; f.42, vol. 2, dosar fond).

A mai reţinut că, în cauză, au existat constituiri de parte civilă, pentru o parte din UAT, încă din faza de urmărire penală, completate cu cele depuse în cursul judecăţii. Constituirile de parte civilă au vizat sume, reprezentând plăţi efectuate în baza contractelor menţionate. Astfel, s-au constituit părţi civile următoarele UAT comunale: Valea Danului (inculpat Y., f.150, vol. 160 dosar urmărire penală; f.5, vol. 2, dosar fond); Miceşti (inculpat F., f.50, vol. 160 dosar urmărire penală; f.8, vol. 2, dosar fond); Coşeşti (inculpat NN., dosar urmărire penală; dosar fond); Corbi (inculpat PP., dosar urmărire penală; dosar fond); Leordeni (inculpat S., dosar urmărire penală; dosar fond); Stâlpeni (inculpat DD., dosar urmărire penală; dosar fond); Budeasa (inculpat KK., dosar urmărire penală; dosar fond); Mihăieşti (inculpat X., f., vol. 160 dosar urmărire penală; f.113-15, vol. 2, dosar fond); Lunca Corbului (inculpat D., dosar urmărire penală; dosar fond); Mărăcineni (inculpat JJ., dosar urmărire penală; dosar fond); Ţiţeşti (inculpat FF., dosar urmărire penală; dosar fond); Stolnici (inculpat E., dosar urmărire penală; dosar fond); Corbeni (inculpat P., dosar urmărire penală; dosar fond); Vedea (inculpat B., dosar urmărire penală; dosar fond); Uda (inculpat M., dosar urmărire penală); Nucşoara (inculpat J., dosar urmărire penală; dosar fond); Brăduleţ (inculpat HH., dosar urmărire penală; dosar fond); Bughea de Sus (inculpat CC., dosar urmărire penală; dosar fond); Mioarele (inculpat EE., dosar urmărire penală; dosar fond); Domneşti (inculpat II., dosar urmărire penală; dosar fond) şi Consiliul Judeţean Argeş .

În ceea ce priveşte UAT Uda, reprezentată în procesul penal de primarul în funcţie WWWWWW., s-a constatat de instanţa de fond că prin adresa nr. x din data de 09.10.2015 Primăria Comunei Uda a transmis faptul că se constituie parte civilă cu suma de 18771,22 RON .

Prima instanţa a făcut trimitere şi la art. 16 lit. lit). f) din C. proc. pen., conform căruia decesul constituie cauză de încetare a procesului penal, ipoteză în care s-ar lăsa nesoluţionată acţiunea civilă exercitată. Instanţa de fond a pronunţat însă, faţă de acest inculpat, soluţia achitării, în temeiul art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., pentru considerentele expuse anterior. Soluţia laturii penale nu a influenţat soluţia laturii civile exercitate împotriva acestuia.

De asemenea, s-a reţinut că partea civilă nu a solicitat introducerea în cauză a moştenitorilor inculpatului decedat, iar instanţa nu s-a putut subroga, exercitând pentru parte drepturile procesuale. În aceste condiţii acţiunea civilă, deşi alăturată celei penale, nu a putut fi soluţionată, neexistând contradictorialitate.

Ca urmare, soluţia laturii civile nu a fost înfluenţată, în această ipoteză, de alegerea cazului de stingere a acţiunii penale, chiar dacă instanţa de fond a dat prioritate cazului de achitare în detrimentul celui de încetare a procesului penal, astfel încât, în baza art. 25 alin. (5) sau (6) din C. proc. pen., instanţa a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă.

Totodată, faţă de inculpaţii în raport cu care s-au pronunţat soluţii de achitare, în temeiul art. 16 lit. a) din C. proc. pen. (fapta nu există), instanţa de fond a respins şi acţiunea civilă, soluţia fiind întemeiată pe lipsa fundamentului răspunderii civile: fapta prejudiciabilă.

Astfel, prima instanţă a respins acţiunile civile exercitate faţă de următorii inculpaţi: Y., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Vale Danului; NN., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Coşeşti (2 acte materiale); S., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Leordeni (2 acte materiale); DD., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Stîlpeni (2 acte materiale); X., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Mihăeşti (2 acte materiale); JJ., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Mărăcineni; FF., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Ţiţeşti (2 acte materiale); II., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Domneşti.

Mai mult decât atât, văzând lipsa angajării răspunderii civile, instanţa de fond a dispus restituirea către inculpata NN., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Coşeşti, a sumei de 20.707 RON consemnate la YYYY. S.A., conform chitanţei nr. x/1 din 10.07.2015 şi recipisei de consemnare nr. x din 10.07.2015 .

S-a constatat şi faptul că nu au fost exercitate acţiuni civile faţă de următorii inculpaţi: L., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Cuca (2 acte materiale); MM., la data săvârşirii faptelor viceprimar al comunei Dragoslavele (2 acte materiale); LL., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Dragoslavele (2 acte materiale); GG., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Dîmbovicioara (2 acte materiale); W., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Stoeneşti (2 acte materiale); V., la data săvârşirii faptelor viceprimar al comunei Stoeneşti (2 acte materiale); R., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Şuici (2 acte materiale); O., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Mălureni (2 acte materiale); G., la data săvârşirii faptelor viceprimar al comunei Mălureni (2 acte materiale); QQ., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Cotmeana; T., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Băbana.

În ceea ce priveşte situaţia inculpaţilor faţă de care soluţia de achitare s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen. (fapta nu a fost săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută de lege), instanţa de fond a respins şi acţiunea civilă, lipsind condiţiile angajării răspunderii civile.

De asemenea, prima instanţă a dispus soluţia respingerii acţiunilor civile exercitate şi faţă de următorii inculpaţi: F., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Miceşti (2 acte materiale); C., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Moşoaia (2 acte materiale); PP., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Corbi; KK., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Budeasa (2 acte materiale); H., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Morăreşti (2 acte materiale); U., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Sălătrucu; P., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Corbeni (2 acte materiale); N., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Mozăceni (2 acte materiale); B., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Vedea; OO., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Cocu; M., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Uda; HH., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Brăduleţ; CC., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Bughea de Sus; I., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Rociu; EE., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Mioarele; Z., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Negraşi.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a admis acţiunile civile exercitate faţă de următorii inculpaţi: D., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Lunca Corbului (2 acte materiale); E., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Stolnici, jud. Argeş (2 acte materiale); J. la data săvârşirii faptelor primar al comunei Nucşoara, jud. Argeş, pentru argumentele deja expuse.

De asemnea, a admis şi acţiunea civilă formulată de Consiliul Judeţean Argeş şi a dispus obligarea inculpatului A. la plata sumei de 39.865 RON.

În cuprinsul considerentelor sentinţei penale au fost făcute referiri cu privire la măsurile asigurătorii (pg. 705-720 ale sentinţei) şi la cheltuielile judiciare (pg. 720-722 ale sentinţei).

În ceea ce priveşte soluţia pronunţată de prima instanţă, trebuie precizat că a existat opinie separată în ceea ce priveşte condamnarea inculpatului AA., în temeiul art. 13 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

Astfel, judecătorul a constatat că infracţiunea pentru care s-a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare este concurentă cu cea pentru care s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 8 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 435 din 28.05.2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin decizia penală nr. 176/A din 5 02.2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul x/2011

În acest sens, judecătorul a descontopit pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 8 luni închisoare şi a repus în individualitatea lor pedepsele principale astfel:

- pedeapsa principală de 4 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), d), k) din C. pen. şi pedeapsa accesorie în acelaşi conţinut, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 din C. pen.

- pedeapsa de 5 ani închisoare 5 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), d), k) din C. pen. şi pedeapsa accesorie în acelaşi conţinut, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 5 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 din C. pen.

- pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), d), k) din C. pen. şi pedeapsa accesorie în acelaşi conţinut, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 47 din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen.

- sporul de 2 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b), 35 din C. pen. anterior, a contopit pedepsele principale, repuse în individualitatea lor cu pedeapsa de 1 an aplicată în cauză şi a menţinut pedepsele accesorii şi complementare, urmând ca inculpatul să execute, pedeapsa cea mai grea acea de 5 ani închisoare, la care se adaugă sporul de 2 ani şi 8 luni închisoare, în final 7 ani şi 8 luni închisoare, pedeapsa complementară în conţinutul prevăzut de art. 66 lit. a), b), d), k) din C. pen. actual, pe o perioadă de 5 ani şi pedeapsa accesorie în acelaşi conţinut.

Totodată, judecătorul care a făcut opinie separată a menţinut deducerile conform sentinţei penale nr. 435 din 28.05.2013 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin decizia penală nr. 176/A din 5 02.2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, respectiv de la 26.01.2011 la 2.02.2011 şi detenţia de la 5.02.2015 la 29.05.2017

De asemenea, a menţinut liberarea condiţionată dispusă prin sentinţa penală nr. 763 din 19.04.2017, pronunţată de Judecătoria Piteşti, secţia penală, definitivă prin decizia penală nr. 166 din 29.05.217, pronunţată de Tribunalul Argeş, în dosarul x/2017, pentru restul rămas neexecutat din pedeapsa de 7 ani şi 8 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 435 din 28.05.2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin decizia penală nr. 176/A din 5.02.2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul x/2011

Această soluţie s-a întemeiat pe următoarele argumente:

Potrivit art. 13 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

Jurisprudenţa anterioară a atestat: Calitatea legii de a fi previzibilă este îndeplinită atunci când cetăţenii dispun de informaţii suficiente şi prealabile asupra normei juridice aplicabile într-o situaţie dată, astfel încât persoana în cauză să poată înţelege care este sensul acesteia şi faptul că i se aplică. Caracterul unei norme de a fi lege presupune ca o persoană să poată prevedea într-o măsură rezonabilă consecinţele unui act de conduită. Situaţia particulară a celor doi acuzaţi (aceştia au studii superioare, unul dintre ei fiind procuror la data faptelor, iar celălalt este membru al Parlamentului, autoritatea legiuitoare), face ca înţelegerea sensului legii să fie o activitate cotidiană pentru fiecare dintre ei.

Redactarea legilor nu poate avea însă o precizie absolută, dat fiind caracterului de generalitate al normei, având în vedere că sunt destinate să se refere la o categorie largă de raporturi juridice. Atunci când dispoziţia legală dă naştere la interpretare nu înseamnă norma că ar avea un caracter imprecis şi în consecinţă ar fi lipsită de calitatea de lege. Previzibilitatea normei impune ca o persoană să poată deduce din conţinutul legii comportamentul interzis şi consecinţele ce decurg din actele sale, astfel încât să se conformeze prescripţiilor legii.

Norma criticată incriminează fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat, ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani sau alte foloase necuvenite.

În legătură cu înţelegerea conduitei corecte în raport cu cea pe care o aveau cei doi, probele susţin înţelegerea caracterului ilicit (se constată că THPŞ în dialog cu BM spune "Nu ştiu dacă-i bine să-l suni tu la telefon, să se interpreteze greşit, că trăim într-o ţară bolnavă şi tu sigur ai probleme").

Norma are acelaşi conţinut din anul 2003 (art. 13 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie/2000 a fost modificat prin art. I pct. 7 din Legea nr. 161/2003), iar fapta din prezenta cauză a avut loc în anul 2011, astfel că nu poate fi primită apărarea referitoare la faptul că cei doi acuzaţi au fost surprinşi de o dispoziţie legală nouă, asupra căreia nu au avut suficiente mijloace de informare pentru a se putea conforma. (ÎCCJ, s.pen., s.p. nr. 1039/22 noiembrie 2013, d. nr. x/2013)

Infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie presupune:

- subiect activ calificat, persoana ca îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat, ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial. Atunci când acuzarea susţine, de exemplu, că influenţa a fost exercitată în calitate de ministru, nu ar putea fi reţinută infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, deoarece incriminarea nu corespunde faptei, prin referirea la un alt subiect activ decât cel avut în vedere de legiuitor;

- element material constând în folosirea influenţei ori autorităţii (fiind fără relevanţă dacă autoritatea se exercită în propria organizaţie sau în afara sa);

- scop constând în obţinerea pentru sine ori pentru altul de bani sau alte foloase necuvenite;

- vinovăţie sub forma intenţiei. (a se vedea comentariu la ÎCCJ, s.pen., s.p. nr. 1039/22 noiembrie 2013, d. nr. x/2013, L.Lefterache, în Probe şi prezumţii în procesul penal. Comentarii din jurisprudenţă, UJ, 2015, pct. 59, p. 130)

În actul de sesizare s-a susţinut că fapta inculpatului AA., preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş şi preşedinte al organizaţiei judeţene Argeş a DDDDD., de a-şi folosi influenţa şi autoritatea în scopul ca KKKKK., judecător la Curtea de Apel Piteşti, să obţină foloase necuvenite, respectiv funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Piteşti, constituie infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

Prin Hotărârea Plenului nr. 669/09.04.2009, Consiliul Superior al Magistraturii aprobase organizarea, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, în perioada 10 aprilie - 30 iunie 2009, a concursului/examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii, precum şi la parchetele de pe lângă acestea .

Opinia majoritară, ca şi apărarea au evaluat lipsa abilităţii subiectului activ, inculpatului AA. de a influenţa concursul de numire în funcţii de conducere. Instanţa a constatat, în opinie majoritară, că modalitatea în care este reglementată desfăşurarea concursului de numire în funcţii de conducere, exclude această posibilitate, ori maniera aleasă de inculpat nu putea fi de plano utilă demersului, întrucât martora MMMMM., deşi director al INM, nu făcea parte din comisiile de examinare, desemnate prin hotărâre a CSM, astfel încât era exclus accesul la membrii comisiei. Opinia majoritară a mai reţinut şi insuficienţa probatoriilor pentru răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie.

Specificul infracţiunilor reglementate de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, generează o realitate probatorie în sensul în care faptele, chiar surprinse prin probatorii certe, dobândesc constant evaluări ori explicaţii din partea apărării, la limita verosimilului, care tind la excluderea ilicitului penal. Sarcina judecătorului este de a evalua echilibrat aceste apărări, fără a impune acuzării o probatio diabolica. Acest demers nu periclitează prezumţia de nevinovăţie, dar nici nu reduce standardul probator pentru soluţiile de condamnare, ci este o "pledoarie" pentru riguroasa evaluare a apărărilor în contextul datelor faptice ale cauzei.

În ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite, judecătorul a apreciat că relevante şi suficiente sunt declaraţiile martorilor KKKKK., MMMMM., AAAAAAA., ca şi declaraţia de inculpat. Aceste probatorii sunt apte a demonstra conduita infracţională, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi subiective.

Astfel, martora MMMMM., audiată în cursul cercetării judecătoreşti, la data de 20.02.2018, nu a negat discuţiile purtate cu inculpatul AA., arătând că i-a comunicat acestuia că nu făcea parte din comisiile de examen şi, din punctul său de vedere, toţi candidaţii aveau şanse egale. În final, martora a precizat că cele transcrise în cuprinsul proceselor-verbale reprezintă conţinutul real al convorbirilor cu inculpatul.

Martorul AAAAAAA., audiat în cursul cercetării judecătoreşti, la data de 10.01.2018, a declarat că:

"În faza de urmărire penală nu îmi aminteam de discuţia telefonică avută cu AA., procurorul de caz mi-a pus înregistrarea audio, am recunoscut întrutotul discuţia. în cadrul acestei discuţii dl AA. m-a rugat să intervin la dl F. pentru un examen de conducere, nu am reţinut numele celui pentru care mă ruga, era vorba de un judecător de la Argeş de la judecătorie sau tribunal. La telefon i-am spus da, însă a fost un "da" de complezenţă, pentru că în fapt, după aceea, nu am vorbit cu nimeni despre acest subiect, nu aveam cum să o fac."

In opinie separată, judecătorul a constatat o intervenţie reală a numitului AA., o trecere la act, prin discuţiile avute cu reprezentanţi ai INM (directorul menţionat) ori ai puterii legislative (martorii audiaţi, AAAAAAA.), discuţii avute în calitatea sa de notorietate între cei vizaţi, de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş şi preşedinte al organizaţiei judeţene Argeş a DDDDD.. Dobândesc relevanţă infracţională eforturile personale depuse pentru atingerea scopului propus (sub aspectul laturii obiective) şi convingerea inculpatului că poate atinge scopul urmărit (sub aspectul laturii subiective).

Sub aspectul consumării infracţiunii, judecătorul a stabilit că nu are relevanţă dacă cei abordaţi au achiesat la demersul solicitat ori au rămas în pasivitate ori dacă a existat o posibilitate reală de influenţare a concursului.

Scopul principal urmărit a fost în beneficiul candidatului la concurs, nefiind însă de neglijat (dar nici numit în actul de sesizare) un posibil beneficiu comun.

În concluzie, judecătorul a apreciat că fapta există, a fost săvârşită de inculpat, cu forma de vinovăţie prevăzută de norma de incriminare. În opinia judecătorului, fiind întrunite toate condiţiile angajării răspunderii penale se impunea trecerea la individualizarea judiciară a pedepsei în cuantumul minimului special, dându-se relevanţă tuturor criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen., dar şi duratei procedurii ce depăşeşte în prezent o perioadă rezonabilă, fapta fiind săvârşită în urmă cu un deceniu şi neexistând nicio manoperă imputabilă părţii ce să fi condus la tergiversarea urmăririi ori judecăţii.

II. Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apeluri Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, precum şi apelanţii intimaţi inculpaţi D., A. şi B..

În apelul declarat, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie a criticat sentinţa penală atacată pentru netemeinicie, sub aspectul laturii penale, greşita achitare a inculpaţilor, pentru care au fost trimişi în judecată.

În ceea ce priveşte prima critică formulată s-a considerat de către acuzare că prima instanţă a reţinut, în mod greşit, că au fost respectate toate rigorile legii privind desfăşurarea unei achiziţii, în condiţiile în care expunerea de motive cu nr. x din 10.05.2007 este un înscris întocmit de către inculpat pro causa în vădită contradicţie cu Proiectul Hotărârii Consiliului local nr. 14 din 16.05.2007 aflat la fila x din vol. 52 dosar urmărire penală în format electronic .

Pe de altă parte, procurorul a reţinut că proiectele prioritare şi direcţiile de dezvoltare prevăzute de înscrisul întocmit de EEEEE. nu aveau caracter de noutate fiind preluate din cuprinsul Strategiei de dezvoltare economico-socială şi de mediu a comunei Valea Danului, pe termen scurt mediu şi lung (2007-2013), document întocmit anterior de inculpat.

Inutilitatea "studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală a comunei Valea Danului" întocmit de prestatorul S.C. EEEEE. S.R.L. rezidă din faptul că acesta la capitolul VII - Plan de acţiuni, cuprinde o serie de proiecte fără nicio legătură cu realitatea faptică locală, ceea ce denotă lipsa oricărei consultări cu factorii de decizie locali sau cunoaşterea specificului comunităţii locale, consultare şi analiză care sunt de esenţa elaborării unei asemenea strategii de dezvoltare.

În acest sens, procurorul a făcut referire la o serie de proiecte referitoare la obiective sau activităţi inexistente pe raza comunei Valea Danului, precum:

"înfiinţarea unei secţii de urgenţă ambulatorie", "extinderea şi înfiinţarea secţiei de pediatrie"; "modernizarea casei de cultură prin dezvoltarea unor servicii media: sală de concerte, sală de teatru, cinematograf"; "închiderea etapizată a depozitelor de deşeuri neecologice" - fila x din document, "dezvoltarea capacităţii administrative a primăriei oraşului Valea Danului" - fila x din document, referiri la implementarea planului de acţiuni propus prin intermediul "Strategiei de Dezvoltare Locală a Oraşului Chitila" (!?)- fila x din document etc.

De altfel, în proporţie covârşitoare, conţinutul Studiilor de fezabilitate ale comunelor Valea Danului, Moşoaia şi Şuici este identic, fiind precizate proiecte prioritare care, însă, nu au nicio legătură cu realităţile locale.

În cuprinsul motivelor de apel, s-a mai precizat faptul că formulări de tipul "Lipsa unei strategii de marketing a municipalităţii" (din Analiza SWOT, Puncte slabe, Economie), "promovarea obiceiurilor tradiţionale ca atracţii turistice (zilele oraşului…)" (din Cap. Direcţii de dezvoltare, 1. Economie, 1.5. Turism), "…creşterea rolului poliţiei comunitare" (din acelaşi capitol, pct. 2 Societate, 2.1. Societatea civilă), "Sprijin pentru acţiuni de înfrăţire între oraşe" (idem), "înfiinţarea… unor spaţii educaţionale …licee" (acelaşi capitol, pct. 2.2. Educaţie" conduc la concluzia rezonabilă că cel care a elaborat aceste studii a avut la dispoziţie şi a utilizat şi transpus în simpla modalitate copy-paste un material scris cu caracter general, neparticularizat, referitor la alt tip de localităţi - oraşe, municipii şi, implicit la alte tipuri aferente de direcţii de dezvoltare, improprii unor comune.

Pe de altă parte, cererile de finanţare menţionate de către instanţa de fond la pagina 512 din considerentele sentinţei apelate, ce se regăsesc la filele x şi urm. din volumul 52 de urmărire penală nu au fost realizate în baza Studiului de fezabilitate, ci a Strategiei de dezvoltare. Documentul întocmit ulterior de S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti sub denumirea "Studiu de fezabilitate privind dezvoltarea locală a comunei Valea Danului pentru perioada 2007-2013" nu conţine decât formulări generale la secţiunile Direcţii de dezvoltare şi Proiecte prioritare precum: dezvoltarea sistemului de canalizare în comuna Valea Danului (Cap. IV Direcţii de dezvoltare, pct. 3.5. Infrastructura de utilităţi - fila x din document) sau Extinderea reţelei de canalizare şi alimentare cu apă a comunei Valea Danului (Cap. VI - Direcţii prioritare, pct. 1 - Infrastructura de mediu- fila x din document); menţinerea în stare de viabilitate a reţelei de drumuri prin reparare, întreţinere curentă şi periodică, reparaţii capitale şi modernizări (Cap. IV Direcţii de dezvoltare, pct. 3.4. Transporturi şi infrastructura rutieră - fila x din document) sau modernizarea reţelei de drumuri a comunei Valea Danului (Cap. VI - Direcţii prioritare, pct. 2 - Infrastructura rutieră - fila x din document); la fel înfiinţarea unui centru de zi pentru copii; cât despre modernizarea casei de cultură menţionate la fila x din document s-a subliniat faptul că în comuna Valea Danului există un cămin cultural, nu şi o casă de cultură.

În raport cu aceste date, acuzarea a apreciat că nu a fost prestată nicio activitate de către prestator în baza acestui contract. De altfel, în cuprinsul facturii nr. x/10.12.2007 nu au fost specificate serviciile efectiv prestate, factura nefiind însoţită de documente justificative în care să fie precizate serviciile efectiv prestate.

Pe de altă parte, inculpatul Y. prin semnarea contractului de prestări servicii a încălcat şi prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare.", deoarece la momentul încheierii contractului de prestări servicii nu deţinea fondurile necesare în bugetul local, pentru a face o astfel de investiţie.

Fondurile necesare elaborării acelui studiu de fezabilitate au provenit ulterior încheierii contractului, din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, alocate de CJ Argeş, aşa cum rezultă din anexa nr. 5 la HCJ Argeş nr. 109/30.08.2007, prin care a fost alocată acestei comune suma de 20.000 RON. Ministerul Public a mai învederat că un alt element de nelegalitate îl constituie faptul că în cauză CL Valea Danului nu a aprobat rectificarea bugetului local pe 2007 cu suma de 20.000 RON alocată de CJ Argeş, în vederea plăţii contractului de prestări servicii.

Singurul element respectat, din cadrul procedurii de achiziţie a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Totodată, având în vedere conjunctura în care au fost semnate aceste contracte, urmare a intervenţiei directe, a insistării inculpatului AA., atunci când a fost prezentată S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti în şedinţa Colegiului Prefectural, şedinţă la care a participat şi inculpatul Q., acuzarea a apreciat că au fost încălcate dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţilor administrativ teritoriale.

S-a mai arătat că nu trebuie minimalizat faptul că marea majoritate a contractelor sunt contracte tip, ce au fost încheiate la data de 23.08.2007, la sediul firmei din Piteşti, (inculpaţii primari stând la coadă pentru semnarea lor) după ce în prealabil, o parte din inculpaţi, în calitate de primari, L., Y., F., LL., GG., C., W., NN., PP., S., DD., KK., X., D. au fost sunaţi de către inculpatul AA. la data de 21.08.2007, insistând asupra semnării lor, fiindu-le promisă suma necesară achitării contractelor.

De asemenea, din probele aflate la dosarul cauzei, atât convorbirile telefonice dar şi declaraţiile inculpaţilor a reieşit faptul că inculpatul AA. a condiţionat alocarea fondurilor necesare unităţilor administrativ teritoriale de încheierea contractelor de prestări servicii cu S.C. EEEEE. S.R.L. şi a promis repartizarea sumelor necesare achitării contravalorii acestor contracte de prestări servicii de la Consiliul Judeţean Argeş, ceea ce s-a şi întâmplat.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire.

În acest sens, s-a constatat că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă prin care inculpaţii primari din cauza de faţă să fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte, nu au verificat nici dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să le poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi de natura celor în care au fost încheiate aceste contrate de prestări servicii care au creat prejudicii unităţilor administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

În acest context HCL nr. 18 din data de 20 iunie 2007 şi nr. 19 din 10 iulie 2007 nu au nicio legătură cu încheierea acestui contract de prestări servicii.

Totodată, s-a reţinut în cuprinsul motivelor de apel faptul că prezentarea de către instanţa de fond a unui alt contract de prestări servicii nr. x din 16.04.2008, care nu face obiectul acuzaţiei nu este relevantă. De asemenea, s-a arătat că multitudinea de cereri de finanţare şi adrese aflate la filele x şi urm din vol. 52 de urmărire penală nu vizează documentul realizat de către S.C. EEEEE., în baza contractului de prestări servicii ci acel document realizat anterior fără costuri şi aprobat prin Hotărârea 14 din 16.05.2007 către Consiliul local Valea Danului, respectiv "Strategia de dezvoltare economico-socială şi de mediu a comunei Valea Danului pe perioada 2007-2013"

În aceste condiţii, acuzarea a apreciat că fapta inculpatului Y., în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Valea Danului, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos, cu intenţie directă, acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 18.914,36 RON constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Prejudiciul astfel cauzat îl reprezintă plata nejustificată a sumei în cuantum total de 18.914,36 RON, pentru servicii care nu au fost efectiv prestate şi în lipsa unor beneficii aduse comunităţii unităţii administrativ teritoriale, sumă care se constituie în folos necuvenit obţinut astfel de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti.

Inculpata BB., în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii menţionate anterior, acţionând cu intenţie directă, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, prejudicind în acest mod unitatea administrativ teritorial comunală, dând astfel un ajutor direct şi concret inculpatului Y. pentru ca acesta în calitate de primar să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractului de prestări servicii, în condiţiile în care la nivelul unităţii administrativ teritoriale era deja aprobată, elaborată o strategie de dezvoltare, ceea ce constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

S-a menţionat şi faptul că acest contract de prestări servicii nu ar fi fost încheiat fără determinarea directă a inculpatului AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q., aşa cum rezultă din convorbirea telefonică pe care inculpatul AA. (lângă care se afla şi inculpatul Q.) a purtat-o cu inculpatul Y., în data de 21.08.2007: " Da, semnează-l, dă-i drumul, că îţi dau eu sursă de bani, nu te mai plânge acolo, daţi-i drumul la contract, nu v-am spus că vă dau eu bani?"

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie a învederat faptul că, în cauză, există o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum total de 18.914,36 RON, produs unităţii administrativ teritoriale Valea Danului, iar prin adresa nr. x/09.11.2016, această unitate administrativ teritorial comunală a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal .

În ceea ce priveşte UATC Miceşti şi situaţia inculpatului F., procurorul a menţioanat că, în mod greşit, a reţinut instanţa de fond faptul că cele două contracte de prestări servicii semnate din partea prestatorului de către inculpata K. s-au realizat cu respectarea dispoziţiilor legale.

Astfel, cele două contracte încheiate în dat de 23 august 2007, nu au fost aprobate de consiliul local, iar la dosarul cauzei nu există niciun document din care să rezulte că sumele înscrise în aceste contracte au fost aprobate de bugetul local al comunei Miceşti înainte de data încheierii contractelor, respectiv înainte de data de 23.08.2007.

Fondurile necesare pentru elaborarea strategiei de dezvoltare a comunei Miceşti, respectiv pentru plata contractului de identificare a liniilor de finanţare au provenit ulterior încheierii contractelor, din cotele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale repartizate de Consiliul Judeţean Argeş, aşa cum rezultă din adresa nr. x/31.08.2007 transmisă de această instituţie către Consiliul Local Miceşti.

Dacă pentru primul contract, prin HCL Miceşti nr. 43/25.09.2007 a fost aprobată rectificarea bugetului local al comunei pe anul 2007 cu suma alocată de Consiliul judeţean, în cuantum de 22.000 RON, pentru cel de al doilea contract nu există nicio expunere de motive şi nici vreo hotărâre ulterioară a Consiliului local de arobare a contractului.

S-a precizat că, în cauză, în volumul 78 de urmărire penală nu se regăseşte niciun proiect demarat de autoritatea locală în perioada de valabilitate a contractului (23.08.2007-23.09.2007) în baza căruia S.C. EEEEE. S.R.L. trebuia să acorde consultanţa necesară, după cum nu rezultă acordarea de asistenţă sau consultanţă nici în cazul cererilor deja depuse de Consiliul Local al comunei Miceşt.

Mai mult decât atât, s-a subliniat faptul că, în cauză, nu rezultă implicarea S.C. EEEEE. S.R.L. în activităţi de planificare, realizare şi redactare a documentelor necesare, pentru proiectul "Realizare de spaţii verzi în comuna Miceşti, judeţul Argeş" care a fost aprobat la sfârşitul anului 2009.

De asemenea, nu rezultă că implicarea S.C. EEEEE. S.R.L în proiectul intitulat "CENTRU VIRTUAL DE RESURSE PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ", în condiţiile în care cererea a fost depusă de către Consiliul local al comunei Miceşti anterior încheierii contractului de prestări servicii, la data de 15.08.2007.

De altfel, cererea de finanţare depusă de Consiliul local Miceşti vizează Domeniul I - Dezvoltare locală şi se referă la un proiect cu un grup ţintă de 26 de funcţionari din cadrul Primăriilor Miceşti, Budeasa, Corbeni, Coşeşti, Dragoslavele, Leordeni, Stoeneşti, Ţiţeşti, Mihăeşti, Moşoaia, Stâlpeni, Şuici, Mălureni precum şi din cadrul Consiliului Judeţean Argeş ce urmau a face obiectul unor cursuri de pregătire, astfel încât în cadrul primului obiectiv specific al proiectului, se urmărea "îmbunătăţirea performanţelor funcţionarilor publici din cadrul autorităţilor locale din judeţul Argeş (…) în gestionarea eficientă a serviciilor publice şi accesarea fondurilor europene" prin "instruirea în domeniul informaticii pentru obţinerea Licenţei europene de operare pe computer şi managementului de proiect" (extrase din cererea de finanţare).

În acest sens, cererea de finanţare a fost depusă de solicitantul Consiliul Local Miceşti la data de 15.08.2007 în calitate de partener lider (aplicant) împreună cu partenerii Consiliul Judeţean Argeş şi consiliile locale Budeasa, Corbeni, Coşeşti, Dragoslavele, Leordeni, Stoeneşti, Ţiţeşti, Mihăeşti, Moşoaia, Stâlpeni, Şuici şi Mălureni, existând încheiat între toate aceste instituţii acordul de parteneriat din data de 13.08.2007.

Conform celor constate de către procuror, la cererea de finanţare depusă la data de 15.08.2007 se află şi declaraţiile de parteneriat din data de 08.08.2007 semnate de reprezentanţii solicitantului CL Miceşti şi ai celor 13 parteneri.

BBBBBBB., contabil (consilier superior) şi persoană care deţinea atribuţii pe linie de control financiar preventiv în cadrul Primăriei Miceşti, a declarat la data de 28.11.2014, în faza de urmărire penală, faptul că:"…Referitor la contractul nr. x/23.08.2007, având ca obiect "Elaborare Studiu de fezabilitate privind dezvoltarea locală în com. Miceşti, jud. Argeş", declar că nu cunosc împrejurările în care acesta a fost încheiat, eu, personal nu am participat la încheierea respectivului contract şi nu am asistat nici la discuţiile purtate cu reprezentanţii S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti în legătură cu acesta. Nu am cunoscut de existenţa acestui contract decât în momentul în care mi-a fost adusă factura sau facturile, nu reţin cu exactitate dacă a fost una sau mai multe facturi emise şi nici persoana care mi-a prezentat la contabilitate documentele în cauză.

Referitor la contractul nr. x/23.08.2007, având ca obiect "Asigurarea consultanţei necesare identificării liniilor de finanţare nerambursabilă", pentru care beneficiarul este eligibil şi acordarea acestuia a asistenţei necesare elaborării documentelor solicitate de către autorităţile competente în cadrul procesului de evaluare a cererilor de finanţare deja depuse de beneficiar, arăt de asemenea că nu cunosc împrejurările în care acesta a fost încheiat, eu, personal nu am participat la încheierea respectivului contract şi nu am asistat nici la discuţiile purtate cu reprezentanţii S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti în legătură cu acesta. Nu am cunoscut de existenţa acestui contract decât în momentul în care mi-a fost adusă factura şi nici persoana care mi-a prezentat la contabilitate factura pentru a fi plătită.……

Văzând contractul nr. x/23.08.2007 înregistrat la S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti sub nr. x/23.08.2007, factura nr. x/03.10.2007, precum şi procesul-verbal din 04.09.2007 referitor la predarea/primirea cererii de finanţare cu titlul "Centrul virtual de resurse pentru dezvoltare locală", arăt că aceste documente au fost avute în vedere de mine atunci când am efectuat plata pentru acest contract.

Arăt că nu am cunoscut anterior efectuării plăţii la ce se referă exact sintagma "Centrul virtual de resurse pentru dezvoltare locală". Nu îmi amintesc exact dacă anterior efectuării plăţii facturii x/03.10.2007 cunoşteam faptul că fusese depusă de către Primăria Miceşti vreo cerere de finanţare pentru proiectul menţionat în procesul-verbal din 04.09.2007.….

Nu cunosc dacă există vreo dispoziţie legală care să impună ca actele juridice, precum contractele prin care o instituţie publică se angajează să plătească o anumită sumă de bani, să poarte viza Controlului Financiar Preventiv Propriu. Menţionez că în cadrul Primăriei Miceşti eu deţineam atribuţii pe linie de control financiar propriu".

Acest martor şi-a menţinut declaraţia dată în faţa instanţei supreme la data de 12 mai 2017, subliniind că nu cunoaşte condiţiile în care au fost încheiate contractele pentru elaborarea studiilor de fezabilitate şi a strategiei locale şi nu a cunoscut pe nimeni din partea societăţii la sediu.

Astfel, în cuprinsul motivelor de apel formulate s-a arătat că invocarea de către instanţa de fond a faptului că Ministerul Public nu a formulat acuzaţii decât cu privire la două dintre cele 6 contracte încheiate între Consiliul Local Miceşti si EEEEE. Bucureşti nu reprezintă un argument în pronunţarea soluţiei de achitare.

Expunerea de motive cu privire la necesitatea elaborării Studiului de fezabilitate pentru dezvoltarea locală a comunei Miceşti s-a realizat după încheierea contractului şi nu anterior astfel cum prevăd dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 215/2001, iar aprobarea Studiului de fezabilitate s-a realizat mult mai târziu în luna decembrie 2007 după ce a fost efectuată o plată neaprobată de către Consiulul local.

S-a învederat şi faptul că elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul F., a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001. Strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001. Hotărârile Consiliului local Miceşti, prin care s-au adoptat generic elaborarea sau aprobarea studiului de fezabilitate nu denotă că a fost aprobat însuşi, contractul de prestări servicii ori lucrarea realizată de către această firmă.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, inculpatul F. în calitatea lui de primar, cunoştea la momentul semnării contractelor că acestea nu au fost supuse spre aprobare consiliului local, dar şi faptul că nu deţinea bani în buget, fiind încălcate prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Achitarea sumelor aferente facturilor s-a realizat fără documente justificative care să dovedească realitatea efectivă a realizării prestaţiilor.

Contractele de prestări servicii s-au încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţii administrativ teritoriale Miceşti. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

În acest sens, acuzarea a considerat că nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul F. a dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte, nu a verificat dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să îi poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă şi a condus la rezultate discriminatorii, de natura celor pentru care au fost încheiate aceste contracte de prestări servicii care au creat prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

Astfel, inculpatul F. cu intenţie directă a încheiat şi derulat formal aceste contracte, prin încălcarea şi a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, deoarece încă de la momentul semnării lui a cunoscut că sunt încheiate de formă şi nu se vor realiza, acceptând producerea prejudiciului bugetului local şi un interes pecuniar societăţii şi implicit inculpatului CCCCCCC..

În activitatea sa infracţională inculpatul F. a fost determinat cu intenţie directă de către inculpatul AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q. şi sprijinit de către inculpata K., care a semnat cu intenţie directă aceste contracte, deşi cunoştea modalitatea abuzivă de încheierea a acestora, dar şi faptul că nu va realiza niciun demers în executarea acestora.

Conivenţa infracţională a rezultat şi din convorbirea telefonică, pe care inculpatul AA. (lângă care se afla şi inculpatul Q.) a purtat-o cu inculpatul F., în data de 21.08.2007: " AA.: - Vorbeşte cu Q. şi ai de semnat un contract şi vedeţi, dacă n-ai bani în buget îţi dau eu bani, da? Primar Miceşti: - Păi da îl ştiu, de fapt două am cu Q.."

S-a reţinut că fapta inculpatului F., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Miceşti, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.706,39 RON, ce se constituie în folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale), cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Totodată, fapta inculpatei K., care, în calitate de reprezentant legal al S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, prejudicind în acest mod unitatea administrativ teritorial comunală, constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale), cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Astfel, s-a constatat că în cauză, există o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum total de 20.706,39 RON, produs unităţii administrativ teritoriale Miceşti, iar prin adresa nr. x/10.11.2016, această unitatea administrativ teritorial comunală a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal .

În ceea ce priveşte UATC Coşeşti şi situaţia inculpatei NN., acuzarea a apreciat că, în mod greşit, a reţinut instanţa de fond că au fost încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale cele două contracte de prestări servicii.

Astfel, Contractul de prestări servicii nr. x/23.08.2007 (înregistrat la Primăria Coşeşti sub nr. x/23.08.2007), prin care Consiliul Local Coşeşti a achiziţionat direct servicii de la S.C. EEEEE. S.R.L., semnat din partea prestatorului de către inculpata K. a avut ca obiect consultanţa necesară identificării liniilor de finanţare nerambursabilă şi acordarea asistenţei necesare elaborării documentelor solicitate de către autorităţile competente în cadrul procesului de evaluare a cererilor de finanţare deja depuse de către beneficiar.

Din înscrisurile aflate la volumul 56 din dosarul de urmărire penală a rezultat că această achiziţie nu a fost aprobată de consiliul local anterior încheierii contractului şi nici suma înscrisă în acest contract nu a fost aprobată prin bugetul local al comunei Coşeşti înainte de data încheierii contractului, respectiv înainte de data de 23.08.2007.

Pentru achitarea sumei de 1.935,17 RON Primăria Coşeşti a atestat în mod nereal faptul că această plată se referă la servicii de elaborare a studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală a comunei, servicii care, însă, au făcut obiectul contractului nr. x/23.08.2007 (aşa cum rezultă din propunerea de angajare a cheltuielii nr. 1193/07.12.2007).

Din actele de urmărire penală efectuate în cauză a rezultat că serviciile ce constituie obiect al contractului nr. x/23.08.2007 nu au fost efectiv prestate.

Astfel, în cauză nu a fost identificat vreun proiect demarat de autoritatea locală în perioada de valabilitate a contractului (23.08.2007-23.09.2007) pentru realizarea căruia S.C. EEEEE. să acorde consultanţa necesară, după cum nici în cazul cererilor deja depuse de Consiliul Local al comunei Coşeşti, EEEEE. nu a acordat asistenţă sau consultanţă.

Cererea de finanţare pentru proiectul "Centrul Virtual de Resurse pentru Dezvoltarea Locală", a fost depusă anterior încheierii contractului, activităţile de planificare, realizare şi redactare a documentelor necesare, erau încheiate la momentul încheierii contractului. În cauză nu au identificate documente elaborate care să se justifice o eventuală asistenţă din partea S.C. EEEEE. S.R.L.

În această situaţie, acuzarea a apreciat că S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti a încasat necuvenit echivalentul sumei de 500 de euro fără TVA, adică 1.935,17 RON inclusiv TVA.

Cu privire la cel de al doilea contract cu nr. x/23.08.2007 (înregistrat la Primăria Coşeşti sub nr. x/23.08.2007), prin care Consiliul Local Coşeşti a achiziţionat direct servicii de la S.C. EEEEE. S.R., semnat din partea prestatorului de către inculpata K. având ca obiect elaborarea Studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală în comuna Coşeşti, judeţul Argeş, procurorul a precizat că instanţa de fond, în mod greşit, a reţinut faptul că la data încheierii contractului existau bani în bugetul local.

Or, în cauză suma de 18.849 RON,reprezentând contravaloarea contractului mai sus menţionat a fost aprobată ulterior încheierii acestuia, urmare a rectificării bugetului local al comunei Coşeşti, aprobată prin HCL nr. 20/17.09.2007.

În acest sens, a fost invocată declaraţia martorului DDDDDDD. din data de 06.11.2014.

Pe de altă parte, s-a precizat şi faptul că studiul de fezabilitate realizat de către inculpata K. nu reflectă niciun fel de analiză a realităţilor locale specifice comunei Coşeşti, direcţiile locale strategice de dezvoltare fiind doar o transpunere fidelă, total improprie, a direcţiilor strategice regionale ale Regiunii Sud-Muntenia, prin copierea textelor din Planul de Dezvoltare Regională SUD Muntenia 2007-2013.

S-a subliniat faptul că programele/proiectele propuse în finalul Studiului nu sunt altceva decât reproduceri, fără vreo adaptare la necesităţile comunei, a conţinutului unor Axe prioritare din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (prevăzute cu conţinut similar şi în Programul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală 2007-2013).

Mai mult decât atât, în opinia procurorului, adresele emise de către Agenţia de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare, aflate la filele x din volumul 56 al dosarului de urmărire penală, menţionate de către instanţa de fond, cu privire la invitaţia de participare a reprezentantului UATC Coseşti la sesiunea de evaluări desfăşurată în luna ianuarie 2008 şi pentru evaluarea Strategiei de dezvoltare întocmită pentru UAT Coseşti, nu înlătură acuzaţia penală.

Aşadar, fapta inculpatei NN., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Coşeşti, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.706,39 RON, ce se constituie în folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpata NN. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, iar contractul privind identificarea liniilor de finanţare nerambursabilă de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supus aprobării, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, deoarece inculpata a cunoscut faptul că la momentul semnării contractelor de prestări servicii acestea nu erau aprobate de către consiliul local, dar şi faptul că nu deţinea bani în buget, fiind încălcate prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Contractele de prestări servicii s-au încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţii administrativ teritoriale Coşeşti. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora:" (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

În acest sens, s-a constatat că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpata NN. a dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte; nu a verificat nici dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să îi poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă şi să conducă la rezultate discriminatorii, fapt ce a creat prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

S-a arătat că inculpata NN. prin încheierea formală a acestor contracte şi derularea lor a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2), art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin(2) din O.U.G. nr. 34/2006. Aceste contracte de prestări servicii nu ar fi fost încheiate fără determinarea directă a inculpatului AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q., aşa cum rezultă din convorbirea telefonică pe care inculpatul AA. (lângă care se afla şi inculpatul Q.) a purtat-o cu inculpata NN., în data de 21.08.2007.

Inculpata K., în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat cu intenţie directă la încheierea, semnarea şi derularea acestor contracte, cunoscând că aceste contracte sunt fictive pentru că nu va presta nicio activitate; singurul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea societăţii comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunale; dând un ajutor direct şi concret pentru ca inculpata NN. să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Prin urmare, acuzarea a apreciat că există o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în valoare de 20.706,39 RON, produs unităţii administrativ teritoriale Coseşti, iar prin adresa nr. x/08.10.2015, unitatea administrativ teritorial comunală în cauză a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal .

De asemenea, prin adresa din 21.11.2016, Consiliul Local Coseşti şi-a exprimat poziţia procesuală în sensul constituirii de parte civilă cu suma de 20.706,39 RON. În cauză inculpata NN. a precizat că doreşte să îi fie aplicată procedura abreviată, recunoscând săvârşirea faptei, achitând totodată prejudiciul în cauză.

În ceea ce priveşte UATC Corbi şi situaţia inculpatului PP., care a încheiat contractul de prestări servicii nr. x/11.12.2008 cu EEEEE., reprezentată de inculpata BB., procurorul a precizat faptul că instanţa de fond a realizat o evaluare greşită a probatoriului, deoarece acest contract nu a fost aprobat de către Consiliul Local Corbi nici anterior şi nici ulterior întocmirii Strategiei de dezvoltare locală; mai mult inculpatul PP. a angajat bugetul local la plăţi fără a deţine suma necesară.

Astfel, din examinarea înscrisurilor aflate la volumul 55 al dosarului de urmărire penală a rezultat faptul că cele două facturi în baza cărora au fost efectuate plăţile nu prezintă viza de control financiar preventiv propriu.

Mai mult decât atât, s-a constatat că nu există nici ordonanţare de plată ori vreo propunere de angajare a unor cheltuieli. Fondurile necesare elaborării strategiei de dezvoltare a comunei Corbi au provenit ulterior încheierii contractelor, fiind alocate de către C.J. Argeş, din sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, astfel:

- conform adresei nr. x/20.03.2008, prin HCJ Argeş nr. 44/19.03.2008, suma de 20.000 RON a fost repartizată de Consiliul Judeţean Argeş comunei Corbi pentru strategia de dezvoltare locală. Ulterior, prin HCL Corbi nr. 17/24.04.2008 s-a dispus rectificarea bugetului local pe 2008 cu suma de 20.000 RON şi s-a aprobat această sumă pentru obiectivul de investiţii "strategia de dezvoltare locală";

- conform adresei nr. x/24.03.2009, prin HCJ Argeş nr. 39/23.03.2009, suma de 10.000 RON a fost repartizată de Consiliul Judeţean Argeş comunei Corbi pentru "strategia de dezvoltare locală" . În cauză nu a fost identificată nicio hotărâre a Consiliului Local Corbi prin care să se rectifice bugetul local şi să se aprobe această sumă pentru elaborarea strategiei locale.

În aceste condiţii, s-a apreciat că fapta inculpatului PP., în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Corbi, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 25.000 RON şi un folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

S-a arătat că elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, constă în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestui contract, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; pe de altă parte, strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat prin intenţie directă, inculpatul PP., cunoscând la momentul semnării contractului că acesta nu a fost aprobat prin hotărâre a consiliului local şi nu deţinea bani în buget, pentru a efectua o astfel de plată, încălcând prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora " Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Contractul de prestări servicii s-a încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţii administrativ teritoriale Corbi. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora:" (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

Inculpatul PP. nu a dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unui astfel de contract, nu a verificat nici dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să îi poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii de natura celor pentru care a fost încheiat acest contract şi să aducă prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q.. Prin urmare, o astfel de obligaţie nu incumbă parchetului, ci doar autorităţii contracte.

Pe cale de consecinţă, inculpatul PP. prin încheierea abuzivă a acestui contract şi derularea lui a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin(2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Acest contract de prestări servicii nu ar fi fost încheiat fără determinarea directă a inculpatului AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q., aşa cum rezultă din convorbirea telefonică pe care inculpatul AA. (lângă care se afla şi inculpatul Q.) a purtat-o cu inculpatul PP., în data de 21.08.2007.

Inculpata BB., prin participarea la încheierea, semnarea şi derularea contractului de prestări servicii în cauză, l-a sprijinit pe inculpatul PP., acţionând cu intenţie directă; cunoscând nu va presta nicio activitate, singurul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea societăţi, prejudiciind în acest mod unitatea administrativ teritorial comunală, fapt ce constituie infracţiunea de complicitate la de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Prin urmare, în opinia acuzării există o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în valoare de 25.000 de RON, produs unităţii administrativ teritoriale Corbi, iar prin adresa x/08.10.2015 unitatea administrativ teritorial comunală a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal .

De asemenea, prin adresa din 14.11.2016, aflată la volumul 2 al instanţei de fond, fila x, Consiliul Local Corbi şi-a exprimat poziţia procesuală în sensul constituirii de parte civilă cu suma de 25.000 RON.

S-a reţinut şi faptul că depunerea în cursul cercetării judecătoreşti la dosar a unor cereri de finanţare şi adrese din partea inculpatului PP. nu prezintă relevanţă în raport cu acuzarea.

În cazul UATC Leordeni reprezentat de inculpatul S., au fost încheiate la data de 23 august 2007 două contracte de prestări servicii cu EEEEE., reprezentată de inculpata K., procurorul a constatat aceeaşi situaţie.

Sumele înscrise în aceste contracte ar fi trebuit aprobate prin bugetul local al comunei Leordeni înainte de data încheierii contractului, respectiv înainte de data de 23.08.2007, iar serviciile nu au fost efectiv prestate.

În acest sens, s-a invocat declaraţia martorului EEEEEEE. din data de 08 noiembrie 2017, dată în cursul judecăţii în primă instanţă.

În opinia acuzării, cererile de finanţare depuse de către inculpat în cursul urmăririi penale, aflate la volumul 54 file x şi urm., prezentate de către instanţa de fond în considerentele hotărârii apelate, nu fac dovada implicării EEEEE.. Depunerea cererii de finanţare nu era condiţionată de existenţa unei strategii de dezvoltare locală, fiind suficientă existenţa unei strategii de dezvoltare judeţene, potrivit Secţiunii 2.5. - Criteriile de selecţie ale proiectului din GHIDUL SOLICITANTULUI pentru accesarea MASURII 322 .

Aşadar, fapta inculpatului S., care, în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Leordeni, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.706,39 RON şi un folos necuvenit în favoarea S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin.,1 din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul S., a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport de dispoziţiile art. 36 alin(4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, deoarece inculpatul S. a cunoscut la momentul semnării contractului de identificare linii de finanţare nerambursabilă, că acesta nu a fost aprobat prin hotărâre a Consiliului local, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001. De asemenea, inculpatul a cunoscut şi faptul că nu avea bani aprobaţi în buget pentru plata acestor contracte încălcând astfel prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora " Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Astfel, inculpatul S. prin încheierea formală a acestor contracte şi derularea lor a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin(2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Aceste contracte de prestări servicii nu ar fi fost încheiate fără determinarea directă a inculpatului AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q., aşa cum rezultă din convorbirea telefonică pe care inculpatul AA. (lângă care se afla şi inculpatul Q.) a purtat-o cu inculpatul S., în data de 21.08.2007.

În această situaţie, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie a apreciat că aceste contracte de prestări servicii s-au încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţii administrativ teritoriale Leordeni. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

Astfel, s-a constatat că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă din care să rezulte faptul că inculpatul S. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte; nu a verificat nici dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să îi poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă şi să conducă la rezultate discriminatorii determinând prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

Totodată, fapta inculpatei K., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii, acţionând cu intenţie directă, cunoscând că nu va presta nicio activitate la momentul încheierii contractelor, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, prejudicind în acest mod unitatea administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului S., constituie infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Atfel, în cauză există o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum de 20.706,39 RON, produs unităţii administrativ teritoriale Leordeni; prin adresa nr. x/09.10.2015 unitatea administrativ teritorial comunală în cauză a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal .

De asemenea, prin adresa din 8.11.2016, aflată la volumul 2 al instanţei de fond, fila x, Consiliul Local Leordeni şi-a exprimat poziţia procesuală în sensul constituirii de parte civilă cu suma de 20.706,39 RON.

Acuzarea a menţionat că aceeaşi situaţie există şi pentru UATC Stâlpeni, care a încheiat 2 contracte de prestări servicii cu EEEEE.; contractele fiind semnate de către inculpatul DD., la data săvârşirii faptei primar al comunei Stâlpeni şi de către inculpata K., în calitate de asociat şi director al S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi au avut ca obiect: identificarea liniilor de finanţare nerambursabilă şi elaborarea unui Studiul de fezabilitate privind dezvoltarea locală în comuna Stâlpeni, judeţul Argeş.

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei a rezultat că achiziţia de identificare de linii de finanţare nu a fost aprobată de consiliul local anterior încheierii contractului, iar suma înscrisă în acest contract nu a fost aprobată de bugetul local al comunei Stâlpeni înainte de data încheierii contractului, respectiv înainte de data de 24.08.2007; serviciile care au constituit obiectul contractului nr. x/24.08.2007 nu au fost efectiv prestate.

S-a mai reţinut de către acuzare că înscrisurile aflate la fila x din volumul 37 al dosarului de urmărire penală, menţionate în considerente de către instanţa de fond la fila x, sunt întocmite pro cauza şi nu fac dovada executării acestui contract.

Cererea de finanţare Fondul pentru dezvoltarea şi modernizarea administraţiei la nivel local", a fost depusă la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative de solicitantul (partener lider) CL Miceşti la data de 15.08.2007, anterior încheierii contractului de prestări servicii, S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti neavând nicio contribuţie în acest sens. De asemenea, aceeaşi situaţie a fost şi pentru proiectul "Centru virtual de resurse pentru dezvoltare locală", cererea de finanţare fiind depusă anterior contractului de către Consiliul Local al comunei Miceşti.

Totodată, în executarea obiectului contractului susmenţionat, în volumul 54 al dosarului de urmărire penală nu au fost identificate activităţi de consultanţă necesară identificării liniilor de finanţare nerambursabilă pentru care acesta este eligibil şi nici de asistenţa necesară elaborării documentelor solicitate de către autorităţile competente în cadrul procesului de evaluare a cererilor de finanţare deja depuse de către beneficiar. Nu a fost identificat vreun proiect demarat de autoritatea locală în perioada de valabilitate a contractului (23.08.2007-23.09.2007) pentru identificarea căruia S.C. EEEEE. S.R.L. să acorde consultanţa necesară; după cum nici în cazul cererilor deja depuse de Consiliul Local al comunei Stâlpeni societatea EEEEE. nu a acordat asistenţă sau consultanţă; cererea de finanţare pentru proiectul "Centru virtual de resurse pentru dezvoltare locală", a fost depusă de Consiliul Local al comunei Miceşti fără sprijinul EEEEE..

Un alt aspect de nelegalitate l-a constituit lipsa fondurilor la momentul încheierii contractelor. Fondurile necesare elaborării strategiei de dezvoltare a comunei Stâlpeni au fost alocate ulterior din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, de către Consiliul Judeţean Argeş, aşa cum rezultă din adresa nr. x/20.03.2008; prin HCL Stâlpeni nr. 26/31.03.2008 a fost aprobata rectificarea bugetului local al comunei pe anul 2008 cu sumele alocate, în vederea achitării contractului.

Aşadar, fapta inculpatului DD., care, în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.706,39 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, inculpatul DD. cunoscând faptul că la momentul încheierii lor nu au fost aprobate prin hotărâre a consiliului local, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001. De asemenea a cunoscut faptul că nu avea bani în buget, fiind încălcate prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Astfel, inculpatul DD. prin încheierea formală a acestor contracte şi derularea lor a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin(2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Aceste contracte de prestări servicii nu ar fi fost încheiate fără determinarea directă a inculpatului AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q., aşa cum rezultă din convorbirea telefonică pe care inculpatul AA. (lângă care se afla şi inculpatul Q.) a purtat-o cu inculpatul DD., în data de 21.08.2007.

Mai mult decât atât, contractele de prestări servicii s-au încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţii administrativ teritoriale Stîlpeni. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora:" (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

În acest sens, s-a menţionat că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul DD. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte; nu a verificat nici dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să îi poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

Fapta inculpatei K., care, prin încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, a acţionat cu intenţie directă, cunoscând că prin semnarea acestor contracte fictive nu va presta nicio activitate, singurul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, dând astfel un ajutor direct şi concret inculpatului DD. pentru ca acesta în calitate de primar să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu constituie infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

În acest context, s-a considerat că există o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în valoare de 20.706,39 RON, produs unităţii administrativ teritoriale Stâlpeni, iar unitatea administrativ teritorial comunală în cauză a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal, prin adresa nr. x/09.10.2015 .

De asemenea, prin adresa din 8.11.2016, aflată la volumul 2 al instanţei de fond, fila x, Consiliul Local Stîlpeni şi-a exprimat poziţia procesuală, în sensul constituirii de parte civilă cu suma de 20.706,39 RON.

În referire la UATC Budeasa şi situaţia inculpatului KK. care a încheiat două contracte de prestări servicii la data de 23 august 2007 cu EEEEE., reprezentată de inculpata K., având ca obiect elaborarea Studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală în comuna Budeasa, judeţul Argeş şi respectiv identificarea liniilor de finanţare nerambursabilă, procurorul a precizat că înscrisurile aflate la filele x şi urm, 64 şi urm. volumul 61 al dosarului de urmărire penală, menţionate de către instanţa de fond nu dovedesc executarea celor două contracte.

În acest context, acuzarea a constatat că instanţa de fond a trecut cu multă uşurinţă peste aspectele de nelegalitate reţinute în actul de sesizare referitoare la faptul că achiziţiile nu au fost aprobate de către Consiliul local, iar facturile prin care au fost plătite serviciile celor două contracte nu poartă viza de control financiar preventiv propriu, fiind inexistentă ordonanţarea la plată şi propunerea de angajare a unor cheltuieli. Totodată, fondurile necesare pentru plata celor două contracte au fost alocate ulterior încheierii lor, de către Consiliul Judeţean Argeş, aşa cum rezultă din adresa nr. x/31.08.2007 şi provin din cotele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale. Ulterior, s-a constatat că prin HCL Budeasa nr. 39/05.09.2007 a fost aprobată rectificarea bugetului local al comunei pe anul 2007 cu suma alocată de 20.000 RON necesară achitării "studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală", realizat de EEEEE..

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei nu a rezultat că aceste achiziţii au fost aprobate de consiliul local anterior încheierii contractelor; valoarea contractelor nu a fost aprobată de bugetul local al comunei Budeasa înainte de data încheierii lor, respectiv înainte de data de 23.08.2007; nu rezultă prestarea unor servicii în baza contractului nr. x/23.08.2007, având ca obiect identificarea liniilor de finanaţare nerambursabilă ori valorificarea acestuia.

S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost implicată în depunerea cererii de finanţare pentru proiectul "Centrul Virtual de Resurse pentru Dezvoltarea Locală", astfel cum a reţinut instanţa de fond, această cerere a fost depusă anterior încheierii contractului, astfel încât, în mod corect a apreciat procurorul de caz că societatea a încasat necuvenit echivalentul sumei de 500 de euro fără TVA, adică 1.935,17 RON inclusiv TVA.

Inculpatul KK., în depoziţiile sale date în faza de urmărire penală şi în cursul cercetării judecătoreşti nu a fost în măsură să explice în ce au constat serviciile prestate în baza contractului având ca obiect identificare linii de finanţare nerambursabilă. S-a precizat că în cauză nu există niciun înscris care să ateste în valorificarea încheierii acestor contracte.

Au fost invocate declaraţiile martorilor IIIIII. şi DDDDDD..

Cu referire la proiectele: extinderea reţelei de canalizare; reabilitare şi modernizare reţea de drumuri comunale şi străzi rurale; reabilitare şi extindere reţea alimentare cu apă potabilă, Centru îngrijire copii sat Budeasa Mare, comuna Budeasa; Reabilitare centru cultural pentru şcolari, sat Valea Mărului, comuna Budeasa; Dotare centru cultural, sat Valea Mărului, comuna Budeasa, jud. Argeş, s-a arătat în cuprinsul motivelor de apel că acestea fac parte din Planul de acţiuni din Strategie din Strategia de Dezvoltare a Regiunii Vest 2007-2013. Prin urmare, proiectele de infrastructură în domeniul alimentării cu apă şi mai ales al canalizării şi epurării apelor uzate erau deja pregătite de implementare la momentul elaborării Strategiei, astfel încât aceasta din urmă nu mai reprezenta o necesitate din acest punct de vedere.

S-a mai menţionat că anterior întocmirii documentului de către EEEEE., prin H.G. nr. 1599/08.11.2006, H.G. nr. 379/25.04.2007, H.G. 856/01.08.2007, H.G. nr. 1440/28.11.2007 privind repartizarea pe proiecte a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural, comunei Budeasa îi fuseseră alocate fonduri guvernamentale pentru proiectul "Canalizare şi epurarea apelor uzate menajere, comuna Budeasa, jud. Argeş" în valoare de 193.000 RON RON, 600.000 RON RON, 200.000 RON RON şi, respectiv 1.214.000 RON RON.

Astfel, fapta inculpatului KK., care, în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Budeasa, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.706,39 RON, un folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul KK., a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, inculpatul KK. cunoscând la momentul încheierii şi semnării contractelor că acestea nu au fost aprobate prin hotărâre a Consiliului local în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost aprobată ulterior după realizarea acesteia; că nu deţinea bani aprobaţi în buget pentru o astfel de cheltuială, fiind încălcate prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora " Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Astfel, inculpatul KK. prin încheierea formală a acestor contracte şi derularea lor a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin(2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Aceste contracte de prestări servicii nu ar fi fost încheiate fără determinarea directă a inculpatului AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q..

Totodată, a rezultat că aceste contractele de prestări servicii s-au încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţii administrativ teritoriale Budeasa. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora:

"(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

În acest sens, acuzarea a arătat că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul KK. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte, nu a verificat nici dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să îi poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

Fapta inculpatei K., care, în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, cunoscând că aceste contracte sunt fictive, pentru că nu a prestat nicio activitate; singurul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunale;dând un ajutor direct şi concret inculpatului KK. pentru ca acesta, în calitate de primar să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractelor de prestări servicii; constituie infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

S-a apreciat că există o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum de 20.706.93 RON, produs unităţii administrativ teritoriale Budeasa, iar unitatea administrativ teritorial comunală în cauză a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal potrivit adresei nr. x/08.10.2015 .

De asemenea, prin adresa din 11.11.2016, aflată la volumul 2 al instanţei de fond, fila x, Consiliul Local Budeasa şi-a exprimat poziţia procesuală în sensul constituirii de parte civilă cu suma de 20.706,36 RON.

În ceea ce priveşte UATC Mihăieşti şi situaţia inculpatului X., la data săvârşirii faptei primar al comunei, care a încheiat şi semnat cu BB. şi K., în calitate de reprezentante ale EEEEE. două contracte de prestări servicii, în datele de 21.08.2007 şi respectiv 23.08.2007, având ca obiect elaborarea studiului de fezabilitate pentru dezvoltare locală în comuna Mihăeşti şi identificarea liniilor de finanţare nerambursabilă, procurorul a precizat că instanţa de fond, în referire la primul contract având ca obiect elaborarea studiului de fezabilitate pentru dezvoltare locală în comuna Mihăeşti, nu s-a pronunţat cu privire la faptul că la momentul încheierii contractului, suma înscrisă în acest contract nu a fost aprobată de bugetul local al comunei Mihăeşti înainte de data încheierii contractului, respectiv înainte de data de 21.08.2007. Din actele dosarului a rezultat faptul că suma necesară plăţii acestui contract a fost alocată ulterior încheierii contractului de către Consiliul Judeţean Argeş din cotele defalcate de TVA, potrivit HCJ 44/19.03.2008.

Aceeaşi situaţie s-a constatat de către Ministerul Public şi pentru cel de-al doilea contract, reţinând că din înscrisurile aflate la volumele 64 -68 din dosarul de urmărire penală nu rezultă că ar fi fost aprobat de consiliul local nici încheierea şi nici valoarea acestuia, anterior datei de 23.08.2007. De asemenea, nu a rezultat că au fost prestate efectiv servicii în baza contractului nr. x/23.08.2007.

În cauză nu a fost identificat vreun proiect demarat de autoritatea locală în perioada de valabilitate a contractului (23.08.2007-23.09.2007) pentru care S.C. EEEEE. să acorde consultanţa necesară; nu a rezultat acordare de asistenţă şi consultanţă nici pentru cererile deja depuse de Consiliul Local al comunei Mihăeşti; cererile de finanţare pentru proiectul "Centrul Virtual de Resurse pentru Dezvoltarea Locală" şi Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local, aflate la filele x şi următoarele din dosarul de urmărire penală erau depuse anterior încheierii contractului.

Acuzarea a considerat că cererile de finanţare, aflate la filele x şi urm. din vol. 64 şi urm. din dosarul de urmărire penală, precizate de către instanţa de fond nu pot dovedi existenţa unor raporturi contractuale cu EEEEE., deoarece au vizat perioade ulterioare executării contractului.

Astfel, s-a făcut trimitere la filele x ale volumului 64 de U.P. unde se regăsesc: copiile celor două contracte de prestări servicii aferente actului de inculpare; un referat al inculpatului; la fila x se regăseşte o cerere de finanţare privind reabilitarea unor şcoli generale din satele Valea Plopii şi CCCCCCC., cererea purtând data de 28.07.2009. Pentru proiectul integrat "Prima înfiinţare reţea publică de alimentare cu apă; Prima înfiinţare reţea publică de apă uzată; Îmbunătăţire drum comunal DC 11 pe 1 km; Reabilitare, modernizare şi dotare Cămin cultural; Prima înfiinţare şi dotare centru de asistenţă după programul şcolar în comuna Mihăeşti, judeţul Argeş", înscris aflat la fila x din volumul 64 U.P., a rezultat că această cerere a fost depusă ulterior perioadei de existenţă a contractului de prestări servicii, respectiv în sesiunea 15 iunie -31 iulie 2009, după aproximativ 2 ani de la data expirării contractiului încheiat cu EEEEE.. De asemenea, cererile de finanţare pentru realizarea proiectelor: "canalizare, apă, drum comunal, after scool, cămin cultural," aflate în volumul 65 U.P filele x şi urm, au fost depuse începând cu data de 31.07.2009, unele din acestea fiind înregistrate la ADR Sud- Muntenia începând cu luna ianuarie 2014.

În această situaţie, s-a apreciat de către Ministerul Public faptul că S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti a încasat necuvenit în baza contractului cu nr. x/23.08.2007 (înregistrat la Primăria Mihăeşti sub nr. x/23.08.2007), echivalentul sumei de 500 de euro fără TVA, adică 1.935,17 RON inclusiv TVA.

Fapta inculpatului X., care, în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Mihăeşti, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.857,36 RON, un folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul X. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca Consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, iar strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport de dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, inculpatul X. cunoscând la momentul semnării contractelor că acestea nu erau aprobate prin hotărâre a consiliului local, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, iar strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost aprobată ulterior după realizarea acesteia. Hotărârile Consiliului local Mihăieşti, prin care s-au adoptat generic elaborarea sau aprobarea studiului de fezabilitate nu denotă că a fost aprobat contractul de prestări servicii ori lucrarea realizată de către această firmă.

Au fost încălcate prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

În acest sens, s-a considerat că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul X. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte; nu a verificat nici dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să le poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

Astfel, inculpatul X. prin încheierea formală a acestor contracte şi derularea lor a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin(2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Aceste contracte de prestări servicii nu ar fi fost încheiate fără determinarea directă a inculpatului AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q., aşa cum rezultă din convorbirea telefonică pe care inculpatul AA. (lângă care se afla şi inculpatul Q.) a purtat-o cu inculpatul KK., în data de 21.08.2007.

În acest context, acuzarea a apreciat că aceste contractele de prestări servicii s-au încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţii administrativ teritoriale Mihăieşti. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

Faptele inculpatelor K. şi BB., care în calitate de reprezentante legale ale S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, au participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii, acţionând cu intenţie directă, deoarece la momentul semnării contractelor au cunoscut faptul că sunt fictive, că nu vor presta nicio activitate, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând astfel un ajutor direct şi concret inculpatului X., pentru ca acesta în calitate de primar să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu constituie infracţiunea de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul a unui folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Prin urmare, în cauză a existat o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum de 20.857,36 RON produs unităţii administrativ teritoriale Mihăieşti, iar unitatea administrativ teritorial comunală în cauză a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal potrivit adresei nr. x/16.10.2015 .

În referire la UATC Mărăcineni şi inculpatul JJ., primar al comunei la data săvârşirii faptelor, care a încheiat contractul de prestări servicii nr. x din 23 august 2007 cu EEEEE. reprezentată de către inculpata K., Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie a constatat faptul că instanţa de fond a omis să se pronunţe cu privire la aspectele de nelegalitate referitoare la încheierea contractului, respectiv cu privire la faptul că cele două facturi emise în cauză în executarea contractului nr. x din 29.10.2007 şi nr. 55 din 10.12.2007, în valoare de 9385,61 RON, nu au viză de control financiar preventiv propriu, fiind inexistentă ordonanţarea la plată şi propunerea de angajare a unor cheltuieli.

De asemenea, instanţa de fond a omis să se pronunţe cu privire la faptul că la momentul încheierii acestui contract nu existau fondurile necesare elaborării strategiei de dezvoltare a comunei Mărăcineni, acestea provenind mult mai târziu, fiind alocate de către C.J Argeş, aşa cum rezultă din anexa nr. 5 la HCJ Argeş nr. 109/30.08.2007, respectiv din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale.

Totodată, s-a reţinut că în cauză nu a fost identificată nicio hotărâre a Consiliului Local Mărăcineni prin care să fie aprobată rectificarea bugetului local al acestei comune pe anul 2007 cu suma de 22000 RON, necesară achitării contractului.

În opinia acuzării, setul de înscrisuri menţionate de către instanţa de fond, aflate la filele x şi urm. din volumul 97 de U.P, referitoare la cererile de finanţare şi HCL de aprobare a proiectelor, proces-verbale de recepţie a lucrărilor nu suplinesc nerespectarea dispoziţiilor legale la încheierea contractului sus menţionat.

Astfel, inculpatul JJ. prin încheierea formală a acestui contract şi derularea lui a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin(2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Procurorul a apreciat că acest contract de prestări servicii s-a încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţii administrativ teritoriale Mălureni. Singurul element respectat a fost cel referitor al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora:"(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

În acest context, s-a reţinut că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă prin care inculpatul JJ. să fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte, nu au verificat nici dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să le poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă şi să conducă la rezultate discriminatorii fapt ce a determinat producerea unor prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

Aşadar, fapta inculpatului JJ., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Mărăcineni, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 18.771,22 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatei K., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, cunoscând că nu va presta nicio activitate în urma încheierii contractului, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritoriale comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului JJ. pentru ca acesta în calitate de primar să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

S-a constatat că în cauză există o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum de 18.771,22 RON, produs unităţii administrativ teritoriale Mărăcineni, motiv pentru care prin adresa nr. x/07.10.2015 unitatea administrativ teritorial comunală în cauză a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal .

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul JJ. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura civilă s-a realizat cu intenţie directă, inculpatul JJ. cunoscând faptul că la momentul încheierii contractului acesta nu este aprobat de către consiliul local, dar şi faptul că nu avea alocate sume de bani în buget pentru a face o astfel de cheltuială, fiind încălcate prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora " Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

În ceea ce priveşte UATC Ţiţeşti şi situaţia inculpatului FF., primar al comunei la data săvârşirii faptei, s-a reţinut că a încheiat două contracte de prestări servicii cu EEEEE., în valoare totală de 34.252,65 RON respectiv:

- contractul de servicii încheiat în data de 23.08.2007, semnat din partea prestatorului de către inculpata K., în calitate de asociat şi director al S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, având ca obiect elaborarea Studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală în comuna Ţiţeşti.

- contractul de servicii încheiat în data de 23.08.2007, semnat din partea prestatorului de către inculpata K., în calitate de asociat şi director al S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, având ca obiect consultanţa necesară identificării liniilor de finanţare nerambursabilă.

Astfel, în referire la primul contract, procurorul a precizat că instanţa de fond nu a avut în vedere că acesta nu a fost aprobat de către Consiliul Local Ţiţeşti anterior încheierii lui, iar HCL nr. 50 din 24.09.2007 este ulterioară semnării contractului.

Un alt element de nelegalitate reţinut de către acuzare îl reprezintă faptul că facturile şi ordinele de plată, emise pentru plata acestui contract, nu prezintă viza de control financiar preventiv propriu, dar şi faptul că suma necesară achitării contractului nu exista în bugetul local la momentul semnării lui, aceasta fiind alocată ulterior de către CJ Argeş; rectificarea bugetară fiind realizată prin HCL nr. 50/24.09.2007.

A mai menţionat şi faptul că la fila x din volumul 37 al dosarului de urmărire penală se află un proces-verbal încheiat la data de 13.09.2007 şi nu cererea de finanţare- "Îmbunătăţirea serviciului de voluntariat pentru situaţii de urgenţă " aşa cum se reţine de către instanţa de fond. În referire la acest proces-verbal, procurorul a constatat că acesta este întocmit pro causa, deoarece EEEEE. nu a avut nicio contribuţie cu privire la cererea de finanţare privind proiectul "Centrul virtual de resurse pentru dezvoltare locală". Astfel, pentru acest proiect, cererea de finanţare a fost depusă de solicitantul Consiliul Local Miceşti la data de 15.08.2007 în calitate de partener lider (aplicant) împreună cu partenerii Consiliul Judeţean Argeş şi Consiliile Locale Budeasa, Corbeni, Coşeşti, Dragoslavele, Leordeni, Stoeneşti, Ţiţeşti, Mihăeşti, Moşoaia, Stâlpeni, Şuici şi Mălureni, existând încheiat între toate aceste instituţii acordul de parteneriat în data de 13.08.2007, pe de altă parte, acest acord fiind anterior încheierii contractului de prestări servicii cu EEEEE..

S-a mai precizat în cuprinsul motivelor de apel şi faptul că nici înscrisurile aflate la volumul 43 UP, precizate de către instanţa de fond, nu fac doveda executării contractului de prestări servicii nr. x/23.08.2007; acestea privesc cereri de finanţare ale altor UATC, cum ar fi Sălătrucu, Dâmbovicioara, Corbeni.

Un alt aspect de nelegalitate constatat de către acuzare îl reprezintă lipsa fondurilor necesare, la momentul încheierii contractului, dar şi faptul că facturile şi ordinele de plată, emise pentru plata acestui contract nu prezintă viza de control financiar preventiv propriu.

De asemenea, s-a arătat că hotărârea consiliului local nr. 51 din data de 24.09.2007 nu vizează aprobarea contractului de prestări servicii având ca obiect consultanţa necesară identificării liniilor de finanţare nerambursabilă. Pe de altă parte, din actele aflate la dosarul cauzei nu rezultă că în perioada 23.08.2007-24.09.2007, S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, ar fi prestat vreo activitate de identificare a liniei de finanţare, în condiţiile în care demersurile pentru programul de activitate "căminului cultural" au început din data 12.07.2007, iar cererea de finanţare a fost depusă până la data de 04.08.2007.

Mai mult decât atât, EEEEE. nu a prestat nicio activitate cu privire la elaborarea şi implementărea proiectului "Centru virtual de resurse pentru dezvoltare locală", în condiţiile în care cererea de finanţare a fost depusă anterior de către Consiliul local al comunei Miceşti, ca lider de proiect.

În această situaţie, s-a apreciat de către Ministerul Public că, prin semnarea contractului de prestări servicii nr. x/23.08.2007 inculpatul FF. a încălcat prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora " Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Şi în această situaţie, conform opiniei procurorului, la dosarul cauzei nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul FF. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte; nu a verificat nici dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să îi poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeaze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

În acest context, acuzarea a considerat că, aceste contracte de prestări servicii s-au încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţii administrativ teritoriale Ţiţesti. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

Astfel, inculpatul FF. prin încheierea formală a acestui contract şi derularea lui a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2), art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin(2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Fapta inculpatului FF., care, în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Ţiţeşti, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 34.252,65 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul FF. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; ori în cauză inculpatul a propus spre aprobare contractul ulterior semnării contractului; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării de către Consiliul local după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie indirectă, inculpatul FF. cunoscând la momentul încheierii contractelor că nu au fost aprobate de către Consiliul local, iar suma necesară achitării contravalorii serviciilor achiziţionate nu exista în bugetul local al comunei Ţiţeşti la data încheierii contractelor; aceasta fiind alocată, ulterior, de către CJ Argeş cu concursul inculpatului AA..

Fapta inculpatei K., care, în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, cunoscând că nu va presta nicio activitate în urma încheierii acestor contracte, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând astfel un ajutor direct şi concret inculpatului FF., pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Potrivit declaraţiei inculpatului FF., dată în cursul urmăririi penale, hotărârea de a încheia aceste contracte a fost luată în urma desfăşurării şedinţei Colegiului Prefectural din perioada iunie - august 2007, organizată, în conformitate cu dispoziţiile art. 251 din Legea 340/2004. În cadrul acestei şedinţe inculpatul AA. a insistat asupra necesităţii elaborării la nivelul comunităţilor locale a strategiilor de dezvoltare locală şi a încheierii acestor contracte cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti. De asemenea, a promis că va face toate demersurile pentru alocarea de resurse financiare necesare pentru plata contractelor.

Aşadar, inculpatul FF. a fost determinat de inculpatul AA. pentru încheierea acestor contracte. Activitatea de determinare, de instigare din partea inculpatului AA. s-a realizat cu intenţie directă cunoscând că prin încheierea acestor contracte se va realiza un beneficiu firmei şi implicit lui CCCCCCC., dar şi faptul că aceste contracte se vor încheia doar de formă, fără a fi prestată vreo activitate. De asemenea, este îndeplinită şi condiţia de executare, adică a săvârşirii faptei de către persoana instigată.

S-a subliniat faptul că în cauză există o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum de 34.252,16 RON, produs unităţii administrativ teritoriale Ţiţeşti; prin adresa din 25.11.2015 unitatea administrativ teritorial comunală în cauză a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 34.252,16 RON, aflată la fila x al dosarului de instanţă x/2015

În ceea ce priveşte UATC Corbeni şi situaţia inculpatului P., primar al comunei la data săvârşirii faptei, s-a reţinut că acesta a încheiat două contracte de prestări servicii la data de 23.08.2007 cu EEEEE., reprezentată de inculpata K..

Cu privire la încheierea contractului nr. x/23.08.07 privind elaborarea studiului de fezabilitate pentru dezvoltare locală în comuna Corbeni, s-au constatat următoarele aspecte de nelegalitate:

Facturile nr. 27/09.10.2007 şi nr. 59/10.12.2007 emise pentru plata acestui contract nu sunt însoţite de documente justificative în care să fie precizate serviciile efectiv prestate, nu prezintă viza de control financiar preventiv propriu fiind inexistentă ordonanţarea la plată şi propunerea de angajare a unor cheltuieli.

Hotărârea nr. 33/31.07.2007 a Consiliului Local Corbeni nu a aprobat încheierea acestui contract ori demararea achiziţionării unor serviciilor de consultanţă, pentru a fi desemnată această societate.

Prin Nota justificativă înregistrată sub numărul x/16.08.2007 martorul WWWWW. nu a putut justifica cum a ajuns să stabilească, pentru realizarea studiului de fezabilitate, valoarea totală a serviciilor de 16.251 RON fără TVA, echivalent a 5000 de euro fără TVA, respectiv 19.338,69 RON inclusiv TVA.

În acest sens, au fost invocate declaraţia martorului WWWWW., precum şi declaraţiile inculpaţilor P. şi Q..

S-a învederat şi faptul că cererea de finanţare "Îmbunătăţirea serviciului de voluntariat pentru situaţii de urgenţă" a fost depusă anterior de către UATC Dâmbocioara ca lider de proiect, fără a avea vreo legătură cu încheierea contractului nr. x din 23.08.2007. În acest sens, s-a invocat depoziţia martorei SSSSSS..

Aşadar, fapta inculpatului P., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Corbeni, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 22.641,57 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen.,cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatei K., care, în calitate de reprezentant legal al S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, cunoscând încă de la momentul încheierii acestor contracte că nu va presta nicio activitate, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului P. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul P. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport de dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, în condiţiile în care inculpatul P. a cunoscut la momentul încheierii şi semnării contractelor de prestări servicii că nu erau aprobate de Consiliul local, dar şi faptul că nu avea aprobare bugetară, încălcând prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora " Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Prin urmare, procurorul a constatat existenţa unei legături de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum de 22.641,57 RON, produs unităţii administrativ teritoriale Corbeni, motiv pentru care, în faza de urmărire penală, prin adresa nr. x/09.10.2015 unitatea administrativ teritorial comunală în cauză a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal .

Aceeaşi poziţie a fost menţinută şi în faza de cercetare judecătorească, iar prin adresa nr. x/09.11.2016, Unitatea Administrativ Teritorială Corbeni a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 22.641,57 RON. (vol. 2, dosar nr. x/2015, fila x).

În ceea ce priveşte UATC Vedea şi situaţia inculpatului B., primar al comunei la data săvârşirii faptei, care a încheiat contractul de prestări servicii nr. x/23.08.2007 cu EEEEE., reprezentată de K., acuzarea a precizat următoarele:

Preţul serviciilor furnizate de către prestator a fost de 4850 Euro, valoare fără TVA (18849 RON cu TVA) pentru care S.C. EEEEE. S.R.L. a emis facturile nr. x/29.10.2007 în sumă de 9385,61 RON, inclusiv TVA şi factura nr. x/10.12.2007 în sumă de 9385,61 RON, inclusiv TVA. Suma totală de 18771,22 RON a fost achitată cu OP nr. x/13.12.2008 (9385,61 RON) şi OP nr. x/20.12.2007 (9385,61 RON).

Din examinarea facturilor nr. x/29.10.2007 şi nr. y/10.12.2007 s-a constatat că acestea nu prezintă viza de control financiar preventiv propriu, neexistând ordonanţare la plată şi propunere de angajare a unor cheltuieli.

Prin Hotărârea nr. 44/10.08.2007 Consiliul Local Vedea nu s-a aprobat încheierea acestui contract de prestări servicii.

La momentul încheierii acestui contract suma de bani necesară achiziţionării serviciilor pentru elaborarea studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală a comunei Vedea nu era prevăzută în bugetul local, conform art. 12, art. 14 alin. (2) şi art. .26 alin. (1), (2), (3) din Legea 273/2006. Fondurile necesare achitării acestui contract au fost alocate ulterior încheierii acestuia de către CJ Argeş, prin virare de credite de la un capitol bugetar la altul, aşa cum rezultă din adresa nr. x/31.08.2007. Virarea creditelor în sumă de 34000 RON a fost aprobată de Consiliul Local Vedea prin Hotărârea nr. 52/02.11.2007, ulterior încheierii contractului.

În acest context, au fost invocate declaraţiile inculpatului B., date în cursul urmăririi penale, respectiv în cursul judecăţii în primă instanţă.

Aşadar, contractul de prestări servicii s-a încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţii administrativ teritoriale Vedea. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric, pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

În acest sens, s-a reţinut că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul B. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte; nu a verificat dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să îi poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

Astfel, inculpatul B. prin încheierea formală a acestor contracte şi derularea lor a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Aşadar, fapta inculpatului B., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Vedea, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 18.771,22 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul B. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca Consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, în condiţiile în care inculpatul B. a cunoscut la momentul încheierii şi semnării contractelor de prestări servicii că nu erau aprobate de Consiliul local, dar şi faptul că nu avea aprobare bugetară, încălcând prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora " Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Fapta inculpatei K., care, în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, cunoscând încă de la momentul încheierii contractelor că nu va presta nicio activitate, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod unităţii administrativ teritorial comunale, dând un ajutor direct şi concret inculpatului B. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

A fost invocată declaraţia inculpatului B. din data de 04.04.2017, dată în faţa secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Aşadar, inculpatul B. a fost determinat de inculpatul AA. pentru încheierea acestui contract. Activitatea de determinare, de instigare din partea inculpatului AA. s-a realizat cu intenţie directă cunoscând că prin încheierea acestor contracte se va realiza un beneficiu firmei şi implicit lui CCCCCCC., dar şi faptul că acest contract se va încheia doar de formă, fără a fi prestată vreo activitate. De asemenea, acuzarea a constatat că este îndeplinită şi condiţia de executare adică a săvârşirii faptei de către persoana instigată.

S-a constatat şi faptul că, în cauză, există o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum de 18.771,22 RON, produs unităţii administrativ teritoriale Mozăceni, iar la data de 12.10.2015, unitatea administrativ teritorial comunală a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal .

Aceeaşi poziţie a fost menţinută şi în faza de cercetare judecătorească, prin adresa nr. x/10.11.2016, aflată în vol. 2, dosar nr. x/2015, fila x precizând că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 18.771,22 RON.

Ministerul Public a menţionat că setul de înscrisuri depuse la dosarul cauzei de inculpatul FFFFFFF., aflate la filele x şi urm, 31 din volumul 43 UP, menţionate şi de către instanţa de fond în considerentele sentinţei penale apelate, nu fac dovada executării contractului sus menţionat ori a consecinţei încheierii acestuia, ci reprezintă o cerere de finanţare depusă de către Consiliul Local Corbeni la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Agenţia de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit, în mai 2008, pentru proiectul integrat "canalizare şi epurare ape menajere, prima înfiinţare şi dotare centru de asistenţă după programul şcolar, alimentare cu apă, organizare de festivaluri cu specific local în comuna Vedea, "modernizare infrastructură de transport", "modernizare infrastructură agricolă", "extinderea reţelei de alimentare cu apă", "modernizarea sistemului de iluminat", "alimentare cu energie electrică Liceul Tehnologic Vedea", "reabilitare sală sport Liceul Tehnologic Vedea", "înfiinţare centru de informare şi promovare turistică Vedea". EEEEE. neavând nicio contribuţie în realizarea acestui proiect.

În ceea ce priveşte UATC Brăduleţ şi situaţia inculpatului HH., primar la data săvârşirii faptei, care a încheiat contractul de prestări servicii nr. x/17.01.2008 cu EEEEE., reprezentată de BB., procurorul a precizat că acest contract a fost semnat în mod nelegal, pentru că la momentul încheierii lui inculpatul HH., în calitatea lui de primar, nu l-a supus atenţiei consiliului local pentru a fi aprobat în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, iar pe de altă parte nu deţinea bani în buget, fiind încălcate prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora " Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Astfel, s-a stabilit că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul HH. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte; nu a verificat dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să îi poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

Astfel, inculpatul HH. prin încheierea formală a acestui contract şi derularea lui a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Aşadar, contractul de prestări servicii s-a încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţii administrativ teritoriale Brăduleţ. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 9850 Euro euro fără TVA, care se încadra în suma de 10.000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

În acest context s-a apreciat că fapta inculpatului HH., care, în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Brăduleţ, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 43.493,79 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul HH. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, în condiţiile în care inculpatul HH. a cunoscut la momentul încheierii şi semnării contractului de prestări servicii că nu era aprobat de consiliul local, dar şi faptul că nu avea aprobare bugetară, încălcând prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora " Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Fapta inculpatei BB., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, cunoscând încă de la momentul încheierii contractului că nu va presta nicio activitate, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului HH. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

În opinia acuzării, proiectul promovat de inculpatul HH. privind reabilitarea, modernizarea şi dotarea căminului cultural din satul Galeşu este rezultatul punerii în aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 118/2006, neavând nicio legătură cu studiul de fezabilitate realizat de către EEEEE..

De asemenea, s-a constatat de către procuror că proiectele implementate în perioada 2004-2007, ce se regăsesc în înscrisurile aflate la volumul 45 filele x şi urm. din dosarul UP, menţionate de către instanţa de fond în considerentele hotărârii apelate, nu au legătură cu încheierea şi executarea acestui contract, aceste înscrisuri privind cereri de finanţare iniţiate de administraţia publică locală anterior încheierii contractului cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi neavând nicio legătură cu studiul de fezabilitate realizat de EEEEE..

Prin urmare, s-a stabilit că, în cauză există o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum de 43.493,79 RON, produs unităţii administrativ teritoriale Brăduleţ, iar prin adresa nr. x/09.10.2015 unitatea administrativ teritorial comunală în cauză a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal .

Această poziţie a fost confirmată prin adresa din 10.11.2016, depusă la dosarul instanţei de fond, fila x, precizând că suma cu care se constituie parte civilă unitatea administrativ teritorială Brăduleţ este de 43.493,79 RON.

În ceea ce priveşte UATC Bughea de Sus şi situaţia inculpatului CC., primar al comunei la data săvârşirii faptei, care a încheiat contractul de prestări servicii nr. x/04.03.2008 cu EEEEE. reprezentată de inculpata BB., având ca obiect elaborarea de către prestator a "strategiei de dezvoltare locală a comunei Bughea de Sus pentru perioada de programare 2007-2013, acuzarea a reţinut următoarele:

Contractul de prestări servicii a fost încheiat nelegal, deoarece, la momentul încheierii lui, inculpatul CC., în calitatea lui de primar, nu l-a supus atenţiei consiliului local pentru a fi aprobat în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001. Pe de altă parte, nu existau fonduri aprobate în buget pentru încheierea contractului, fiind încălcate prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora " Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare." Fondurile necesare elaborării strategiei de dezvoltare a comunei Bughea de Sus au fost alocate, ulterior încheierii contractului, de CJ Argeş, provenind din sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, astfel:

- prin HCJ Argeş nr. 13/14.02.2008 (ulterioară încheierii contractului nr. x/04.02.2008) a fost alocată suma de 20000 RON, sumă care a fost aprobată prin HCL Bughea de Sus nr. 13/26.02.2008, prin care s-a aprobat rectificarea bugetului local pe anul 2008 cu suma de 20000 RON;

- prin HCJ Argeş nr. 44/19.03.2008 (ulterioară încheierii contractului nr. x/04.02.2008) a fost alocată suma de 25000 RON, sumă care a fost aprobată prin HCL Bughea de Sus nr. 17/27.03.2008, prin care s-a aprobat rectificarea bugetului local pe 2008 cu suma de 25000lei.

Pe cale de consecinţă, s-a reţinut că la dosarul cauzei nu există documente privind eventuala solicitare de oferte, de unde rezultă că acest lucru nu s-a realizat, iar inculpatul nu s-a fundamentat în vreun fel asupra preţului acestei achiziţii, cu atât mai mult cu cât nu există nicio hotărâre a consiliului local prin care să se aprobe elaborarea strategiei de dezvoltare locală a comunei Bughea de Sus.

Procurorul a apreciat că cele două oferte din partea S.C. NNNNN. S.R.L. şi S.C. OOOOO. S.R.L., aflate la dosarul cauzei sunt întocmite pro causa pentru a crea aparenţa legalităţii încheierii contractului de prestări servicii între Primăria comunei Bughea de Sus şi S.C. EEEEE. S.R.L.., pentru următoarele considerente:

- nu există o solicitare de oferte emisă de Primăria comunei Bughea de Sus,

- ofertele nu poartă număr de înregistrare la autoritatea publică,

- valoarea ofertată de S.C. NNNNN. este peste pragul valoric pentru care autoritatea publică era obligată să organizeze o procedură de achiziţie publică, - sunt identice ca şi activităţi ce urma a fi desfăşurate

- sunt identice cu ofertele formulate către Primăria comunei Mălureni cu cca. 7 luni în urmă pentru acelaşi produs, doar valorile sunt schimbate au valori de 11.000 euro, respectiv, 9950 euro.

În raport cu depoziţiile martorilor GGGGGGG., HHHHHHH. acuzarea a considerat că nu este credibilă susţinerea inculpatului în sensul că solicitarea de oferte a fost afişată la sediul primăriei, iar persoanele juridice interesate au luat la cunoştinţă de conţinutul acesteia şi au înaintat ofertele financiare.

Aşadar, contractul de prestări servicii s-a încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţii administrativ teritoriale Bughea de Sus. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 9850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 10000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţilor administrativ teritoriale şi un folos necuvenit folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

Astfel, inculpatul CC. prin încheierea formală a acestui contract şi derularea lui a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin(2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Raportat la cele mai sus menţionate şi prezentate, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie a considerat că fapta inculpatului CC., în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Bughea de Sus, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 42.308,74 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul CC. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca Consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestui contract tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, în condiţiile în care inculpatul CC. a cunoscut la momentul încheierii şi semnării contractului de prestări servicii că nu era aprobat de consiliul local, dar şi faptul că nu avea aprobare bugetară, încălcând prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Fapta inculpatei BB., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, cunoscând încă de la momentul încheierii contractului că nu va presta nicio activitate, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului CC. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Astfel, s-a reţinut că înscrisurile aflate la vol. 45 de UP filele x şi urm. 273 şi urm, menţionate de către instanţa de fond în cuprinsul considerentelor privesc cereri de finanţare pentru proiectul "Îmbunătăţire DC 15 şi DC 15A şi înfiinţare spaţii publice de recreere - terenuri de sport în comuna Bughea de Sus" şi "Îmbunătăţire DC 15 şi DC 15A şi dotare centru de asistenţă după programul şcolar, reabilitare, modernizare şi dotare cămin cultural în comuna Bughea de Sus". Aceste cereri de finanţare au fost depuse la data de 18.12. 2009 de către consiliul local prin reprezentant legal nefiind rezultatul încheierii contractului de prestări servicii sus menţionat.

Mai mult decât atât, s-a reţinut existenţa unei legături de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum total de 42.308,74 RON, produs unităţii administrativ teritoriale Bughea de Sus, iar prin adresa nr. x/08.10.2015 unitatea administrativ teritorial comunală a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal . De asemenea, prin adresa din 9.11.2016, aflată la dosarul nr. x/2015, Primăria comunei Bughea de Sus a precizat că se constituie parte civilă cu suma de 42.308,74 RON.

În ceea ce priveşte UATC Mioarele şi situaţia inculpatului EE., primar al comunei la data săvârşirii faptei, care a încheiat contractul de prestări servicii, cu EEEEE. reprezentată de inculpata BB., la data de 6.02.2008, acuzarea a învederat că acest contract a fost înregistrat la Primăria Mioarele cu nr. x/10.03.2008 şi a avut ca obiect "elaborarea de către prestator a "strategiei de dezvoltare a comunei Mioarele pentru perioada de programare 2007-2013".

Nelegalitatea încheierii acestui contract mai rezidă şi din nesocotirea de către inculpatul EE. a dispoziţiilor art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 în sensul că nu a supus aprobării încheierea acestui contract de către consiliul local Mioarele; Hotărârea nr. 4 din 7.02.2008 a Consiliului local Mioarele prin care s-a aprobat realizarea Strategiei de dezvoltare locală este ulterioară încheierii contractului de prestări servicii.

De asemenea, la momentul încheierii contractului inculpatul EE. cunoştea că nu deţinea fonduri bugetare aprobate în acest sens de către Consiliul local încălcând astfel şi prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora " Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Fondurile necesare derulării acestui contract de prestări servicii au fost alocate ulterior de Consiliul Judeţean Argeş, astfel:

- suma de 20000 RON a fost repartizată de către Consiliul Judeţean Argeş prin HCJ nr. 13/14.02.2008 din sume defalcate din impozitul pe venit pentru strategia de dezvoltare locală a comunei Mioarele;

- suma de 25000 RON a fost repartizată de către Consiliul Judeţean Argeş prin HCJ nr. 44/19.03.2008 din sume defalcate din impozitul pe venit pentru strategia de dezvoltare locală a comunei Mioarele.

Rectificarea bugetului local pe 2008 al comunei Mioarele cu suma de 45000 RON, destinată pentru plata contractului a fost aprobată prin HCL nr. 13/27.03.2008, ulterior datei încheierii contractul de prestări servicii nr. x/2008.

Lipsa fondurilor a determinat şi înregistrarea tardivă a contractului. În acest sens, a fost invocată depoziţia martorei IIIIIII. din data de 27 noiembrie 2014, dată în faza de urmărire penală.

Contrar celor reţinute de către instanţa de fond, procurorul a apreciat că fapta inculpatului EE., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Mioarele, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 43.493,80 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul EE. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestui contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterior după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, în condiţiile în care inculpatul EE. a cunoscut la momentul încheierii şi semnării contractului de prestări servicii că nu era aprobat de consiliul local, dar şi faptul că nu avea aprobare bugetară.

Fapta inculpatei BB., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, cunoscând încă de la momentul încheierii contractului că nu va presta nicio activitate, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului EE. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Din cele reţinute de către acuzare, a rezultat că există o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum total de 43.493,80 RON, produs Unităţii Administrativ Teritoriale Mioarele, iar prin adresa nr. x/09.10.2015 unitatea administrativ teritorial comunală a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal .

Aceiaşi poziţie a fost menţinută şi în faza de cercetare judecătorească, prin adresa x din 9.10.2015, aflată la volumul 2 dosarul instanţei de fond, Primăria Mioarele a precizat că se constituie parte civilă cu suma de 43.493,80 RON.

S-a considerat de către procuror faptul că apărarea inculpatului EE., cu privire la utilitatea încheierii acestui contract nu poate fi reţinută, deoarece înscrisurile aflate la filele x şi urm. din vol. 122 de U.P. respectiv, filele x şi urm. din volumul 47 al U.P. privesc proiecte identificate şi propuse pentru angajarea bugetară anterioare executării contractului de prestări servicii, cum ar fi, ex: Studiu fezabilitate şi proiect tehnic DC 40 şi DC 36; Primăria comunei Mioarele centrala termică, proiect şi execuţie;Şcoala şi căminul cultural Suslăneşti -centrală termică, proiect şi execuţie, reabilitare acoperiş; Şcoala generală Coceneşti, centrală termică - proiect tehnic şi execuţie; Cămin Cultural JJJJJJJ., centrală termică - proiect tehnic şi execuţie; Asfaltare DC 32, DC 36, DC 40; Alimentare cu apă JJJJJJJ., Coceneşti, Suslăneşti, Chilii proiect tehnic şi execuţie; Proiect tehnic şi execuţie pod Suslăneşti; Cămin Cultural Chilii, centrală termică, proiect tehnic şi execuţie;Proiect tehnic şi execuţie canalizare comuna Mioarele; Modernizarea drumurilor laterale(uliţe, străduţe); Reabilitarea muzeului sătesc; Execuţie locuri de joacă şi parcuri; Cadastrul comunei Mioarele; Reabilitare rezervaţie paleontologică fosiliferă Suslăneşti; Asfaltare DC 42, proiect tehnic, studiu de fezabilitate, execuţie; Reţea gaze, proiect tehnic, studiu de fezabilitate, execuţie; Extinderea sediului Primăriei comunei, proiect tehnic, studiu de fezabilitate, execuţie; Studiu fezabilitate canalizare sat Suslăneşti .

În ceea ce priveşte UATC Domneşti şi situaţia inculpatului II., primar al comunei la data săvârşirii faptei, care a încheiat contractul de prestări servicii nr. x/12.08.2008, cu EEEEE., reprezentată de către BB., s-a reţinut că acest contract a fost încheiat cu încălcarea dispoziţiilor art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, deoarece nu a fost supus aprobării Consiliului Local Domneşti anterior încheierii lui; prin Hotărârea nr. 18 din 4.08.2008 a Consiliului Local Domneşti s-a aprobat realizarea unei strategii şi nu încheierea contractului de prestări servicii.

De asemenea, la momentul încheierii contractului inculpatul II. nu deţinea fondurile necesare achiziţionării unor astfel de servicii, încălcând dispoziţiile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora " Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare".

Din adresa nr. x/04.12.2012 transmisă de Consiliul Judeţean Argeş s-a constatat că fondurile necesare derulării acestui contract de prestări servicii au fost alocate de Consiliul Judeţean Argeş, fiind repartizată suma de 45000 RON, astfel:

- suma de 20000 RON a fost repartizată de către Consiliul Judeţean Argeş prin HCJ nr. 13/14.02 2008 din sume defalcate din impozitul pe venit pentru strategia de dezvoltare locală a comunei Domneşti;

- suma de 25000 RON a fost repartizată de către Consiliul Judeţean Argeş prin HCJ nr. 44/19.03.2008 din sume defalcate din impozitul pe venit pentru strategia de dezvoltare locală a comunei Domneşti.

Rectificarea bugetului local pe 2008 al comunei Domneşti cu suma de 20000 RON, alocată de CJ Argeş prin HCJ nr. 13/14.02.2008 a fost aprobată prin HCL Domneşti nr. 6/13.03.2008, iar rectificarea cu suma de 25000 a fost aprobată prin HCL Domneşti nr. 16/30.04.2008.

Preţul serviciilor furnizate de către prestator a fost de 9500 Euro (raportat la cursul de 3,5010 RON pentru un euro din data de 04.08.2008) valoare fără TVA (39578,80 RON cu TVA) pentru care S.C. EEEEE. S.R.L. a emis facturile nr. x/29.09.2008, în sumă de 19789,40 RON, inclusiv TVA şi nr. 189/13.11.2008, în sumă de 19789,40 RON, inclusiv TVA. Suma totală de 39587,80 RON a fost achitată cu OP nr. x/16.10.2008 (19789,40 RON) şi cu OP nr. x/09.12.2008 (19789,40 RON). Din examinarea acestor facturi a rezultat faptul că nu prezintă viza de control financiar preventiv propriu şi, de asemenea, aferent acestora s-a constatat inexistenţa ordonanţării la plată şi propunerii de angajare a unor cheltuieli.

S-a constatat şi faptul că, în cauză, nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul II. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unui astfel de contract; nu a verificat dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să îi poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

În această situaţie, procurorul a apreciat că acest contract de prestări servicii s-a încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţii administrativ teritoriale Domneşti. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 9500 euro fără TVA, care se încadra în suma de 10.000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

Astfel, inculpatul II., prin încheierea formală a acestor contracte şi derularea lor a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Totodată, a rezultat că fapta inculpatului II., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Domneşti, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 39.587,80 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul II. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestui contract tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterior după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, în condiţiile în care inculpatul II. a cunoscut la momentul încheierii şi semnării contractului de prestări servicii că nu era aprobat de consiliul local, dar şi faptul că nu avea aprobare bugetară.

Fapta inculpatei BB., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, cunoscând încă de la momentul încheierii contractului că nu va presta nicio activitate, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului II. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Din cele menţionate de către acuzare, a rezultat o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum total de 39.587,80 RON, produs Unităţii Administrativ Teritoriale Domneşti, iar prin adresa nr. x/09.10.2015 unitatea administrativ teritorial comunală a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal .

În referire la utilitatea încheierii acestui contract, acuzarea a subliniat necesitatea înlăturării apărării inculpatului II., deoarece înscrisurile aflate la filele x şi urm. şi filele x şi urm. din vol. 152 de U.P. nu dovedesc că următoarele proiectele au fost demarate în baza încheierii contractului de prestări servicii cu EEEEE.: Colectarea şi distrugerea deşeurilor; Implementare sistem informatic la Serviciul de evidenţa populaţiei; Documentaţie cadastru domeniul public;Program informatic sediu primărie; Reabilitare şi modernizare sistem alimentare cu apă şi canalizare pentru Domneşti, Corbi şi Pietroşani; Reparaţii curente cămin cultural; Instalaţie încălzire Grup şcolar Domneşti.

În ceea ce priveşte UATC Uda şi situaţia inculpatului M., primar la data săvârşirii faptei, care a încheiat contractul de prestări servicii nr. x/23.08.2007 cu S.C. EEEEE. S.R.L., reprezentată de către inculpata K., având ca obiect elaborarea "Studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală în comuna Uda, judeţul Argeş", procurorul a arătat că instanţa de fond a constatat existenţa unor lacune în desfăşurarea procedurii de achiziţie la nivelul UATC, potrivit înscrisurilor aflate la volumul 38 şi 93 din dosarul UP, fără a reţine forma vinovăţiei faptei penale săvârşită de inculpatul M..

Acuzarea a apreciat că inculpatul M. a săvârşit o fapta penală cu vinovăţie, deoarece la momentul semnării contractului a cunoscut că acesta nu era aprobat de către consiliului local şi nu deţinea fondurile necesare aprobate în bugetul local.

În cauză nu au fost elaborate expunere de motive, nota justificativă, nota de fundamentare sau hotărâre de consiliu local prin care să se aprobe achiziţia publică ce a făcut obiectul contractului de prestări servicii nr. x/23.08.2007 încheiat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti. Facturile nr. x/29.10.2007 şi nr. y/10.12.2007 emise pentru plata contractului nu prezintă viza de control financiar preventiv propriu şi, de asemenea, aferent acestora s-a constatat şi inexistenţa ordonanţării la plată şi propunerii de angajare a unor cheltuieli.

S-a reţinut şi faptul că documentul intitulat "studiu de fezabilitate privind dezvoltarea locală a comunei Uda" are un caracter general, nu identifică nevoile concrete ale comunităţii şi nu realizează o prioritizare a proiectelor potenţiale de dezvoltare în funcţie de capacitatea reală a autorităţii publice locale de realizare, astfel că este un document lipsit de orice utilitate practică.

Mai mult, proiectele vizând canalizarea, alimentarea cu apă sau epurarea ape uzate, nu au fost rezultatul vreunei prestaţii realizate de S.C. EEEEE. S.R.L., ci transpunerea în practică a unor dispoziţii obligatorii cuprinse în H.G. nr. 246/2006 privind accelerarea dezvoltării serviciilor publice comunitare de utilităţi publice.

În opinia acuzării, la dosarul cauzei nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul M. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte; nu au verificat nici dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să le poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

Astfel, inculpatul M. prin încheierea formală a acestor contracte şi derularea lor a încălcat dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Contractul de prestări servicii s-a încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţii administrativ teritoriale Uda. Singurul element respectat a fost cel referitor al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

Mai mult decât atât, fapta inculpatului M., în calitatea sa de primar - ordonator principal de credite al comunei Uda, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 18.771,22 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul M. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, în condiţiile în care inculpatul M. a cunoscut la momentul încheierii şi semnării contractului de prestări servicii că nu era aprobat de consiliul local, dar şi faptul că nu avea aprobare bugetară, încălcând prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Fapta inculpatei K. care a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, cunoscând încă de la momentul încheierii contractului că nu va presta nicio activitate, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului M. pentru ca acesta în calitate de primar să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Astfel, s-a reţinut existenţa unei legături de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum de 18.771,22 RON, produs unităţii administrativ teritoriale Uda, iar prin adresa nr. x/09.10.2015 unitatea administrativ teritorial comunală în cauză a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal .

În ceea ce priveşte UATC Lunca Corbului şi situaţia inculpatului D., primar la data săvârşirii faptei, care a încheiat un număr de 2 contracte de prestări servicii în sumă totală de 32.087,86 RON, cu S.C. EEEEE. S.R.L. reprezentată de BB. şi K., în datele de 1.08.2007 şi respectiv 23.08.2007, Ministerul Pulic a făcut următoarele precizări:

Cu privire la contractul vizând întocmirea unui studiu de fezabilitate, instanţa de fond în mod corect a reţinut că nu au fost identificate HCL de aprobare a contractelor sau a documentelor elaborate de EEEEE. şi că nu a existat nicio rectificare bugetară în vederea plăţii către prestator.

În privinţa celui de al doilea contract vizând identificarea liniilor de finanţare nerambursabilă, instanţa de fond a constatat că lipsesc acţiuni concrete în ceea ce priveşte derularea procedurii de achiziţie publică.

Prima instanţă a reţinut şi omisiunea demersurilor referitoare la rectificările bugetare necesare plăţilor ori cel puţin asumarea la nivelul CL, prin hotărâre, a strategiei locale şi, subsecvent, obţinerii în baza documentelor elaborate de EEEEE. a unor fonduri nerambursabile ori a unui alt beneficiu la nivel local, în considerarea şi a activităţii ori eforturilor primarului. În acest context, s-a apreciat de către instanţa supremă că valoarea contractelor încheiate cu EEEEE. constituie în prejudiciu produs în patrimoniul unităţii administrative şi că astfel, se impune admiterea acţiunii civile şi obligarea inculpatului la plata daunelor în cuantumul solicitat.

Procurorul a apreciat că în cauză nu se poate reţine lipsa de vinovăţie a inculpatului D., deoarece la momentul încheierii contractelor acesta a cunoscut faptul că nu erau aprobate prin hotărâre de consiliul local, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, iar strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobarii de către consiliul local.

De asemenea, la momentul încheierii lor inculpatul D. a cunoscut faptul că nu deţinea bani în buget, încălcând prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Astfel, inculpatul D. prin încheierea formală a acestor contracte şi derularea lor a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin(2) din O.U.G. nr. 34/2006, fapta sa îmbrăcând elementele ilicitului penal, de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată.

În cuprinsul motivelor de apel, acuzarea a menţionat că la dosarul cauzei, în volumul nr. 57 al UP nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul D. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte; nu au verificat dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să le poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

În acest context, procurorul a apreciat că aceste contracte de prestări servicii s-au încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului Unităţii Administrativ Teritoriale Lunca Corbului. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

Aceste contracte de prestări servicii nu ar fi fost încheiate fără determinarea inculpatului AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q., aşa cum rezultă din convorbirea telefonică pe care inculpatul AA. (lângă care se afla şi inculpatul Q.) a purtat-o cu inculpatul D., în data de 21.08.2007.

Totodată, procurorul a făcut referire şi la fapta inculpatului D., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Lunca Corbului, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 32.010,08 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, constituie de infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Faptele inculpatelor K. şi BB., care în calitate de reprezentante legale ale S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, au participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului înregistrat sub numărul x/23.08.2007 respectiv, a contractului înregistrat sub numărul x/1.08.2007, acţionând cu intenţie directă, cunoscând la momentul încheierii contractelor că acestea sunt fictive şi că nu vor realiza nicio activitate, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului D. pentru ca acesta, în calitate de primar, să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Astfel, s-a reţinut faptul că există o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum de 32.010,11 RON, produs Unităţii Administrativ Teritoriale Lunca Corbului, iar unitatea administrativ teritorial comunală în cauză a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal potrivit adresei nr. x/07.10.2015 .

De asemenea, prin adresa din 8.11.2016, aflată la volumul 2 al instanţei de fond, fila x, Consiliul Local Lunca Corbului şi-a exprimat poziţia procesuală în sensul constituirii de parte civilă cu suma de 32.010,18 RON.

În ceea ce priveşte UATC Stolnici şi situaţia inculpatului E., primarul comunei la data săvârşirii faptei, care a încheiat la data de 23.08.2007 2 contracte de prestări servicii cu EEEEE., reprezentată de K., având ca obiect elaborare "Studiul de fezabilitate privind dezvoltarea locală în comuna Stolnici, judeţul Argeş" şi consultanţa necesară identificării liniilor de finanţare nerambursabilă, acuzarea a precizat că instanţa de fond, în mod greşit, a apreciat că nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată pentru că lipseşte vinovăţia inculpatului E. în condiţiile în care a constatat că nu a fost executat contractul; astfel, EEEEE. nu a fost implicată în formularea şi depunerea cererii de finanţare pentru proiectul Îmbunătăţirea serviciilor de voluntariat pentru situaţii de urgenţă, aceasta fiind depusă de către solicitantul Consiliul Local Stolnici la data de 14.08.2007, anterior încheierii contractului de prestări servicii cu EEEEE..

De asemenea, s-a mai reţinut că inculpatul E. nu a mai întreprins niciun act în vederea aprobării de către consiliul local a contractelor încheiate ori a rectificării bugetare pe anul 2007 pentru efectuarea plăţilor către EEEEE., singura documentaţie care a stat la baza încheierii acestor contracte fiind HCL nr. 58 din data de 14.06.2007 prin care s-a aprobat întocmirea strategiei de dezvoltare locală a comunei

S-a apreciat că fapta inculpatului E., întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată, prevăzută de art. 132 din legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen., deoarece aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.706,39 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul E. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport de dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, în condiţiile în care inculpatul E. a cunoscut la momentul încheierii şi semnării contractelor de prestări servicii că nu erau aprobate de consiliul local, dar şi faptul că nu avea aprobare bugetară, încălcând prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

În acest sens, s-a apreciat că nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul E. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte; nu a verificat nici dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să îi poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

Astfel, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţionlă Anticorupţie a considerat că aceste contractele de prestări servicii s-au încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului Unităţii Administrativ Teritoriale Stolnici. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

Astfel, inculpatul E. prin încheierea formală a acestor contracte şi derularea lor a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

De asemenea, fapta inculpatei K., care, în calitate de reprezentant legal al S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, cunoscând la momentul încheierii lor că nu va presta nicio activitate, unicul scop urmărit fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului E. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractului de prestări servicii, constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Prin urmare, s-a constatat existenţa unei legături de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul în cuantum de 20706,39 RON, produs Unităţii Administrativ Teritoriale Stolnici; prin adresa din 07.11.2016 unitatea administrativ teritorial comunală în cauză a confirmat că îşi menţine poziţia din cursul urmării penale precizată prin 5051/06.10.2015, aflată în vol. 160, UP fila x, în sensul că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 20706,39 RON, aflată la fila x al dosarului de instanţă x/2015

În ceea ce priveşte UATC Nucşoara şi situaţia inculpatului J., care a încheiat contractul de prestări servicii în sumă totală de 1949 RON cu EEEEE., reprezentată de K., având ca obiect consultanţa necesară identificării liniilor de finanţare nerambursabilă, procurorul a precizat că instanţa supremă, în mod greşit, a apreciat că inculpatul J., a săvârşit fapta de abuz în serviciu fără vinovăţie, în condiţiile în care a constatat lipsa derulării procedurii achiziţiei, a asumării la nivel local a strategiei locale, lipsa unui efort individual al primarului, respectiv a unor demersuri reale şi eficiente în sensul obţinerii fondurilor nerambursabile,

Or, în opinia acuzării, în cauză nu se poate reţine faptul că inculpatul J. nu a semnat în deplină cunoştinţă de cauză contractul de achiziţie în condiţiile în care ştia că această achiziţiei nu a fost aprobată de consiliul local, iar suma necesară achitării contractului nu era prevăzută în bugetul local al comunei Nucşoara. Pe de altă parte, procurorul a învederat că factura nr. x/03.10.2007, în sumă de 1935,17 RON, inclusiv TVA şi OP nr. x/13.12.2007 nu prezintă viza de control financiar preventiv propriu fiind inexistentă ordonanţarea la plată şi propunerea de angajare a unor cheltuieli.

Ministerul Public a constatat că nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul J. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte; nu a verificat dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să îi poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii Unităţii Administrativ Teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

Astfel, inculpatul J. prin încheierea formală a acestui contract şi derularea lui a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2), art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Contractul de prestări servicii s-a încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţii administrativ teritoriale Uda. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

În susţinerea acestui punct de vedere, procurorul a făcut trimitere la înscrisurile aflate la dosarul cauzei (volumul 38 şi 122 din dosarul de UP), din care rezultă fără dubiu faptul că S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, în perioada de executare a contractului de prestări servicii, 23.08.2007-24.09.2007, nu a acordat niciun fel de consultanţă pentru identificarea liniilor de finanţare nerambursabilă pentru care era eligibilă localitatea şi nici nu a acordat asistenţă necesară pentru elaborarea documentelor solicitate de către autorităţile competente în cadrul procesului de evaluare a cererilor de finanţare deja depuse de către beneficiar.

De asemenea, au fost invocate declaraţia inculpatului J., declaraţiile martorului GGGGGG. din 06 noiembrie 2014, dată în cursul urmăririi penale, respectiv cea din data de 06 octombrie 2014, dată în faţa primei instanţe, precum şi declaraţia martorului KKKKKKK. din data de 6 noiembrie 2014, dată în faza de urmărire penală.

În raport cu aceste declaraţii, acuzarea a apreciat că acest contract de prestări servicii a fost încheiat ca urmare a demersurilor şi a determinării realizate de inculpatul AA. cu sprijinul inculpatului Q..

S-a reţinut şi fapta inculpatului J., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Nucşoara, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 1.935,17 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, faptă ce constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul J. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridic şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestui contract tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, în condiţiile în care inculpatul J. a cunoscut la momentul încheierii şi semnării contractului de prestări servicii că nu era aprobat de consiliul local, dar şi faptul că nu avea aprobare bugetară, încălcând prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Fapta inculpatei K., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, cunoscând încă de la momentul încheierii contractului că nu va presta nicio activitate, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului J. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Astfel, s-a reţinut existenţa unei legături de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum de 1935,17 RON, produs Unităţii Administrativ Teritoriale Nucşoara; prin adresa nr. x/09.10.2015 unitatea administrativ teritorial comunală a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal, potrivit HCL nr. 60/2015, aflată la fila x din vol. 2 al dosarului instanţei de fond.

În ceea ce priveşte UATC Cuca şi situaţia inculpatului L., s-a reţinut că acesta, primar al comunei la data săvârşirii faptei, a încheiat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, reprezentată de inculpata BB. 2 contracte de prestări servicii, respectiv:

- Contractul nr. x/17.07.2007), având ca obiect: realizarea "Studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală în comuna Cuca, judeţul Argeş"

- Contractul de prestări servicii nr. x/01.08.2007 (înregistrat la Primăria Cuca sub nr. x/08.08.2007) având ca obiect elaborare aplicaţia "Construcţie cămin cultural nou de TIP 1 în comuna Cuca, judeţul Argeş".

În opinia acuzării, instanţa de fond nu a realizat nicio evaluare, ci doar o redare a unui pasaj din declaraţia dată în faţa instanţei supreme a inculpatului L., în care acesta îşi exprimă nevinovăţia faţă de acuzaţia care i se aduce.

Inculpatul L. a încheiat contractele de prestări cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006 fără a promova concurenţa nerealizând un studiu de piaţă din care să rezulte că existau şi alte societăţi care pot oferi aceste servicii, fără a utiliza eficient fondurile publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului Unităţii Administrativ Teritoriale Cuca. Singurul element, din cadrul procedurii de achiziţie publică respectat a fost cel referitor al pragului valoric, pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro. În acest sens, a fost invocată declaraţia martorului SSSSS. din data de 26 septembrie 2017, dată în faza de judecată.

Totodată, s-a reţinut că dosarul cauzei, respectiv volumele 44 şi 51 UP nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul L. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte; nu a verificat dacă pe piaţă mai există şi alte firme care pot oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii, creând un prejudiciu unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit inculpatului Q..

Acuzarea a apreciat că fapta inculpatului L., care, în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Cuca, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini, cu intenţie directă, în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 31.294,49 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul L., a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din încălcarea dispoziţiei legale a art. 62 alin. (1) şi art. 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Cu privire la hotărârile Consiliului Local Cuca, prin care s-au adoptat generic elaborarea sau aprobarea studiului de fezabilitate, procurorul a considerat că nu denotă că a fost aprobat însuşi contractul de prestări servicii ori lucrarea realizată de către această firmă.

În analiza elementelor de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu, acuzarea a avut în vedere şi faptul că nu au existat fonduri aprobate de bugetul local la momentul încheierii contractelor de prestări servicii, fiind încălcate prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Plata celor două contracte (suma 34000 RON) s-a realizat din sumele alocate de CJ Argeş, aşa cum rezultă din anexa nr. 5 la Hotărârea CJ Argeş nr. 109/30.08.2007, iar Consiliul Local Cuca prin Hotărârea 26/30.09.2007 a aprobat rectificarea bugetară.

Aceste contracte de prestări servicii nu ar fi fost încheiate fără determinarea directă a inculpatului AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q., aşa cum rezultă din convorbirea telefonică pe care inculpatul AA. (lângă care se afla şi inculpatul Q.) o purtat-o cu inculpatul L., în data de 21.08.2007.

S-a constatat că din actele depuse la dosarul cauzei nu rezultă în ce au constat efectiv serviciile prestate de către această societate, deoarece cererea pentru finanţarea construirii unui aşezământ cultural, înregistrată la autoritatea competentă Ministerul Culturii şi Cultelor sub nr. x/03.08.2007 a fost semnată de către inculpatul L. la data de 1.08.2007, anterior încheierii contractului, fără a exista vreun indiciu cu privire implicarea S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti în cadrul acestui proiect.

Mai mult decât atât, toate documentele ce au însoţit cererea de finanţare, respectiv: documente ce atestă dreptul de proprietate publică al UAT Cuca asupra terenului şi disponibilitatea acestuia - H.G. (nr. 447/2002), HCL Cuca nr. 18/1999, HCL Cuca nr. 19/17.07.2007 (privind aprobarea întocmirii cărţii funciare), încheierea de carte funciară nr. x/30.07.2007, Adeverinţa Primăriei Cuca nr. 1042/13.07.2007, declaraţia pe proprie răspundere a primarului comunei din 25.07.2007; planul de activitate a programelor si proiectelor culturale pentru următorii 3 ani de la darea în funcţiune a aşezământului cultural - aprobat prin HCL Cuca nr. 20/17.07.2007; acordul de parteneriat cu Consiliul Judeţean din data de 30.07.2007 (aprobat prin HCJ Argeş nr. 101/30.07.2007); acordul de parteneriat cu QQQQQ. din Judeţul Argeş încheiat în 31.07.2007; documentaţie tehnică - Studiul Geotehnic,) au fost întocmite, respectiv aprobate înainte de 01.08.2007 - data încheierii contractului cu S.C. EEEEE. S.R.L., motiv pentru care acuzarea a apreciat că această societate comercială nu a desfăşurat efectiv nicio activitate în legătură cu "fişa de proiect" sau "aplicaţia" la care se referă acest contract, suma încasată în baza facturii nr. x/11.10.2007 emisă de S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti fiind una necuvenită.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, deoarece inculpatul L. a cunoscut faptul că prin încheierea formală a acestor contracte şi derularea lor se încălcă dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin(2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Inculpatul L. a încălcat şi dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1)Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

În activitatea sa infracţională inculpatul L. a fost determinat cu intenţie directă de către inculpatul AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q. şi sprijinit de către inculpata BB., care a semnat cu intenţie directă aceste contracte, deşi cunoştea modalitatea abuzivă de încheierea a acestora, dar şi faptul că nu va realiza niciun demers în executarea acestora.

S-a reţinut că prejudiciul în cuantum total de 31.294,49 RON, astfel cauzat îl reprezintă plata nejustificată a sumei în cauză, pentru servicii care nu au fost efectiv prestate şi în lipsa unor beneficii aduse comunităţii unităţii administrativ teritoriale, sumă care se constituie în folos necuvenit obţinut astfel de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti.

Fapta inculpatei BB., în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii menţionate anterior, acţionând cu intenţie directă, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, prejudicind în acest mod unitatea administrativ teritorial comunală, dând astfel un ajutor direct şi concret inculpatului L. pentru ca acesta în calitate de primar să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Astfel, a rezultat că există o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul produs Unităţii Administrativ Teritoriale Cuca chiar dacă prin adresa nr. x/07.10.2015, această unitate administrativ teritorial comunală a arătat că nu se constituie parte civilă în procesul penal .

S-a mai constatat că neconstituirea de parte civilă nu înlătură răspunderea penală a inculpaţilor, deoarece Unitatea Administrativ Teritorială Cuca are opţiunea de a se constitui sau nu parte civilă în procesul penal; aceasta având în continuare calitate de parte vătămată, urmare a prejudiciului suferit în urma săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul L..

S-a reţinut şi faptul că numai calitatea de parte civilă este condiţionată de existenţa unui prejudiciu, calitatea de parte vătămată se dobândeşte prin crearea unui prejudiciu, dovedit în cauza de faţă.

În ceea ce priveşte UATC Dragoslavele şi situaţia inculpatului LL., primar al comunei şi a viceprimarului MM., în sarcina acestora, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentanţi ai UATC, au încheiat şi semnat cu EEEEE., reprezentată de inculpata K., la data de 23.08.2007, 2 contracte:

- contractul de prestări servicii cu nr. x/23.08.2007 având ca obiect întocmirea unui studiu de fezabilitate .

- contractul de prestări servicii cu nr. x/23.08.2007 având ca obiect identificare linii finanţare .

Preţul contractului a fost 1000 euro, 3870,35 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

Cu privire la aceste contracte instanţa de fond nu a realizat nicio evaluare, ci doar a precizat că prin HCL nr. 73/07.08.2007 s-a aprobat elaborarea Studiului de fezabilitate referitor la dezvoltarea locală a comunei Dragoslavele în vederea asigurării dezvoltării durabile a acesteia în perioada 2007-2013 şi s-a dispus alocarea de la bugetul local a sumei de maximum 20.000 RON, iar, ulterior, prin HCL nr. 106/20.12.2007 a fost aprobat studiul de fezabilitate.

În executarea contractului nr. x/23.08.2007, la data de 30.08.2007, a fost predată cererea de finanţare Îmbunătăţirea serviciului de voluntariat pentru situaţii de urgenţă, în programul Fondul de dezvoltarea administraţiei la nivel local, linia de buget Phare 2005 RO-2005/017-555.01.03.05.01 şi Phare 2006 RO-2006/018-147.01.03.02.03 .

Proiectul intitulat "Îmbunătăţirea serviciilor de voluntariat pentru situaţii de urgenţă din localităţile Dragoslavele, Tigveni, Corbeni, Stolnici, Morăreşti, Mozăceni şi Nucşoara nu putea fi asumat de către EEEEE. în executarea contractului x din 23.08.2007, deoarece cererea de finanţare a fost depusă la data de 14.08.2007, anterior încheierii contractului, de Consiliul local al comunei Stolnici, jud. Argeş, în calitate de partener lider (aplicant, solicitant) împreună cu partenerii: Consiliul Judeţean Argeş şi Consiliile Locale Dragoslavele, Tigveni, Corbeni, Morăreşti, Mozăceni şi Nucşoara, între toate aceste unităţi administrative comunale existând încheiat un acord de parteneriat din data de 08.08.2007, dată anterioară încheierii contractului.

Pe cale de consecinţă, s-a apreciat că nu există nicio dovadă din care să rezulte faptul că inculpaţii LL. şi MM. au dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte; au verificat dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să le poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

În acest context, acuzarea a apreciat că aceste contracte de prestări servicii s-au încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului Unităţii Administrativ Teritoriale Dragoslavele. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

Inculpaţii prin încheierea celor două contracte au încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin(2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Aceste contracte de prestări servicii nu ar fi fost încheiate fără determinarea directă a inculpatului AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q., aşa cum rezultă din convorbirea telefonică pe care inculpatul AA. (lângă care se afla şi inculpatul Q.) a purtat-o inculpatul LL., în data de 21.08.2007.

Aşadar, faptele inculpatului MM., în calitate de viceprimar, care a semnat cu intenţie directă cele două contracte de prestări servicii şi ale inculpatului LL., primar - ordonator principal de credite al comunei Dragoslavele, judeţul Argeş, care a purtat discuţiile privind încheierea contractelor la consiliul judeţean Argeş şi cu reprezentanţii S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi a aprobat efectuarea plăţilor în cadrul celor două contracte, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din aceste funcţii de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, deşi cunoşteau modalitatea abuzivă a încheieri lor dar şi faptul că nu se vor realiza, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 22.641,57 RON, ce se constituie în folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementele materiale ale infracţiunii de abuz în serviciu săvârşite de către inculpaţii LL. şi MM., au constat în faptul că aceste contracte nu au fost supuse aprobării de către consiliul local conform art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca Consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001. De asemenea, nici strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării după realizarea acesteia, în raport de dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Aceste atribuţii legale le avea şi inculpatul MM., în calitatea sa de viceprimar, căruia i-au fost delegate atribuţiile date de primar, în lipsa acestuia, potrivit dispoziţiilor art. 65 din Legea nr. 215/2001.

Or, hotărârile Consiliului local Dragoslavele nr. 73 din 7.08.2007 şi nr. 106 din 20.12.2007, prin care s-a adoptat generic elaborarea sau aprobarea studiului de fezabilitate nu confirmă faptul că a fost aprobat însuşi contractul de prestări servicii ori lucrarea realizată de către această firmă.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, pentru că la momentul semnării acestor contracte, inculpaţii cunoşteau că aceste contracte nu au fost aprobate de către consiliul local şi nici nu deţineau bani în buget, fiind încălcate prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora " Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare." Fondurile necesare elaborării strategiei de dezvoltare a comunei Dragoslavele au provenit din ulterior fiind alocate de CJ Argeş din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, aşa cum rezultă din adresa nr. x/31.08.2007, transmisă Primăriei Dragoslavele de către CJ Argeş. Rectificarea bugetului local a fost aprobată de Consiliul Local Dragoslavele prin Hotărârea nr. 77/10.09.2007.

Fapta inculpatei K., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, prejudiciind în acest mod unitatea administrativ teritorial comunală, dând astfel un ajutor direct şi concret celor doi inculpaţi pentru ca aceştia să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Astfel, s-a reţinut existenţa unei legături de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum total de 22.641,57 RON, produs unităţii administrativ teritoriale Dragoslavele, chiar dacă prin adresa nr. x/09.10.2015, această unitatea administrativ teritorial comunală a arătat că nu se constituie parte civilă în procesul penal . S-a opinat şi faptul că neconstituirea de parte civilă nu înlătură răspunderea penală a inculpaţilor, deoarece Unitatea Administrativ Teritorială Dragoslavele are opţiunea de a se constitui sau nu parte civilă în procesul penal; aceasta are în continuare calitate de parte vătămată, urmare prejudiciului suferit în urma săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpaţii LL. şi MM..

Astfel, s-a apreciat că numai calitatea de parte civilă este condiţionată de existenţa unui prejudiciu, calitatea de parte vătămată se dobândeşte prin crearea unui prejudiciu, dovedit în cauza de faţă.

În ceea ce priveşte UAT Dîmbovicioara şi situaţia inculpatului GG., primar al comunei la data săvârşirii faptei, s-a reţinut că acesta a încheiat 2 contracte de prestări servicii cu EEEEE., reprezentată de inculpata K.:

- nr. 2680/23.08.2007, având ca obiect consultanţa necesară identificării liniilor de finanţare nerambursabilă;

- nr. 2681/23.08.2007, având ca obiect elaborarea Studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală în comuna Dâmbovicioara, judeţul Argeş;

S-a apreciat de către procuror că obiectul contractului nr. x/23.08.2007 nu s-a realizat, deoarece din înscrisurile aflate la dosarul de urmărire penală nu rezultă identificarea unor proiecte realizate de către comună cu sprijinul activităţii de consultanţă a EEEEE., în perioada de valabilitate a contractului (23.08.2007-23.09.2007). Mai mult achiziţia acestui serviciu, precum şi cheltuiala generată de acest contract nu au fost aprobate prin bugetul local.

În opinia acuzării, instanţa de fond a reţinut, în mod greşit, faptul că în executarea contractului sus menţionat a fost predată cererea de finanţare "Îmbunătăţirea serviciilor de voluntariat pentru situaţii de urgenţă ".

Or, proiectele "Îmbunătăţirea serviciilor de voluntariat pentru situaţii de urgenţă din localităţile Dragoslavele, Tigveni, Corbeni, Stolnici, Morăreşti, Mozăceni şi Nucşoara" şi, respectiv "Centru virtual de resurse pentru dezvoltare locală - cu aplicant CL Miceşti şi 13 parteneri: CJ Argeş şi Consiliile Locale Budeasa, Corbeni, Coşeşti, Dragoslavele, Leordeni, Stoeneşti, Ţiţeşti, Mihăeşti, Moşoaia, Stâlpeni, Şuici şi Mălureni" au fost anterioare încheierii acestui contract, cererile de finanţare fiind depuse de către Consiliul Local Miceşti la data de 15.08.2008.

În această situaţie, Ministerul Public a apreciat că S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti a încasat necuvenit echivalentul sumei de 3.500 de euro fără TVA, adică 13.546,24 RON inclusiv TVA.

Cu privire la cel de al doilea contract de prestări servicii nr. x/23.08.2007, având ca obiect elaborarea Studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală în comuna Dâmbovicioara, judeţul Argeş, procurorul a constatat următoarele:

Prin hotărârea nr. 16/30.09.2007 Consiliul Local Dâmbovicioara nu a aprobat efectiv studiul de fezabilitate întocmit de S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti.

La momentul semnării contractului nu au existat fondurile necesare, acestea fiind alocate ulterior de CJ Argeş, aşa cum rezultă din adresa nr. x/31.08.2007 şi provin din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale. Rectificarea bugetului local a fost aprobată ulterior încheierii contractului de Consiliul Local Dâmbovicioara prin Hotărârea nr. 19/30.10.2007.

Pe de altă parte, s-a apreciat că nu se mai impunea încheierea contractului cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti în condiţiile în care, inculpatul GG., stabilise direcţiile prioritare de dezvoltare ale comunei şi acţiona pentru implementarea acestora, potrivit "Raportului anual de activitate al Primarului pentru anul 2006".

Astfel, inculpatul GG. prin încheierea formală a acestor contracte şi derularea lor a încălcat dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin(2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Aceste contracte de prestări servicii nu ar fi fost încheiate fără determinarea directă a inculpatului AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q., aşa cum rezultă din convorbirea telefonică pe care inculpatul AA. (lângă care se afla şi inculpatul Q.) pe care a purtat-o cu inculpatul GG., în data de 21.08.2007.

În acest sens, s-a stabilit că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul GG. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte; nu a verificat dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să le poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

Aşadar, contractele de prestări servicii s-au încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006,referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului Unităţii Administrativ Teritoriale Dâmbovicioara. Singurul element respectat a fost cel referitor al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

Fapta inculpatului GG., în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Dâmbovicioara, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 32.317,46 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu săvârşită de inculpatul GG. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport de dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat prin intenţie directă, inculpatul GG. cunoscând la momentul încheierii lor că nu au fost aprobate prin hotărâre a consiliului local, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, iar strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost aprobată ulterior după realizarea acesteia. Hotărârile Consiliului local Dâmbovicioara, prin care s-au adoptat generic elaborarea sau aprobarea studiului de fezabilitate nu denotă că a fost aprobată însuşi, contractul de prestări servicii ori lucrarea realizată de către această firmă.

Inculpatul GG. în calitatea lui de primar cunoştea la momentul încheierii acestor contracte că nu deţinea bani în buget, fiind încălcate prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Fapta inculpatei K., care în calitate de reprezentant legal al S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, cunoscând că aceste contracte au fost încheiate în mod fictiv, pentru că nu a prestat nicio activittate, singurul scop fiind de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, prejudiciind în acest mod unitatea administrativ teritorial comunală, dând astfel un ajutor direct şi concret inculpatului GG. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie infracţiunea de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Astfel, s-a stabilit că există o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum total de 32.317,46 RON, produs unităţii administrativ teritoriale Dâmbovicioara iar, prin adresa nr. x/13.10.2015 unitatea administrativ teritorial comunală în cauză a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal . Ulterior aceeaşi unitate administrativ teritorială prin adresa înregistrată la dosarul instanţei de fond din data de 25.11.2006, a revenit cu privire la această opţiune .

În acest sens, s-a reţinut că neconstituirea de parte civilă nu înlătură răspunderea penală a inculpaţilor, deoarece Unitatea Administrativ Teritorială Dâmbovicioara are opţiunea de a se constitui sau nu parte civilă în procesul penal, aceasta având în continuare calitate de parte vătămată, urmare a prejudiciului suferit în urma săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul GG., cu sprijinul inculpatei K..

Astfel, s-a considerat că numai calitatea de parte civilă este condiţionată de existenţa unui prejudiciu, calitatea de parte vătămată se dobândeşte prin crearea unui prejudiciu, dovedit în cauza de faţă.

În ceea ce priveşte UAT Moşoaia şi situaţia inculpatului C., primar al comunei la data săvârşirii faptei, s-a reţinut că acesta a încheiat cu EEEEE. 2 contracte de prestări servicii:

- Contractul de prestări servicii nr. x/23.08.2007 încheiat cu S.C. EEEEE. S.R.L., reprezentată de inculpata K., având ca obiect consultanţa necesară identificării liniilor de finanţare nerambursabilă.

- contract de prestări servicii nr. x/23.08.2007, încheiat de către inculpatul C. cu S.C. EEEEE. S.R.L., reprezentată de inculpata BB., având ca obiect "elaborarea Studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală în comuna Moşoaia, judeţul Argeş".

Cu privire la contractul nr. x/23.08.2007, instanţa de fond, în mod greşit, a reţinut implicarea EEEEE., prin predarea cererii de finanţare Centrul virtual de resurse pentru dezvoltarea locală la data de 9.10.2007.

Or, cererea de finanţare pentru acest proiect a fost depusă anterior încheierii contractului, de solicitantul Consiliul Local Miceşti la data de 15.08.2007, în calitate de partener lider (aplicant) împreună cu partenerii Consiliul Judeţean Argeş şi consiliile locale Budeasa, Corbeni, Coşeşti, Dragoslavele, Leordeni, Stoeneşti, Ţiţeşti, Mihăeşti, Moşoaia, Stâlpeni, Şuici şi Mălureni, existând încheiat între toate aceste instituţii acordul de parteneriat din data de 13.08.2007. EEEEE. nerealizând nicio activitate pentru realizarea acestui proiect.

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei a rezultat că acest contract nu a fost aprobat de consiliul local şi nu au existat fonduri aprobate în bugetul local al comunei Moşoaia pentru încheierea contractului.

Cu privire la acest contract inculpatul C. a declarat că priveşte aplicaţia "centrul virtual de resurse de dezvoltare …." întrucât primise lămuriri cu privire la acest aspect de la inculpatul AA. şi de la inculpatul Q..

În condiţiile în care S.C. EEEEE. S.R.L. nu a prestat nicio activitate în legătură cu elaborarea cererii de finanţare şi a documentaţiei pentru proiectul "Centru virtual de resurse pentru dezvoltare locală", acuzarea a apreciat că a încasat necuvenit echivalentul sumei de 500 de euro fără TVA, adică 1935,17 RON inclusiv TVA.

Cu privire la cel de al doilea contract de prestări servicii nr. x/23.08.2007, încheiat de către inculpatul C. cu S.C. EEEEE. S.R.L., reprezentată de inculpata BB., având ca obiect "elaborarea Studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală în comuna Moşoaia, judeţul Argeş", procurorul a precizat că din înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă că nu a fost aprobată de către Consiliul Local Moşoaia încheierea acestui contract ori lucrarea întocmită de către S.C. EEEEE. S.R.L .

Hotărârea nr. 26/26.07.2007 a Consiliului Local Moşoaia nu a vizat acest contract. În această situaţie s-a apreciat că a fost angajată o cheltuială neaprobată în prealabil la nivel bugetar.

De altfel, anterior prin HCL Moşoaia nr. 23/28.06.2007 se aprobase o strategie de dezvoltare a comunei Moşoaia pentru intervalul 2008-2013, intitulată Planul Strategic de Dezvoltare Durabilă a Comunei Moşoaia 2008-2013. Acest document a fost realizat de RRRRR. - consilier juridic angajat în cadrul Consiliului Local Moşoaia cu sprijinul unui colectiv format din primarul comunei C., viceprimarul LLLLLLL., contabil MMMMMMM., secretar NNNNNNN., inspector agricol OOOOOOO., inspector urbanism PPPPPPP., agent agricol QQQQQQQ.; fiind dezbătut şi aprobat în cadrul consiliului local.

În acest sens, au fost invocate declaraţiile martorilor RRRRR. din data de 05.11.2014, dată în cursul urmăririi penale, respectiv cea din data de 20 octombrie 2017, dată în faţa instanţei supreme.

Din cuprinsul adreselor nr. x/02.02.2011 şi nr. y/14.12.2012 transmise de Primăria Moşoaia a rezultat că fondurile necesare achitării contractului nr. x/24.08.2007 (4227/23.08.2007) au fost alocate din bugetul local, dintr-un alt capitol, fără a fi rectificat bugetul local cu această cheltuială. Anexa Hotărârii CL nr. 24/26.07.2007 privind rectificarea bugetului local pentru anul 2007 nu a menţionat contravaloarea contractului.

În aceste condiţii, prin încheierea acestui contract inculpatul C. a încălcat şi prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora " Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

În acest context, s-a reţinut că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul C. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte; nu rezultă că a verificat dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să le poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

În aceste condiţii, în opinia acuzării, aceste contracte de prestări servicii s-au încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţii administrativ teritoriale Moşoaia. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

Astfel, inculpatul C. prin încheierea formală a acestor contracte şi derularea lor a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Aceste contracte de prestări servicii nu ar fi fost încheiate fără determinarea directă a inculpatului AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q., aşa cum rezultă din convorbirea telefonică pe care inculpatul AA. (lângă care se afla şi inculpatul Q.) a purtat-o cu inculpatul C., în data de 21.08.2007.

Fapta inculpatului C., în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Moşoaia, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.714,22 RON constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul C., a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, fără a fi aprobate prin hotărâre a consiliului local, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; iar strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, cunoscând faptul nu au fost aprobate efectiv încheierea acestor contracte de către consiliul local, în condiţiile în care prin semnarea contractelor au fost angajate cheltuieli bugetare, cunoscând, de asemenea, că nu avea sumele necesare în buget, iar achitarea sumelor aferente facturilor s-a realizat fără documente justificative care să dovedească că au fost realizate prestaţiile.

Inculpatele BB. şi K., în calitate de reprezentante al S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti au participat la încheierea şi semnarea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii înregistrat la Primăria comunei Moşoaia sub numărul x/23.08.2007, în sumă de 9.385,61 RON, inclusiv TVA şi nr. 4228/23.08.2007, în valoare de 1935,17 RON, acţionând cu intenţie directă, cunoscând că prin încheierea acestor contracte fictive nu vor presta nicio activitate, singurul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, prejudiciind în acest mod unitatea administrativ teritorială comunală, dând astfel un ajutor direct şi concret inculpatului C. pentru ca acesta, în calitate de primar să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractului de prestări servicii, constituie infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Prin urmare, s-a constatat că în cauză există o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum total de 20.714,22 RON, produs Unităţii administrativ teritoriale Moşoaia, chiar dacă prin adresa nr. x/12.10.2015 unitatea Administrativ Teritorial comunală în cauză a arătat că nu se constituie parte civilă în procesul penal (vol, 16 UP, fila x).

S-a reţinut şi faptul că neconstituirea de parte civilă nu înlătură răspunderea penală a inculpaţilor, deoarece Unitatea Administrativ Teritorială Moşoaia are opţiunea de a se constitui sau nu parte civilă în procesul penal, ea are în continuare calitate de parte vătămată, urmare prejudiciului suferit în urma săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul C..

În acest sens, s-a arătat că numai calitatea de parte civilă este condiţionată de existenţa unui prejudiciu, calitatea de parte vătămată se dobândeşte prin crearea unui prejudiciu, dovedit în cauza de faţă.

În ceea ce priveşte UAT Stoeneşti şi situaţia inculpaţilor W., primar al comunei şi V., viceprimar, s-a reţinut că aceştia au încheiat şi au semnat cu EEEEE., la data de 23.08.2007, 2 contracte de prestări servicii, respectiv:

- Contractul de prestări servicii nr. x/23.08.2007, semnat de către primarul W. şi din partea EEEEE. de către inculpata K., având ca obiect elaborării Studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală în comuna Stoeneşti, judeţul Argeş.

În referire la acest contract, instanţa de fond a reţinut că în fapt EEEEE. a înaintat o ofertă de preţ şi activităţile care urmau a fi efectuate, că au fost adoptate hotărâri ale consiliului local pentru elaborarea studiului de fezabilitate, în baza expunerii de motive semnată de inculpatul primar şi pentru rectificarea bugetului local în vederea achitării contractului. De asemenea, a mai arătat instanţa de fond că în executarea contractului a fost recepţionat produsul final, fiind emise facturi şi ordin de plată pentru achitarea valorii contractului în sumă de 18771,22 RON.

Examinând aceste înscrisuri, procurorul a constatat că prin Hotărârea nr. 22/31.07.2007 Consiliul Local Stoeneşti nu a aprobat încheierea acestui contract, ci doar elaborarea unui studiu de fezabilitate. Pe de altă parte, acel "Studiu" întocmit de S.C. EEEEE. S.R.L. nu a făcut obiectul dezbaterii, analizei şi aprobării la nivelul Administraţiei Publice Locale Stoeneşti prin hotărâre de consiliu local, singura autoritate a administraţiei publice locale competentă să aprobe un asemenea document, iar Primăria Stoeneşti nu a înaintat vreo hotărâre de consiliu local al acestei comune prin care să se fi aprobat acest studiu.

La momentul încheierii acestui contract nu existau fonduri aprobate de către consiliul local. Acestea au fost alocate, ulterior încheierii contractului, de către CJ Argeş, aşa cum rezultă din anexa nr. 5 a HCJ Argeş nr. 109/30.08.2007, iar prin Hotărârea nr. 27/27.09.2007 CL Stoeneşti a aprobat rectificarea bugetului local pe anul 2007 cu suma de 22.000 RON.

S-a reţinut că acest studiu întocmit de către EEEEE. are un conţinut identic cu studiul de fezabilitate al comunelor Mălureni, Morăreşti, Stolnici, Băbana şi Corbeni în privinţa Direcţiilor de Dezvoltare. Identitate perfectă există şi la capitolele intitulate Surse de finanţare şi Parteneriate, fapt ce dovedeşte că nu a existat din partea inculpatei K. niciun fel de preocupare de a se deplasa la faţa locului sau de a participa la anumite dezbateri în cadrul consiliului local pentru a identifica în concret nevoile reale ale comunei.

Cu privire la cel de al doilea contractul de prestări servicii nr. x/23.08.2007, semnat de inculpatul V., în calitate de viceprimar şi din partea S.C. EEEEE. S.R.L, de către inculpata K. având ca obiect "consultanţa necesară identificării liniilor de finanţare nerambursabilă ", instanţa supremă a reţinut că, în executarea contractului a fost emisă factura nr. x/09.10.2007 în sumă de 1.935,17 RON, inclusiv TVA, sumă care a fost achitată cu OP nr. x/30.10.2007 şi predată cererea de finanţare Centrului virtual de resurse pentru dezvoltarea locală, în programul Fondul de dezvoltarea administraţiei la nivel local, linia de buget Phare 2005 RO-2005/017-555.01.03.05.01 şi Phare 2006 RO-2006/018-147.01.03.02.03.

Prin HCL Stoeneşti nr. 21/31.07.2007 s-a aprobat încheierea acordului de parteneriat pentru proiectul Centrul virtual de resurse pentru dezvoltare locală . Hotărârea a avut la bază expunerea de motive semnată de primarul W. . Acordul de parteneriat a fost încheiat la data de 13.08.2007. Totodată au fost reţinute apărările inculpaţilor W. şi V., referitoare la legalitatea demersurilor întreprinse şi eficienţa în atragerea fondurilor nerambursabile.

Aspectele de nelegalitate, legate de încheierea acestui contract au rezultat din faptul că factura emisă pentru plata contractului nu prezintă viza de control financiar preventiv propriu şi nu au fost constatate ordonanţări la plată ori propuneri de angajare a unor cheltuieli.

S.C. EEEEE. S.R.L. nu a fost implicată în cererea de finanţare pentru proiectul intitulat "CENTRU VIRTUAL DE RESURSE PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ, aceasta fiind depusă de către Consiliul Local al comunei Miceşti, jud. Argeş la data de 15.08.2007 ca şi lider de proiect.

S-a apreciat că nu pot fi reţinute argumentele aduse de către inculpatul W. în faţa instanţei de fond, la data de 28 iunie 2017, în sensul legalităţii acestor contracte de prestări servicii, deoarece hotărârile de consiliu local prin care s-a aprobat elaborarea acestui studiu de fezabilitate, respectiv strategia de dezvoltare nu au fost atacate în contencios de Instituţia Prefectului Argeş. Având în vedere faptul că încheierea acestor contracte nu a fost aprobată efectiv de către consiliul local, Instituţia prefectului nu a avut cum să verifice legalitatea lor.

De asemenea, aceste contracte nu au supuse controlului nici de Camera de Conturi a Judeţului Argeş.

Prin urmare, s-a statuat că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpaţii W. şi V. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte; nu rezultă că au verificat dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să le poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

Astfel, inculpaţii W. şi V., prin încheierea abuzivă a acestor contracte şi derularea lor au încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

În aceste condiţii, s-a apreciat că aceste contracte de prestări servicii s-au încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului Unităţii Administrativ Teritoriale Stoeneşti. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

Aceste contracte de prestări servicii nu ar fi fost încheiate fără determinarea directă a inculpatului AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q., aşa cum rezultă din convorbirea telefonică pe care inculpatul AA. (lângă care se afla şi inculpatul Q.) a purtat-o cu inculpatul W., în data de 21.08.2007.

Aşadar, faptele inculpatului W., în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Stoeneşti, judeţul Argeş şi ale inculpatului V., în calitate de viceprimar, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din aceste funcţii de autoritate publică, au îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii şi derulării, respectiv semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase, a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.706,39 RON şi un folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de către V. şi W. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001. În acest sens, s-a arătat că viceprimarul are aceleaşi obligaţii legale atunci când îi sunt delegate atribuţii de către primar în virtutea dispoziţiilor art. 65 din acelaşi act normativ.

S-a mai constatat că hotărârile Consiliului Local Stoeneşti, prin care s-au adoptat generic elaborarea sau aprobarea studiului de fezabilitate nu denotă că a fost aprobat însuşi, contractul de prestări servicii ori lucrarea realizată de către această firmă. În cazul celui de al doilea contract nu a fost emisă nicio hotărâre de consiliul local.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, deoarece inculpaţii la momentul semnării contractelor cunoşteau că aceste contracte nu au fost supuse aprobării consiliului local, dar şi faptul că nu deţineau bani în buget, fiind încălcate prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Fapta inculpatei K. care, în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, cunoscând că prin încheierea acestor contracte fictive nu va presta nicio activitate, singurul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând astfel un ajutor direct şi concret inculpaţilor pentru ca aceştia să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul încheierii, semnării şi derulării contractelor de prestări servicii, constituie infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Astfel, a rezultat că, în cauză, există o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul produs, în cuantum total de 20.706,39 RON, Unităţii Administrativ Teritoriale Stoeneşti chiar dacă prin adresa nr. x/09.10.2015 unitatea administrativ teritorial comunală în cauză a arătat că nu se constituie parte civilă în procesul penal (vol, 160, fila x).

S-a considerat că neconstituirea de parte civilă nu înlătură răspunderea penală a inculpaţilor, deoarece Unitatea Administrativ Teritorială Stoeneşti are opţiunea de a se constitui sau nu parte civilă în procesul penal; aceasta are în continuare calitate de parte vătămată, urmare prejudiciului suferit în urma săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul W. şi V..

Astfel, s-a menţionat că numai calitatea de parte civilă este condiţionată de existenţa unui prejudiciu, calitatea de parte vătămată se dobândeşte prin crearea unui prejudiciu, dovedit în cauza de faţă.

În ceea ce priveşte UAT Morăreşti şi situaţia inculpatului H., primar al comunei la data săvârşirii faptei, s-a reţinut că acesta a încheiat şi semnat cu EEEEE. la data de 23.08.2007, 2 contracte de prestări servicii:

- Contractul de prestări servicii nr. x/23.08.2007, semnat de către inculpata K. din partea S.C. EEEEE. S.R.L., având ca obiect elaborarea "Studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală în comuna Morăreşti, judeţul Argeş".

În referire la acest contract, instanţa de fond a reţinut că EEEEE. a înaintat o ofertă de preţ şi activităţile care urmau a fi efectuate; că au fost adoptate hotărâri ale consiliului local pentru aprobarea strategiei de dezvoltare şi a studiului de fezabilitate, având în vedere nota de fundamentare semnată de inculpatul primar, dar şi pentru rectificarea bugetului local pentru plata acestui studiu. De asemenea, s-a mai precizat faptul că în executarea contractului a fost recepţionat produsul final, fiind emise facturi şi un ordin de plată pentru achitarea valorii contractului în sumă de 18.849 RON cu TVA.

Examinând aceste înscrisuri s-a constatat că prin Hotărârea nr. 26/29.08.2007 Consiliul Local Stoeneşti nu a fost aprobată încheierea acestui contract, ci Strategia de dezvoltare a comunei, având la baza art. 6 alin. (1) din H.G. nr. 246/2006 pentru aprobarea strategiei naţionale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice.

La momentul încheierii acestui contract de prestări servicii nu existau fonduri alocate şi aprobate în bugetul local, cheltuiala generată de acest contract a fost aprobată ulterior încheierii acestuia, prin rectificarea bugetului local al comunei Morăreşti, aprobată prin HCL nr. 33/26.10.2007. În cauză acest contract nu a primit nici viza de legalitate şi nici viza de control financiar preventiv, aşa cum a relatat martora CCCCCC. în depoziţiile sale date, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza de cercetare judecătorească.

Formalitatea încheierii şi executării acestui contract a rezultat din faptul că studiul de fezabilitate realizat de EEEEE. are un conţinut identic cu studiul de fezabilitate al Comunelor Stoeneşti, Mălureni, Stolnici, Băbana şi Corbeni în privinţa Direcţii de dezvoltare şi acţiuni propuse pentru realizarea acestora. S-a arătat că identitate perfectă există şi în privinţa capitolelor intitulate Surse de finanţare şi Parteneriate, fapt ce dovedeşte că nu a existat din partea inculpatei K. niciun fel de preocupare de a se deplasa la faţa locului sau că a participat la anumite dezbateri în cadrul consiliului local pentru a identifica în concret nevoile reale ale comunei.

Pe de altă parte, în condiţiile în care exista elaborată la nivelul unităţii administrative o strategie privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, care conţine obiective generale şi concrete, surse de finanţare, aprobată prin HCL 26 din 29.08.2007, s-a apreciat inutilitatea încheierii contractului cu EEEEE..

Cu privire la cel de al doilea contract de prestări servicii nr. x/23.08.2007, semnat de inculpata K., în calitate de reprezentanta a EEEEE., având ca obiect "consultanţa necesară identificării liniilor de finanţare nerambursabilă", instanţa de fond a reţinut următoarele:

- emiterea facturii nr. x/03.10.2007, în sumă de 1935,17 RON, inclusiv TVA, sumă care a fost achitată cu OP nr. x/04.12.2007.

- apărările inculpatului H., care a arătat că pentru încheierea contractelor au existat HCL de aprobare a demersului, anterioare semnării contractelor, iar documentele elaborate de EEEEE. au fost eficiente în atragerea fondurilor nerambursabile.

În executarea contractului, instanţa de fond a menţionat cererea de finanţare Îmbunătăţirea serviciilor de voluntariat pentru situaţii de urgenţă, arătând că în fila x se află înscrisuri ce atestă valorificarea acestui demers prin cursuri de pregătire, achiziţionare de utilaje, echipament, ş.a.

Acuzarea a apreciat că instanţa de fond a realizat o evaluare greşită a înscrisurilor aflate la dosarul cauze referitoare la încheierea şi derularea acestui contract. Astfel, din examinarea înscrisurilor aflate la vol. 84 de UP nu a rezultat că acest contract de prestări servicii a fost aprobată de consiliul local anterior încheierii lui. De altfel, nici valoarea contractului nu era aprobată în bugetul local al comunei Morăreşti anterior încheierii acestuia, respectiv înainte de data de 23.08.2007.

Totodată, a mai rezultat că, S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a acordat niciun fel de consultanţă unităţii administrative teritoriale Morăreşti pentru identificarea liniilor de finanţare pentru care aceasta era eligibilă şi nici nu a acordat asistenţă pentru elaborarea documentelor în procesul de evaluare al cererilor de finanţare deja depuse.

S.C. EEEEE. S.R.L. nu a prestat nicio activitate în legătură cu elaborarea cererii de finanţare şi a documentaţiei pentru proiectul "Îmbunătăţirea serviciilor de voluntariat pentru situaţii de urgenţă din localităţile Dragoslavele, Tigveni, Corbeni, Stolnici, Morăreşti, Mozăceni şi Nucşoara", cerere de finanţare depusă anterior încheierii contractului de către liderul de proiect Dragoslavele.

În aceste condiţii, s-a apreciat că S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti a încasat necuvenit echivalentul sumei de 500 de euro fără TVA, adică 1.935,17 RON inclusiv TVA, la un curs leu/euro oficial comunicat de BNR pentru data de 23.08.2007 de 3,2524 RON.

În ceea ce privesc înscrisurile la care a făcut referire instanţa de fond, vizând cursuri de pregătire, achiziţionare de utilaje, echipament, ş.a, s-a arătat că acestea se regăsesc la vol. 84 din UP filele x şi urm. UP şi nu la fila x UP, iar din examinarea acestora s-a constatat că o altă societate s-a implicat în implementarea acestui proiect respectiv S.C. RRRRRRR.. S.R.L. Piteşti, nerezultând niciun demers al EEEEE. ori faptul că acest proiect s-a realizat urmare încheirii contractului de prestări servicii cu această societate.

De altfel, s-a constatat că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul H. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte; nu a verificat dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să îi poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

Astfel, inculpatul H. prin încheierea formală a acestor contracte şi derularea lor a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2), art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

În acest context, contractele de prestări servicii s-au încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţii administrativ teritoriale Morăreşti. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

În concluzie, cele două contracte de prestări servicii au fost încheiate de inculpatul H. în baza aceloraşi demersuri realizate de inculpatul AA. în perioada aprilie- august 2007 pentru încheierea de contracte cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., în baza înţelegerii dintre cei doi inculpaţi.

În activitatea sa infracţională inculpatul H. a fost determinat cu intenţie directă de către inculpatul AA. în baza înţelegerii cu inculpatul Q. şi sprijinit de către inculpata K., care a semnat cu intenţie directă contractele mai sus menţionate, deşi cunoştea modalitatea abuzivă de încheiere a acestora, dar şi faptul că nu va realiza niciun demers în executarea acestora.

Fapta inculpatului H., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Morăreşti, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.706,39lei ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul H., a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, inculpatul H. cunoscând la momentul încheierii şi semnării contractelor că acestea nu au fost aprobate prin hotărâre a consiliului local în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, iar strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost aprobată ulterior după realizarea acesteia. Hotărârile Consiliului Local Morăreşti, prin care s-au adoptat generic elaborarea sau aprobarea studiului de fezabilitate nu denotă că a fost aprobat însuşi, contractul de prestări servicii ori lucrarea realizată de către această firmă. Totodată, inculpatul a cunoscut faptul că la momentul încheierii lor nu deţinea bani în buget, fiind încălcate prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Fapta inculpatei K., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, cunoscând faptul că aceste contracte sunt fictive şi că nu va realiza nicio activitate, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului H., pentru ca acesta, în calitate de primar, să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie infracţiunea de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Astfel, s-a reţinut că în cauză există o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum de 20.706,39 RON produs Unităţii Administrativ Teritoriale Morăreşti; unitatea administrativ teritorial comunală a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal, potrivit adresei nr. x/09.10.2015 .

Ulterior, prin adresa din 18.11.2016, aflată la volumul 2 al instanţei de fond, fila x, Consiliul Local Morăreşti şi-a exprimat poziţia procesuală, în sensul că renunţă la opţiunea de a se constitui parte civilă în cauză, fapt ce în opinia procurorului nu atrage neîndeplinirea elementelor de tipicitate ale infracţiunii, deoarece prejudiciul există el s-a produs prin modalitatea abuzivă de încheiere a contractelor.

În ceea ce priveşte UAT Sălătrucu şi situaţia inculpatului U., primar al comunei la data săvârşirii faptei, care a încheiat şi semnat cu EEEEE. reprezentată de inculpata K., contractul de prestări servicii cu nr. x din 24.08.2007 având ca obiect elaborării "Studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală în comuna Sălătrucu, judeţul Argeş", instanţa de fond a reţinut următoarele:

- EEEEE. a înaintat oferta şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE.

- În executarea contractului a fost recepţionat produsul intermediar şi emise facturile x/29.10.2007 şi y/10.12.2007, pentru sumele de câte 9385,61 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP.

- La data de 10.12.2007 a fost predat produsul final, fiind întocmit procesul-verbal semnat de reprezentantul UAT, primar şi reprezentantul EEEEE., BB. .

- Prin HCL 45/17.07.2007 s-a aprobat elaborarea studiului de fezabilitate, iar în vederea efectuării plăţii către EEEEE., a fost adoptată HCL 54/21.09.2007 de rectificare bugetară.

- au fost reţinute şi apărările inculpatului U., privind respectarea dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte atribuirea contractului, dar şi cu privire la faptul că documentele elaborate de EEEEE. au fost eficiente în atragerea fondurilor nerambursabile în cuantum total de 1.200.000 euro.

Examinând înscrisurile reţinute de către insanţa de fond, acuzarea a constatat că prin Hotărârea nr. 26/29.08.2007 Consiliul Local Stoeneşti nu a aprobat încheierea acestui contract, ci o Strategie de dezvoltare a comunei având la baza art. 6 alin. (1) din H.G. nr. 246/2006 pentru aprobarea strategiei naţionale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice şi nu încheierea Contractului cu EEEEE., fiind încălcate dispoziţiile art. 36 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 215/2001.

Or, în condiţiile în care exista elaborată la nivelul unităţii administrative o strategie privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, care conţine obiective generale şi concrete, surse de finanţare, potrivit HCL 26 din 29.08.2007, Ministerul Public a apreciat că în cauză nu se mai impunea realizarea unui alt studiu de fezabilitate întocmit de S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti.

Prin încheierea acestui contract de prestări servicii a fost angajată o cheltuială în sumă de 18849 RON, fără a exista o hotărâre a consiliului local pentru aprobarea executării acestei investiţii anterior încheierii contractului, iar cheltuiala generată de acest contract a fost aprobată ulterior încheierii acestuia, prin rectificarea bugetului local al comunei Morăreşti, aprobată prin HCL nr. 33/26.10.2007. Astfel au fost încălcate prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora " Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Fondurile necesare plăţii contractului au provenit ulterior încheierii acestuia, fiind alocate de CJ Argeş, aşa cum rezultă din adresa nr. x/31.08.2007, din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale; rectificarea bugetului local a fost aprobată de Consiliul Local Sălătrucu prin Hotărârea nr. 54/21.09.2007.

Procurorul a mai stabilit că în volumul 90 de UP nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul U. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte; nu a verificat dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să îi poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

De asemenea, nu a rezultat faptul că proiectele demarate pentru dezvoltarea Comunei Sălătru s-au datorat încheirii acestui contract de prestări servicii ori al studiul de fezabilitate întocmit de către S.C. EEEEE..

Astfel, inculpatul U. prin încheierea formală a acestui contract şi derularea lui a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

În aceste condiţii, contractul de prestări servicii s-a încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului Unităţii Administrativ Teritoriale Sălătrucu. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

În aceste condiţii s-a apreciat că, fapta inculpatului U., în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Sălătrucu, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 18.771,22 RON, ce reprezintă folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul U. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, inculpatul U. cunoscând la momentul încheierii şi semnării contractului că acesta nu era aprobat prin hotărâre a consiliului local în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, iar strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost aprobată ulterior după realizarea acesteia. Pe cale de consecinţă, acuzarea a opinat faptul că hotărârile Consiliului Local Sălătrucu, prin care s-au adoptat generic elaborarea sau aprobarea studiului de fezabilitate nu denotă că a fost aprobat, contractul de prestări servicii ori lucrarea realizată de către această firmă.

Fapta inculpatei K., care, în calitate de reprezentant legal al S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, cunoscând la momentul încheierii contractului că acesta este fictiv pentru că nu va realiza nicio activitate, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului U. pentru ca acesta, în calitate de primar, să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Astfel, s-a reţinut că în cauză există o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum de 18.772,22 RON produs Unităţii Administrativ Teritoriale Sălătrucu, chiar dacă prin adresa nr. x/09.10.2015, unitatea administrativ teritorial comunală a arătat că nu se constituie parte civilă în procesul penal .

S-a considerat că neconstituirea de parte civilă în cauză, nu atrage aşa cum am menţionat anterior neîndeplinirea elementelor de tipicitate ale infracţiunii, deoarece prejudiciul există, el s-a produs prin modalitatea abuzivă de încheiere a contractelor.

În ceea ce priveşte UAT Şuici şi situaţia inculpatului R., primar al comunei la data săvârşirii faptei, care a încheiat şi semnat cu EEEEE. la data de 23.08.2007, 2 contracte de prestări servicii:

- Contractul de prestări servicii nr. x/24.08.2007, semnat cu S.C. EEEEE. S.R.L., reprezentată de inculpata K., având ca obiect elaborarea "Studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală în comuna Şuici, judeţul Argeş".

Cu privire la acest contract, instanţa de fond a reţinut următoarele:

- EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE. .

- În executarea contractului a fost recepţionat produsul intermediar, fiind întocmit procesul-verbal din data de 9.10.2007, semnat de reprezentantul UAT, primar R. şi reprezentantul EEEEE., BB. şi au fost emise facturile x/9.10.2007 şi y/10.12.2007, pentru câte 9385,61 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP.

- la data de 20.12.2007 a fost predat produsul final, fiind întocmit procesul-verbal semnat de reprezentantul UAT, primar R. şi reprezentantul EEEEE., BB. .

- Prin HCL 37/23.04.2007 s-a aprobat elaborarea documentului Strategia locală, iar prin HCL 142/17.12.2007 s-a aprobat acest document. Prin HCL nr. 85/25.07.2007 s-a aprobat efectuarea Studiului de fezabilitate şi s-a alocat de la buget suma necesară în vederea plăţii către EEEEE.. În vederea aprobării elaborării studiului de fezabilitate a fost întocnit un referat semnat de către viceprimar.

În cauză s-a constatat că a fost aprobată încheierea contractului de prestări servicii cu EP de către Consiliul local Şuici prin HCL 37 din 23.04.2007 .

În cuprinsul motivelor de apel, Ministerul Public a învederat că, în cauză, instanţa de fond nu a analizat aspectele de nelegalitate ale încheirii contractului, respectiv faptul că la momentul încheierii contractului de prestări servicii cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu existau fonduri aprobate în bugetul local. Fondurile necesare pentru achitarea acestui contract au fost alocate de CJ Argeş, aşa cum rezultă din anexa nr. 5 la HCJ Argeş nr. 109/30.08.2007, provenind din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale fiind încălcate prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

De asemenea, s-a constatat că facturile şi ordinul de plată prin care a fost achitat prezentul contract nu prezintă viza de control financiar preventiv propriu, neexistând nici ordonanţarea la plată ori propunerea de angajare a unor cheltuieli.

Formalitatea încheierii şi executării acestui contract a rezultat din faptul că în cuprinsul acestui Studiu de fezabilitate sunt menţionate ca proiecte prioritare comunale anumite obiective şi activităţi inexistente pe raza comunei Şuici, precum:

"înfiinţarea unei secţii de urgenţă ambulatorie"; "extinderea şi înfiinţarea secţiei de pediatrie", 9 pagina 54 şi 92 din document) " integrarea comunei Moşoaia în circuitul turistic al judeţului Argeş (!?) "modernizarea casei de cultură prin dezvoltarea unor servicii media: sală de concerte, sală de teatru, cinematograf"; "profesionalizarea angajaţilor din cadrul Primăriei Comunei Valea Danului" (!?) - fila x din document, "profesionalizarea angajaţilor din comuna Moşoaia în sensul apropierii de nevoile cetăţeanului în contextul aderării României la Uniunea Europeană (!?), "închiderea etapizată a depozitelor de deşeuri neecologice" (fila x) etc. coroborată cu formularea la modul general şi total nespecific localităţii a unor direcţii prioritare de dezvoltare.

Referitor la cel de al doilea contract de prestări servicii nr. x/23.08.2007 semnat de către inculpatul R. şi inculpata K., în calitate de asociat şi director al S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, având ca obiect "consultanţa necesară identificării liniilor de finanţare nerambursabilă", instanţa de fond a reţinut următoarele:

- preţul contractului a fost 500 euro, 1935,17 RON, la un curs de 3,25 (indicat olograf, alături de calculul preţului pe contract).

- în executarea contractului a fost emisă factura x/9.10.2007, achitată cu OP, fără a face vreo menţiune cu privire la îndeplinirea elementelor de legalitate.

Astfel, s-a constatat că acest contract de prestări servicii nu a fost aprobat de consiliul local înainte de încheierea lui şi nici suma înscrisă în acest contract nu a fost aprobată în bugetul local al Comunei Şuici înainte de data încheierii contractului, respectiv înainte de data de 23.08.2007.

Din înscrisurile aflate la volumul 94 UP nu a rezultat faptul că S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti a realizat activităţi sau a acordat consultanţă în vederea identificării liniilor de finanţare ori asistenţă, în vederea elaborării documentelor solicitate în procesul de evaluare a cererilor de finanţare deja depuse.

În acest sens, s-a stabilit că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul R. să fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte, nu a verificat dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să îi poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

Astfel, inculpatul R. prin încheierea formală a acestor contracte şi derularea lor a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Contractele de prestări servicii s-au încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului Unităţii Administrativ Teritoriale Şuici. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora:

"(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

Aşadar, fapta inculpatului R., în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Şuici, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.706,39 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul R. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestui ultim contract de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, iar strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, inculpatul R. cunoscând la momentul încheierii contractelor nu erau aprobate de către Consiliul local, dar şi faptul că nu deţinea bani în buget, la încheierea celor două contracte, fiind încălcate prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora " Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Fapta inculpatei K., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, cunoscând la momentul încheierii acestor contracte fictive că nu va realiza nicio prestaţie, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunale, dând un ajutor direct şi concret inculpatului R. pentru ca acesta în calitate de primar să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

În cauză s-a reţinut existenţa unei legături de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum de 20.706,39 RON produs Unităţii Administrativ Teritoriale Şuici, chiar dacă prin adresa nr. x/09.10.2015 unitatea administrativ teritorial comunală a arătat că nu se constituie parte civilă în procesul penal .

În acest context, s-a arătat că neconstituirea de parte civilă în cauză, nu atrage neîndeplinirea elementelor de tipicitate ale infracţiunii, în condiţiile în care prejudiciul există, el s-a produs prin modalitatea abuzivă de încheiere a contractelor.

În ceea ce priveşte UAT Mălureni şi situaţia inculpaţilor, O., primar al comunei şi G., viceprimar, în sarcina acestora, s-a reţinut, în fapt că, în calitate de reprezentanţi ai UATC, au încheiat cu EEEEE. şi au semnat la data de 23.08.2007, 2 contracte:

- Contractul de prestări servicii nr. x/23.08.2007 (înregistrat la Primăria Mălureni sub nr. x/23.08.2007), încheiat şi semnat de viceprimarul G. şi inculpata K., reprezentantă S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, având ca obiect elaborării "Studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală în comuna Mălureni, judeţul Argeş".

Cu privire la acest contract, instanţa de fond a reţinut următoarele:

- preţul contractului a fost 4850 euro, 18771,22 RON;

- în vederea încheieri contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE.;

- prin Dispoziţia primarului nr. 1726/27.07.2007, s-a constituit comisia de selectare a ofertelor, condusă de viceprimarul G. care a analizat ofertele NNNNN. (5000 euro, fără TVA), OOOOO. (5500 euro, fără TVA) şi EEEEE. (4850 euro, fără TVA). Comisia compusă din 5 membrii a analizat cele 3 oferte şi a ales oferta cu preţul cel mai mic, cea a EEEEE.. Această analiză s-a consemnat în procesul-verbal din 1.08.2007;

- în executarea contractului, la data de 9.10.2007, a fost recepţionat produsul intermediar, fiind întocmit procesul-verbal din data de 9.10.2007, semnat de reprezentantul UAT, primar O. şi reprezentantul EEEEE., BB., fiind emise facturile x/9.10.2007 şi 58/10.12.200, pentru sumele de câte de 9385,61 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP;

- la data de 28.11.2007 a fost predat produsul final, fiind întocmit procesul-verbal semnat de reprezentantul UAT, primar şi reprezentantul EEEEE., BB.;

- prin HCL nr. 30/2007 s-a aprobat elaborarea studiului de fezabilitate, iar prin HCL nr. 38/2007 s-a aprobat rectificarea bugetară pentru plata documentului elaborat de EEEEE.;

- apărările inculpatului G., în sensul că ofertele depuse în cauză sunt înregistrate la sediul primăriei, nefiind întocmite pro causa.

Procurorul a apreciat că instanţa de fond nu a realizat o evaluare corectă a probelor administrate cu privire la încheierea şi derularea acestui contract. Astfel ar fi trebuit să reţină ca şi element de nelegalitate la încheierea contractului faptul că nu au existat sumele de bani aprobate în bugetul local pentru plata contractului. Fondurile necesare pentru plata acestui contract au fost alocate de CJ Argeş, ulterior încheierii contractului şi provin din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale; din înscrisurile aflate la vol. 95 UP nu a rezultat că bugetul local pe anul 2007 al Comunei Mălureni ar fi fost rectificat cu suma alocată de Consiliul Judeţean Argeş şi la ce capitol bugetar se încadra suma de 22000 RON, alocată. În aceste condiţii prin semnarea contractului au fost încălcate prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

- contractul de prestări servicii cu nr. x din 23.08.2007 semnat de viceprimarul G. şi K., în calitate de reprezentant al EEEEE., a avut ca obiect consultanţa necesară identificării liniilor de finanţare nerambursabilă .

În referire la acest contract, instanţa de fond a reţinut că preţul contractului a fost 500 euro, 1937,17 RON, la un curs de 3,25, iar valoarea contractului a fost achitată cu OP.

În cauză, instanţa de fond nu a reţinut aspectele de nelegalitate, respectiv faptul că la momentul semnării contractului acesta nu era aprobat de către consiliul local, potrivit art. 36 alin. (1) din Legea nr. .215/2001 şi nu existau sumele de bani aprobate în bugetul local, fiind încălcate prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Pe de altă parte, s-a reţinut că în volumul 95 de UP nu există nicio dovadă din care să rezulte faptul că inculpatul G. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte; nu a verificat dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să îi poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

În această situaţie, în mod greşit, instanţa de fond nu a constatat faptul că acest contract a fost încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţii administrativ teritoriale Mălureni. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

În executarea contractului, în mod greşit a reţinut prima instanţă că EEEEE. a avut un rol în predarea cererii de finanţare Centrul virtual de resurse pentru dezvoltarea locală, în condiţiile în care o astfel de cerere a fost depusă la data de 15.08.2007, anterior încheierii contractului de prestări servicii de către liderul de proiect Consiliul ocal Miceşti, având la baza acordul de parteneriat cu încă 12 consilii locale.

Astfel, inculpaţii O. şi G. prin încheierea formală a acestor contracte şi derularea lor au încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin(2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Prin urmare, a rezultat că fapta inculpaţilor O. şi G., în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Mălureni, judeţul Argeş, respectiv, viceprimar, înlocuitor de drept al primarului potrivit Legii 251/2001 privind administraţia publică locală şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii şi derulării, respectiv, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 20.706,39 RON, ce reprezintă în folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată, prevăzută de art. art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpaţii O. şi G. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, iar strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001. În acest context, s-a arătat că aceste atribuţii, prevăzute textele de lege mai sus invocate, îi sunt aplicabile şi inculpatului G., deoarece acesta este înlocuitorul de drept al primarului în lipsa acestuia, potrivit art. 65 din acelaşi act normativ invocat anterior.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, inculpaţii O. şi G. la momentul semnării contractelor au cunoscut faptul că acestea nu au fost aprobate de către consiliul local şi nici nu deţineau bani în buget local, fiind încălcate prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Fapta inculpatei K., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii în cauză, aceasta acţionând cu intenţie directă, cunoscând faptul că nu va presta nicio cativitate la momentul încheierii contractului, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând astfel un ajutor direct inculpaţilor O. şi G. să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

În cauză a existat o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum de 20.706,39 RON, produs Unităţii Administrativ Teritoriale Mălureni, chiar dacă prin adresa nr. x/07.10.2015 prin care unitatea administrativ teritorial comunală a arătat că nu se constituie parte civilă în procesul penal .

În acest context, s-a precizat că neconstituirea de parte civilă în cauză, nu atrage neîndeplinirea elementelor de tipicitate ale infracţiunii, fiind doar o opţiune a părţii în acest sens, iar prejudiciul există, el s-a produs prin modalitatea abuzivă de încheiere a contractelor.

În ceea ce priveşte UAT Cotmeana şi situaţia inculpatului QQ., primar al comunei la data săvârşirii faptei, s-a reţinut că acesta a încheiat şi semnat contractul de prestări servicii cu nr. x din 13.11.2007 cu EEEEE., reprezentată de inculpata BB., având ca obiect elaborării "Studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală în comuna Cotmeana, judeţul Argeş". Preţul contractului a fost 4850 euro, respectiv 19.246 RON.

Cu privire la încheierea acestui contract, instanţa de fond a reţinut că EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 4850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE..

În executarea contractului, a mai reţinut instanţa de fond că a fost recepţionat produsul contractat şi a fost emisă factura x/10.12.2007, pentru suma de 19.883,39 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

S-a mai reţinut că, datorită implicării EEEEE. sau folosind documentul elaborat de această societate au fost depuse o multitudine de cereri de finanţare de către UATC Cotmeana .

Astfel, acuzarea a apreciat că instanţa de fond nu a realizat o analiză temeinică a probelor din care rezultă fără niciun dubiu că acest contract a fost încheiat în condiţii de nelegalitate. Astfel, factura şi ordinul de plata nu prezintă viza de control financiar preventiv propriu, fiind inexistentă ordonanţarea la plată şi propunerea de angajare a unor cheltuieli.

Totodată, instanţa de fond nu a sesizat faptul că inculpatul QQ. a cunoscut faptul că la momentul încheierii şi semnării contractului de prestări servicii acesta nu era aprobat de consiliul local, dar şi faptul că nu avea aprobare bugetară, încălcând prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Fondurile necesare elaborării strategiei de dezvoltare a comunei Cotmeana au provenit ulterior încheierii contractului, fiind alocate de CJ Argeş, aşa cum rezultă din anexa HCJ Argeş nr. 44/19.03.2008, din sumele defalcate din impozit pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pentru trimestrul II 2008.

Mai mult decât atât, procurorul a menţionat că toate înscrisurile la care a făcut menţiune instanţa de fond şi care se află la vol. 98,99,100,101,148 UP nu dovedesc implicarea EEEEE. în vreun proiect de dezvoltare al comunei ori pentru depunerea vreunei cereri de finanţare. Proiectele "reabilitare DC 182, km. 1+633-k. 4+972 în comuna Cotmeana şi teren de sport în comuna Cotmeana, "reabilitare DC 182, km. 1+633-k. 4+972 în comuna Cotmeana, centru îngrijiri copii şi reabilitare cămin cultural", "înfiinţare centru de informare turistică în comuna Cotmeana" proiecte majore ce vizează realizarea sistemelor centralizate de canalizare şi alimentare cu apă nu se regăsesc în cuprinsul Studiului de fezabilitate întocmit de către EEEEE., în baza contractului de prestări servicii. De altfel, pentru fiecare din aceste proiecte inculpatul prin HCL a propus întocmirea unui alt studiu de fezabilitate, fără a face referire la cel întocmit de către EEEEE.. S-a mai constatat că toate aceste proiecte se încadrează în liniile directoare ale Programului Operaţional Multianual al judeţului Argeş 2007-2013, aşa cum rezultă şi din adresa Consiliului Judeţean Argeş", care a fost adoptat anterior încheierii acestui contract.

Prin urmare, procurorul a considerat că instanţa de fond trebuia să constate caracterul general şi lipsit de orice valoare practică a documentului intitulat "Studiu de fezabilitate privind dezvoltarea locală a comunei Cotmeana" întocmit de către EEEEE., în condiţiile în care, direcţiile de dezvoltare ale comunei" privind alimentarea cu apă, sistem de canalizare, evacuare ape uzate, transport public, management integrat al deşeurilor nu reprezintă rezultatul vreunei acţiuni concrete, identificate ori realizate de S.C. EEEEE. S.R.L.

Bucureşti, ci derivă din aplicarea unor dispoziţii legale prin care se instituie obligaţii în sarcina autorităţilor locale, cum ar fi: H.G. nr. 246/2006 privind aprobarea strategiei de accelerare a serviciilor comunitare de utilităţi publice, Ordonanţei Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor, Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, Hotărârea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciului de alimentare cu energie termică produsă centralizat, coroborate cu prevederile:

Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, republicată, Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2002 privind asigurarea condiţiilor de funcţionare a unor centrale termice şi electrice de termoficare aflate în proprietatea consiliilor judeţene sau locale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 643/2003, Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 48/2004 pentru adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice populaţiei, pentru încălzirea locuinţei şi prepararea apei calde de consum prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 430/2004, Hotărârea Guvernului nr. 933/2004 privind contorizarea consumatorilor racordaţi la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termică, ş.a.

Ordonanţei Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile de transport public local de călători, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 284/2002, Ordonanţa Guvernului nr. 42/2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de iluminat public, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 475/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, s-a opinat că, în cauză, a existat o intervenţie directă a inculpatului AA., dar şi a inculpatului, în raport cu care s-a demarat procedura de încheiere a contractului de prestări servicii cu reprezentantul S.C. EEEEE. S.R.L..

În acest sens, s-a făcut referire la convorbirea telefonică purtată la data de 12.09.2007 începând cu ora 13:20:18, între AA. şi Q..

În această situaţie, contractul de prestări servicii s-a încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului Unităţii Administrativ Teritoriale Cotmeana. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

În acest sens, s-a considerat că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul QQ. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unui astfel de contract; nu a verificat dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să îi poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

Astfel, inculpatul QQ. prin încheierea formală a acestor contracte şi derularea lor a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2), art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 ali.n(2) din O.U.G. nr. 34/2006.

A rezultat şi fapta inculpatului QQ., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Cotmeana, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 19.883,39 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, faptă care constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul QQ. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestui contract tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, în condiţiile în care inculpatul QQ. a cunoscut la momentul încheierii şi semnării contractului de prestări servicii că nu era aprobat de consiliul local, dar şi faptul că nu avea aprobare bugetară, încălcând prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Fapta inculpatei BB., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, cunoscând încă de la momentul încheierii contractului că nu va presta nicio activitate, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului QQ. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Pe cale de consecinţă, în cauză, s-a reţinut existenţa unei legături de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum de 19.883,39 RON, produs unităţii administrativ teritoriale Cotmeana, chiar dacă prin adresa nr. x/09.10.2015 Unitatea Administrativ Teritorial comunală a arătat că nu se constituie parte civilă în procesul penal .

Astfel, Ministerul Public a opinat că elementele de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu nu sunt afectate, deoarece constituirea de parte civilă reprezintă o opţiune a părţii vătămate.

În ceea ce priveşte UAT Mozăceni şi situaţia inculpatului N., primar la data săvârşirii faptei, s-a reţinut că a încheiat şi semnat 2 contracte de prestări servicii cu EEEEE., respectiv:

- contractul de prestări servicii cu nr. x din 18.01.2008, semnat de inculpatul N. şi inculpata BB., în calitate de reprezentantă a EEEEE., având ca obiect "elaborarea de către prestator a strategiei de dezvoltare locală a comunei Mozăceni 2007-2013"

În referire la acest contract instanţa de fond a reţinut următoarele:

Preţul contractului a fost 36.549,41 RON, echivalentul a 9850 euro.

În vederea încheierii contractului, EEEEE. a înaintat oferta care cuprindea preţul de 9850 euro şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE..

În executarea contractului, a fost recepţionat produsul intermediar, fiind întocmit procesul-verbal din data de 3.03.2008, semnat de reprezentantul UATC, primar N. şi reprezentantul EEEEE., BB. şi au fost emise facturile x/3.03.2008 şi y/15.04.2008, pentru sumele de câte 21746,90 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP.

Prin HCL nr. 16 şi 21/2008 s-a aprobat rectificarea bugetară pentru plata documentului elaborat de EEEEE., strategia de dezvoltare locală.

S-a apreciat de către acuzare faptul că instanţa de fond a realizat o evaluare eronată a înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, trecând neobservate nelegalităţile încheierii şi derulării acestui contract. Astfel, s-a constatat că nu a fost aprobat de consiliul local încheierea acestui contract şi nici suma înscrisă în acest contract nu a fost aprobată de bugetul local al Comunei Mozăceni înainte de data încheierii contractului, respectiv înainte de data de 18.01.2008, conform art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 şi art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

S-a considerat că hotărârile Consiliului Local Mozăceni aflate la filele x, UP, nu vizează încheierea acestui contract, aprobarea documentului întocmit de către EEEEE. ori rectificarea bugetară, având alt obiect, respectiv:

- HCL nr. 12 din 29.02.2008 prin care s-a aprobat constituirea comisiei de licitaţie pentru evaluarea serviciului de consultanţă în ceea ce priveşte accesare fonduri prin Programul Naţional de dezvoltare Rurală, a proiectului tehnic pentru lucrarea Înfiinţare spaţii publice de recreere terenuri sport şi Studiul de fezabilitate Proiect Integrat Îmbunătăţiri DC 98, DC 99, DC 101, strada x şi înfiinţare spaţii publice de recreere -terenuri de sport;

- HCL nr. 15 din 29.02.2008 privind aprobarea sumei de 10.000 de euro fără TVA în vederea finanţării unui serviciu de consultanţă în ceea ce priveşte accesare fonduri prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală;

- HCL nr. 5 din 17.01.2008 pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2008, pe capitole, subcapitole, articole, alineate;

- HCL nr. 16 pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2008, rectificat pe capitole, subcapitole, articole, alineate;

- HCL nr. 21 pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2008, rectificat a doua oară, pe capitole, subcapitole, articole, alineate;

- HCL nr. 38 din 28.10.2007 pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2007, rectificat a treia oară, pe capitole, subcapitole, articole, alineate;

- contractul de prestări servicii cu 2533/23.08.2007, semnat de către inculpatul N. şi inculpata K., în calitate de reprezentatntă a EEEEE., având ca obiect consultanţa necesară identificării liniilor de finanţare nerambursabilă.

Cu privire la acest contract, instanţa de fond a reţinut că a fost plătit un preţ al contractului de 1943 RON, contravaloarea sumei de 500 de euro, fiind emisă factura nr. x/3.10.2007, achitată cu OP.

În executarea contractului, la data de 30.08.2007, a fost predată cererea de finanţare Îmbunătăţirea serviciilor pentru situaţii de urgenţă, în programul Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local, linia de buget Phare 2005 RO-2005/017-555.01.03.05.01 şi Phare 2006 RO-2006/018-147.01.03.02.03 .

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, a apreciat că instanţa de fond a evaluat greşit probatoriul cu privire la legalitatea încheierii şi derulării acestui contract. Astfel, s-a reţinut că înscrisurile aflate la vol. 85 nu fac dovada că această achiziţie a fost aprobată de consiliul local anterior încheierii contractului ori că suma înscrisă în acest contract ar fi fost aprobată în bugetul local al comunei Mozăceni înainte de data încheierii contractului, respectiv înainte de data de 23.08.2007. De asemenea, s-a considerat că aceste înscrisuri nu fac dovada că societatea ar fi prestat vreo activitate în executarea obiectului acestui contract.

Mai mult decât atât, s-a subliniat faptul că, în cauză, din niciun înscris aflat la dosarul cauzei, nu rezultă că S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti a realizat vreo activitate de acordare de consultanţă în vederea identificării vreunei linii de finanţare nerambursabilă ori asistenţă în cadrul vreunei cereri de finanţare. Cererea de finanţare menţionată de instanţa de fond, cu privire la Îmbunătăţirea serviciilor pentru situaţii de urgenţă nu a fost depusă urmare încheierii acestui contract. Cererea de finanţare, ce a vizat proiectul Servicii de voluntariat pentru situaţii de urgenţă în programul Îmbunătăţirea serviciilor de voluntariat pentru situaţii de urgenţă, linia de buget Phare 2005 RO-2005/017-555.01.03.05.01 şi Phare 2006 RO-2006/018-147.01.03.02.03 a fost depusă de către liderul Consiliul Local Stolnici, la data de 14.08.2007, anterior încheierii acestor contracte, EEEEE. nefiind implicată în acest proiect.

În acest context, s-a apreciat că aceste contractele de prestări servicii s-au încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţii administrativ teritoriale Mozăceni. Singurul element respectat a fost cel referitor al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe. La data semnării acestor contracte au mai fost încălcate şi dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

În acest sens, la dosarul cauzei nu s-a reţinut existenţa niciunei dovezi din care să rezulte că inculpatul N. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte; nu a verificat dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să le poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

Astfel, inculpatul N. prin încheierea formală a acestor contracte şi derularea lor a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2), art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Aşadar, fapta inculpatului N., în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Mozăceni, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii mai sus menţionate cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 45.428,97 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul N. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterior după realizarea acesteia, în raport, cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, în condiţiile în care inculpatul N. a cunoscut la momentul încheierii şi semnării contractelor de prestări servicii că nu erau aprobate de consiliul local, dar şi faptul că nu avea aprobare bugetară, încălcând prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Fapta inculpatelor K. şi BB., care în calitate de reprezentante legale ale S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, au participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii, acţionând cu intenţie directă, cunoscând încă de la momentul încheierii contractelor că nu vor realiza nicio activitate, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului N. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Acuzarea a apreciat că inculpatul N. a fost determinat de inculpatul AA. pentru încheierea acestor contracte. Activitatea de determinare, de instigare din partea inculpatului AA. s-a realizat cu intenţie directă, cunoscând că prin încheierea acestor contracte se va realiza un beneficiu firmei şi implicit lui CCCCCCC., dar şi faptul că aceste contracte se vor încheia doar de formă, fără a fi prestată vreo activitate.

Astfel, s-a reţinut existenţa unei legături de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum de 45.428,97 RON, produs Unităţii Administrativ Teritoriale Mozăceni, deşi, în faza de urmărire penală, prin adresa nr. x/09.10.2015 unitatea administrativ teritorial comunală în cauză a arătat că nu se constituie parte civilă în procesul penal .

Aceeaşi poziţie a fost menţinută şi în faza de cercetare judecătorească, iar prin adresa nr. x/11.11.2016, aflată în vol. 2, dosar nr. x/2015, fila x.

Astfel, nu au fost afectate elementele de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu, deoarece constituirea de parte civilă reprezintă o opţiune a părţii vătămate.

În ceea ce priveşte UAT Cocu şi situaţia inculpatului OO., primar al comunei la data săvârşirii faptei, s-a reţinut că acesta a încheiat şi a semnat contractul de prestări servicii cu nr. x din 23.08.2007 cu EEEEE., reprezentată de către K., având ca obiect elaborarea "Studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală în comuna Cocu, judeţul Argeş".

Cu privire la acest contract, instanţa de fond a reţinut că a fost plătit preţul contractului de 18771,22 RON, reprezentând contravaloarea a 4850 euro, că a fost înaintată o ofertă de către EEEEE., în vederea încheierii contractului şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE..

În executarea contractului, au fost emise facturile x/29.10.2007 şi y/10.12.2007, pentru sumele de câte 9385,61 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

Prima instanţă a mai reţinut şi faptul că apărările efectuate de către inculpatul OO., în depoziţia dată în faţa instanţei supreme la data de 19.04.2016, în sensul că Studiul realizatt de către EEEEE. a fost pe infrastructura şcolară, pentru extindere, dezvoltare şcolară pentru clasele I-VIII, în comuna Cocu, sat Cocu, modernizarea de laboratoare, construire sală de sport, extracţii de petrol şi instalaţii, parcuri de pompare, sonde de extracţii, construirea unui dispensar nou, a unui pod peste Râul Cotmeana în sat Greabănul, extinderea reţelei de alimentare cu apă a localităţii.

Acuzarea a apreciat că instanţa de fond nu a evaluat corect probatoriul administrat cu privire la situaţia încheierii şi derulării acestui contract de prestări servicii.

Astfel, din înscrisurile aflate în vol. 92 şi 130 filele x UP nu a rezultat că a fost aprobată încheierii acestui contract de către Consiliul Local. De asemenea, din conţinutul aceloraşi înscrisuri nu a rezultat aprobarea de către acelaşi Consiliul local a sursei de finanţare. De altfel, la momentul încheierii acestui contract inculpatul OO. nu deţinea sumele de bani necesare pentru plata valorii contractului. Sursa de finanţare pentru realizarea strategiei de dezvoltare a fost alocată de către Consiliul Judeţean Argeş, provenind din cotele defalcate din impozitul pe venit si din TVA, conform adresei nr. x/04.12.2012

Contractul de prestări servicii s-a încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţii administrativ teritoriale Cocu. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

În acest sens, s-a considerat că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul OO. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unui astfel de contract; nu a verificat dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să îi poată oferi acest serviciu. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

S-a invocat declaraţia inculpatului OO. din data de 19.04.2017, dată în cursul judecăţii în primă instanţă.

Aşadar, inculpatul OO. a fost determinat de inculpatul AA. pentru încheierea acestor contracte. Activitatea de determinare, de instigare din partea inculpatului AA. s-a realizat cu intenţie directă, cunoscând că prin încheierea acestor contracte se va realiza un beneficiu firmei şi implicit lui CCCCCCC., dar şi faptul că aceste contracte se vor încheia doar de formă, fără a fi prestată vreo activitate. De asemenea, s-a reţinut ca îndeplinită şi condiţia de executare adică a săvârşirii faptei de către persoana instigată.

Astfel, inculpatul OO. prin încheierea formală a acestui contract şi derularea lui a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2), art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 ali. n(2) din O.U.G. nr. 34/2006.

S-a constatat că fapta inculpatul OO., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Cocu, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 18.771,22 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul OO. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca Consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestui contract tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, în condiţiile în care inculpatul OO. a cunoscut la momentul încheierii şi semnării contractului de prestări servicii că nu era aprobat de Consiliul local, dar şi faptul că nu avea aprobare bugetară, încălcând prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Fapta inculpatei K., care, în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, cunoscând încă de la momentul încheierii contractului că nu va presta nicio activitate, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunale, dând un ajutor direct şi concret inculpatului OO. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Astfel, s-a constatat incidenţa în cauză a unei legături de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul produs unităţii administrativ teritoriale Cocu, deşi potrivit HCL Cocu nr. 29/09.10.2015, unitatea administrativ teritorial comunală în cauză a hotărât că nu se constituie parte civilă în procesul penal .

S-a arătat că nu pot fi reţinute nici apărările inculpatului, deoarece din examinarea contractului de finanţare din anul 2010 prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, axa prioritară 3, domeniul major de intervenţie 3.4. privind proiectul dotare, modernizare şi extindere şcoala cu clasele I-VIII Cocu, cererea de finanţare pentru proiectul integrat de alimentare cu apă, modernizarea DC 167, canalizare şi epurare ape menajere, reabilitare şi dotare cămin cultural", aflat în vol. 92 UP nu rezultă utilizarea Studiului de fezabilitate realizat de EEEEE., în baza acestui contract de prestări servicii.

În ceea ce priveşte UAT Băbana şi situaţia inculpatului T., primar al comunei la data săvârşirii faptei care a încheiat şi semnat contractul de prestări servicii cu nr. x din 23.08.2007 cu EEEEE., reprezentată de inculpata K., având ca obiect elaborării "Studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală în comuna Băbana, judeţul Argeş", instanţa de fond a reţinut următoarele:

- a fost plătit preţul contractului de 18771,22 RON, reprezentând contravaloarea sumei de 4850 euro. De asemenea, că a fost înaintată oferta de către şi activităţile ce urmau a fi efectuate de prestatorul EEEEE. .

- în executarea contractului au fost emise facturile x/9.10.2007 şi y/10.12.2007, pentru sumele de câte 9385,61 RON. Valoarea contractului a fost achitată cu OP.

- prin HCJ nr. 44/19.03.2008 s-a aprobat rectificarea bugetară avansarea către CL a sumei necesare pentru plata documentului elaborat de EEEEE., strategia de dezvoltare locală.

- prin HCL nr. 43/18.07.2007 şi 16/25.03.2008, s-a aprobat elaborarea studiului de fezabilitate şi s-au alocat sumele necesare plăţii către EEEEE. .

S-a apreciat instanţa de fond nu a realizat o evaluare corectă a probelor administrate în legătură cu încheierea şi derularea acestui contract, deoarece prin HCL nr. 43/18.07.2007 aflată la fila x UP, Consiliul local Băbana nu a aprobat încheierea acestui contract de achiziţie. în conformitate cu art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, ci doar necesitatea elaborării studiului de fezabilitate, sens în care a alocat suma de 20000 de RON. De asemenea, s-a constatat că nu a fost aprobată nici elaborarea Studiului de fezabilitate, lucrare realizată de către EEEEE..

În acest context, acuzarea a menţionat că HCL nr. 16/25.03.2008, aflată la fila x din vol. 96 UP vizează o rectificare de buget cu suma de 10000 primită de la Consiliul Judeţean Argeş, în baza HCJ Argeş nr. 44/19.03.2008, prin care comunei Băbana i-a fost repartizată suma de 10000 RON pentru strategia de dezvoltare locală (aşa cum rezultă din adresa nr. x/20.03.2008, transmisă de CJ Argeş primăriei Băbana.)

În acest sens, s-a învederat că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul T. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unui astfel de contract; nu a verificat dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să îi poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

În acest context, s-a apreciat că acest contract de prestări servicii s-a încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului Unităţii Administrativ Teritoriale Băbana. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

Astfel, inculpatul T. prin încheierea formală a acestui contract şi derularea lui a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

În opinia acuzării, în cauză, a rezultat fără niciun dubiu faptul că obiectul contractului de prestări servicii nu a fost în realitate executat, S.C. EEEEE. S.R.L. nu a realizat nicio prestaţie şi nicio activitate de identificare a direcţiilor de dezvoltare ale comunei, iar documentul intitulat "Studiu de fezabilitate privind dezvoltarea locală în comuna Băbana" este lipsit de utilitate şi valoare practică.

În acest sens, au fost invocate depoziţiile martorului QQQQQQ., atât declaraţia dată în cursul urmăririi penale, cât şi cea dată în faza de judecată.

Din examinarea documentului întocmit de EEEEE. s-a constatat că prezintă elemente de identitate cu studiul de ale comunelor Stoeneşti, Morăreşti, Mălureni, Stolnici şi Corbeni în privinţa Direcţiilor de dezvoltare şi acţiuni propuse pentru realizarea acestora, ceea ce constituie un element în plus al concluziei formulate anterior. Identitate perfectă există de asemenea între cele şase Strategii de dezvoltare locală în privinţa capitolelor intitulate Surse de finanţare şi Parteneriate.

Potrivit declaraţiei inculpatului, acesta a luat hotărârea de a încheia acest contract la şedinţa Colegiului Prefectural din perioada iunie - august 2007, organizată, în conformitate cu dispoziţiile art. 251 din Legea 340/2004, când inculpatul AA. a insistat asupra necesităţii elaborării la nivelul comunităţilor locale a strategiilor de dezvoltare locală şi încheierii acestor contracte cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, făcând promisiunea că se va ocupa de alocarea resurselor financiare necesare pentru plata contravalorii acestor studii de fezabilitate, în situaţia în care nu dispuneau de sumele de bani necesare plăţii contractelor, fapt care şi s-a materializat.

Astfel, fapta inculpatului T., în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Băbana, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 18.771,22 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul T. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridiec şi are obligaţia de a convoca Consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestui contract tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, în condiţiile în care inculpatul T. a cunoscut la momentul încheierii şi semnării contractului de prestări servicii că nu era aprobat de Consiliul local, dar şi faptul că nu avea aprobare bugetară, încălcând prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora " Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Fapta inculpatei K., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, cunoscând încă de la momentul încheierii contractului că nu va presta nicio activitate, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului T. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

S-a reţinut că, în cauză, există o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum de 9.835,61 RON, produs unităţii administrativ teritoriale Băbana, chiar dacă prin adresa nr. x/07.10.2015 unitatea administrativ teritorial comunală a arătat că nu se constituie parte civilă în procesul penal .

S-a opinat de către acuzare că neconstituirea de parte civilă nu atrage lipsa elementului de tipicitate al infracţiunii de abuz în serviciu, aşa cum am precizat anterior.

În ceea ce priveşte UAT Rociu şi situaţia inculpatului I., primar al comunei la data săvârşirii faptei, care a încheiat şi a semnat contractul de prestări servicii cu nr. x din 8.02.2008 cu EEEEE.), reprezentată de inculpata BB., având ca obiect elaborarea "strategiei de dezvoltare a comunei Rociu pentru perioada de programare 2007-2013", instanţa de fond a reţinut următoarele:

- a fost plătit preţul în valoare de 37.124,65 RON, fiind emise facturile x/10.03.2008 şi y/5.04.2008. Valoarea contractului a fost achitată cu OP .

- apărarea inculpatului I., în sensul că a avut aprobarea CL, pentru încheierea şi plata serviciilor către această societate, dar şi faptul că documentele elaborate de EEEEE. au stat la baza sau au ajutat atragerea unor sume imense prin comparaţie cu preţul platit către societate, realizându-se 11 obiective ce au adus plus valoare comunei.

- cererile de finanţare depuse de către UATC Rociu sunt rezultatul încheierii contractului cu EEEEE..

Prin urmare, procurorul a apreciat că instanţa de fond nu a evaluat în mod corect probatoriul administrat în cauză.

Astfel, contractul de prestări servicii a fost încheiat cu încălcarea unor dispoziţii legale, deoarece nu a fost aprobată încheierea lui de către Consiliul Local, conform art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, iar strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001. Pe de altă parte la momentul încheierii şi semnării contractului de prestări servicii nu exista aprobare bugetară, fiind încălcate prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Prin HCL nr. 28 din data de 27.05.2007, a fost aprobat "programul de lucrări ce urmează a fi executate în perioada 2007-2012", conform anexei care face parte din hotărâre. În acest sens, s-a precizat că în anexa la hotărârea de consiliu sunt menţionate proiectele pe care şi le-a propus administraţia publică locală să le realizeze în perioada 2007-2012, fiind de fapt domeniile prioritare de dezvoltare ale localităţii în perioada de referinţă. S-a mai menţionat că acestea vizează: Asfaltarea DC 106 reabilitarea Căminului Cultural Rociu, Şerbăneşti, Gliganu de Jos;canalizarea pe raza comunei Rociu; construcţia unei biblioteci comunale; construcţia unui pod peste râul Mozaic; reabilitarea grădiniţei de la Şerbăneşti; construcţia unui monument în cinstea eroilor celor două războaie mondiale; construcţia unei săli de sport pentru şcoala din satul Gliganu de Jos; construcţie clădire clopotniţă pentru biserici; reabilitarea localului vechi al Şcolii Rociu şi transformarea în cămin de bătrâni; întreţinerea, modernizarea şi exploatarea păşunilor comunale; modernizarea parcului din satul Rociu; modernizarea bazelor sportive; finalizarea proiectului de alimentare cu gaze; finalizarea lucrărilor proiectate conform O.G. nr. 7/1996; atribuirea de teren tinerilor pentru construcţia de locuinţe; amenajarea unei gropi de gunoi ecologice; extinderea reţelei de apă potabilă; pod peste pârâul Gliganel.

Această HCL nu a vizat şi încheierea prezentului contract de prestări servicii. Or, în condiţiile în care erau deja trasate acţiunile prioritare pentru dezvoltarea comunităţii locale aprobată prin hotărâre a consiliului local, s-a apreciat de către acuzare ca fiind inutilă contractarea unor servicii cu acelaşi obiect pentru care s-a achitat echivalentul în RON a sumei de 9850 euro.

Mai mult decât atât, s-a învederat faptul că în volumul nr. 121 UP nu există niciun înscris din care să rezulte că inculpatul I. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unui astfel de contract, sau că a verificat dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să îi poată oferi acest serviciu. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

În aceste condiţii contractul de prestări servicii s-a încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului Unităţii Administrativ Teritoriale Rociu. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 9850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 10.000 de euro.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

Astfel, inculpatul I. prin încheierea formală a acestui contract şi derularea lui a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2), art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,a rt. 25, art. 26, art. 204 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006

În raport cu aceste considerente, acuzarea a apreciat că fapta inculpatului I., în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Rociu, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, de a îndeplini în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 44.178,32 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul I. a constat în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu decurgând din dispoziţia legală a art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestui contract tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001; strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport, cu dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit e) din Legea nr. 215/2001.

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, în condiţiile în care inculpatul I. a cunoscut la momentul încheierii şi semnării contractului de prestări servicii că nu era aprobat de consiliul local, dar şi faptul că nu avea aprobare bugetară, încălcând prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Fapta inculpatei BB., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, cunoscând încă de la momentul încheierii contractului că nu va presta nicio activitate, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului I. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Prin urmare, s-a reţinut că, în cauză există o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum total de 44.178,32 RON, produs Unităţii Administrativ Teritoriale Rociu, chiar dacă prin adresa nr. x/09.10.2015 unitatea administrativ teritorial comunală a arătat că nu se constituie parte civilă în procesul penal . Aceeaşi poziţie a fost menţinută şi în faza de cercetare judecătorească, aşa cum rezultă din adresa din 4.11.2016, aflată la fila x din vol. 2 al instanţei de fond.

Constituirea de parte civilă reprezintă o opţiune a părţii vătămate, motiv pentru care procurorul a considerat că aceasta nu afectează elementele de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu, aşa cum a mai precizat în cuprinsul motivelor de apel.

În ceea ce priveşte UAT Negraşi şi situaţia inculpatului Z., primar al comunei, la data săvârşirii faptei, care a încheiat şi semnat cu EEEEE. reprezentată de către inculpata BB. contractul de prestări servicii, înregistrat sub nr. x/5.03.2008, având ca obiect Elaborarea Strategiei de dezvoltare a comunei Negraşi pentru perioada de programare 2007-2013, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie:

- a fost plătit un preţ de 43600,46 RON cu TVA, reprezentând 9850 euro, pentru care a fost emisă factura nr. x/26.05.2008 cu OP.

- prin HCL nr. 14/27.03.2008 a fost aprobată strategia de dezvoltare locală, având la bază expunerea de motive nr. 327/28.02.2008, semnată de primar, raportul de specialitate nr. 8/28.02.2008, semnat de contabil şi avizul comisiei programe dezvoltare.

S-a apreciat că instanţa de fond nu a evaluat corect materialul probator aflat la dosarul cauzei, deoarece nu a sesizat aspectele de nelegalitate legate de încheierea şi derularea acestui contract.

Astfel, la momentul încheierii şi semnării contractului de prestări servicii, acesta nu era aprobat de Consiliul local, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001 şi nu exista aprobare bugetară, fiind încălcate prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora "Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare."

Pe de altă parte, s-a precizat că factura şi ordinul de plată prin care a fost achitat contractul nu prezintă viza de control financiar preventiv propriu, fiind inexistentă ordonanţarea de plată şi propunerii de angajare a unor cheltuieli.

Fondurile necesare derulării acestui contract de prestări servicii au fost alocate de Consiliul Judeţean Argeş, ulterior încheierii acestuia, astfel:

- suma de 20000 RON a fost repartizată de către Consiliul Judeţean Argeş prin HCJ nr. 13/14.02 2008 din sume defalcate din impozitul pe venit pentru strategia de dezvoltare locală a comunei Negraşi;

- suma de 25000 RON a fost repartizată de către Consiliul Judeţean Argeş prin HCJ nr. 44/19.03.2008 din sume defalcate din impozitul pe venit pentru strategia de dezvoltare locală a comunei Negraşi."

S-a învederat şi faptul că în vol. 122 UP nu există niciun încris din care să rezulte faptul că inculpatul Z. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unui astfel de contract, pentru a verifica dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să îi poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii unităţii administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

În aceste condiţii, acuzarea a apreciat că acest contract de prestări servicii s-a încheiat şi derulat în mod formal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţii administrativ teritoriale Negraşi. Singurul element respectat a fost cel al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro.

În acest sens, s-a făcut referire la depoziţiile martorei SSSSSSS., care deţinea funcţia de contabil în cadrul UATC, depoziţii date în cursul urmăririi penale, dar şi în cursul judecăţii în primă instanţă.

S-a apreciat de către procuror că au mai fost încălcate şi dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

Astfel, inculpatul Z. prin încheierea formală a acestui contract şi derularea lui a încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e), g),h) art. 23. alin. (1) şi (2),art. 2 pct. 41, 43, art. 14, art. 24 alin. (2), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006, dar şi dispoziţiile art. 2, art. 17, art. 19,art. 25, art. 26, art. 204 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Totodată, a rezultat că fapta inculpatului Z., care în calitate de primar - ordonator principal de credite al comunei Negraşi, judeţul Argeş şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce derivă din această funcţie de autoritate publică, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu în contextul încheierii, semnării (ca reprezentant legal) şi derulării în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii mai sus menţionat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cauzând în acest mod o pagubă materială unităţii administrativ teritoriale comunale, în cuantum total de 43.600,46 RON, ce reprezintă şi folos necuvenit obţinut de către această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatei BB., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie directă, cunoscând încă de la momentul încheierii contractului că nu va presta nicio activitate, unicul scop fiind acela de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a unităţii administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpatului Z. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, constituie complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Prin urmare, acuzarea a considerat că, în cauză, există o legătură de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum total de 43.600,46 RON, produs Unităţii Administrativ Teritoriale Negraşi, chiar dacă prin adresa nr. x/09.10.2015 unitatea administrativ teritorial comunală a arătat că nu se constituie parte civilă în procesul penal .

În referire la cele 3 cereri de finanţare vizând proiectele Centru Virtual de Resurse pentru Dezvoltare Locală, în programul Fondul de dezvoltarea administraţiei la nivel local, linia de buget Phare 2005 RO-2005/017-555.01.03.05.01 şi Phare 2006 RO-2006/018-147.01.03.02.03, instanţa de fond a reţinut, în mod greşit, că fiecare partener a beneficiat de sprijinul EEEEE. în susţinerea cererii de finanţare, în condiţiile în care numai Consiliul Local Miceşti a depus o singură cerere de finanţare şi de care au beneficiat şi celelalte 13 consilii locale, iar această cerere a fost anterioară încheierii contractelor de prestări servicii.

Astfel, cererea de finanţare a fost depusă de solicitantul Consiliul Local Miceşti la data de 15.08.2007 în calitate de partener lider (aplicant) împreună cu partenerii Consiliul Judeţean Argeş şi Consiliile Locale Budeasa, Corbeni, Coşeşti, Dragoslavele, Leordeni, Stoeneşti, Ţiţeşti, Mihăeşti, Moşoaia, Stâlpeni, Şuici şi Mălureni, existând încheiat între toate aceste instituţii acordul de parteneriat din data de 13.08.2007. La cererea de finanţare depusă la data de 15.08.2007 se aflau şi declaraţiile de parteneriat din data de 08.08.2007 semnate de reprezentanţii solicitantului CL Miceşti şi ai celor 13 parteneri. Astfel, în opinia procurorului, din conţinutul cererii de finanţare nu rezultă implicarea vreunui consultant extern în etapa de elaborare şi depunere a cererii de finanţare.

S-a considerat că procesele-verbale încheiate la o perioadă ulterioară între inculpaţii din prezenta cauză şi care vizează predarea unei cereri de finanţare nu pot fi luate în considerare în condiţiile, în care toate documentele aferente acestui proiect sunt anterioare datei de 23 august 2007 când au fost încheiate toate contractele de prestări servicii cu toate aceste 13 UATC.(filele x din vol 37 UP).

Cu privire la proiectul "Servicii de voluntariat pentru situaţii de urgenţă în programul Îmbunătăţirea serviciilor de voluntariat pentru situaţii de urgenţă, linia de buget Phare 2005 RO-2005/017-555.01.03.05.01 şi Phare 2006 RO-2006/018-147.01.03.02.03", instanţa de fond a reţinut, în mod greşit, faptul că în executarea contractelor de consultanţă pentru identificarea unor linii de finanţare nerambursabilă EEEEE. a întocmit o serie de rapoarte de activitate, posterioare perioadei de executare a contractului.

Acuzarea a precizat că situaţia reţinută de instanţa de fond referitoare la acţiunile acestei societăţi în achiziţionarea unor echipamente de protecţie şi de intervenţie excede acuzaţiei.

În cauză a rezultat că EEEEE. nu a desfăşurat nicio activitate legată de depunerea cererii de finanţare vizând proiectul Servicii de voluntariat pentru situaţii de urgenţă în programul Îmbunătăţirea serviciilor de voluntariat pentru situaţii de urgenţă, aşa cum rezultă din înscrisurile aflate la filele x din vol. 38 UP. Din conţinutul cererii de finanţare nu a rezultat implicarea vreunui consultant extern în etapa de elaborare şi depunere a cererii de finanţare.

Cererea de finanţare pentru acest proiect a fost depusă de Consiliul Local Stolnici, în calitate de partener-lider (aplicant, solicitant) împreună cu partenerii Consiliul Judeţean Argeş şi Consiliile Locale Dragoslavele, Tigveni, Corbeni, Morăreşti, Mozăceni şi Nucşoara, au încheiat acordul de parteneriat din data de 08.08.2007.

De asemenea, pentru proiecte finanţate din PNDR - Măsura 322, în mod greşit a reţinut instanţa de fond faptul că era necesară întocmirea unei strategii locale alături de cea judeţeană, pentru că pe de o parte erau solicitate de către Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, iar pe de altă parte se obţinea acel punctaj de 5 puncte necesar în procesul de selectie al eligibilităţii proiectelor.

În opinia acuzări, este total eronată această evaluare a instanţei de fond, întrucât, în Ghidul Solicitantului (pentru Măsura 322) este prevăzută obligativitatea deţinerii unei strategii de dezvoltare pe termen mediu sau lung a localităţii. În acest sens, a precizat că depunerea cererii de finanţare nu este condiţionată de existenţa unei strategii de dezvoltare locală, fiind suficientă existenţa unei strategii de dezvoltare judeţene. Sub acest aspect, a menţionat şi faptul că GHIDUL SOLICITANTULUI pentru accesarea MASURII 322 - "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale" Versiunea 04 iunie 2009 prevede la Secţiunea 2.5. - Criteriile de selecţie ale proiectului. Potrivit aceluiaşi Ghid al solicitantului, criteriile de selecţie sunt utilizate în scopul punctării cererii de finanţare şi nu sunt un criteriu de eligibilitate care să poată determina aprecieri asupra conformităţii proiectului.

Astfel, acuzarea a învederat că "toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selecţie (…) iar sistemul de punctare acordă un nr. de 5 puncte pentru criteriul privind încadrarea proiectului într-o strategie de dezvoltare locală sau judeţeană (fila x din Documentul intitulat Programul Operaţional Multianual al Judeţului Argeş 2007-2013 exista întocmit la nivelul judeţului Argeş încă din anul 2006 (fiind aprobat prin HCJ Argeş nr. 137/12.10.2006) şi reprezintă, aşa cum reiese din conţinutul său (dar şi din Raportul de specialitate nr. x/03.10.2006 invocat în HCJ Argeş nr. 137/2006), o strategie care are scopul de a identifica un "Instrument" de planificare si programare economică şi financiară.

Mai mult decât atât, s-a subliniat faptul că "Programul Operaţional Multianual al Judeţului Argeş 2007-2013" reprezintă în mod sintetic, strategia care confirmă îmbunătăţirea infrastructurilor, protejarea şi valorificarea mediului înconjurător şi a patrimoniului artistic local, punerea în practică a unei economii turistice, protejarea categoriilor defavorizate (tinerii, bătrânii, persoanele cu handicap), promovarea sportului şi a culturii .

Prin urmare, întrucât Programul Operaţional Multianual al Judeţului Argeş 2007-2013 reprezintă strategia de dezvoltare judeţeană în care se încadrează proiectele propuse spre finanţare şi invocate de unităţile administrativ teritoriale, procurorul a opinat că doar existenţa acestuia conducea în mod automat la acordarea punctajului aferent criteriului de selecţie nr. 3 din Ghidul solicitantului, în mod corect a apreciat acuzarea faptul că nu era necesară şi existenţa unei strategii de dezvoltare locală.

În concluzie, a considerat că toate constatările realizate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în sensul că aceste contracte de prestări servicii au fost asumate de către consiliul local nu sunt reale. Toate contractele de prestări servicii au fost încheiate cu încălcarea dispoziţiilor art. 36 alin. (1) şi (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001 nefiind aprobată încheierea acestora şi documentul realizat de EEEEE..

De asemenea, la momentul încheierii lor nu existau sumele de bani aprobate în bugetul local, facturile emise nu prezentau viza de control financiar preventiv propriu şi nu exista nici ordonanţarea la plată şi propunerea de angajare a acestor cheltuieli. Facturile fiscale emise pentru plata contractelor s-au onorat ca urmare a sumelor alocate de Consiliul Judeţean Argeş, rectificările bugetare realizându-se ulterior încheierii contractelor.

În cauză, Ministerul Public a considerat că trebuie înlăturate apărările inculpaţilor, în sensul necesităţii încheierii acestor contracte pentru că erau imposibil de realizat la nivelul structurilor din primării, în condiţiile în care toate programele şi proiectele de dezvoltare derulate de către consiliile locale nu au avut la bază aceste contracte de prestări servicii.

Astfel, a rezultat fără niciun dubiu din înscrisurile aflate la dosarul de urmărire penală, faptul că o parte din aceste programe şi proiecte erau deja angajate şi se aflau în curs de derulare la momentul încheierii contractelor, iar altele au la bază dispoziţii legale aflate în vigoare, spre exemplu: dispoziţiile H.G. nr. 246/2006 privind accelerarea dezvoltării serviciilor publice comunitare de utilităţi publice, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), astfel cum rezultă din Ghidurile de finanţare ale PNDR; depunerea cererii de finanţare nu era condiţionată de existenţa unei strategii de dezvoltare locală, fiind suficientă existenţa unei strategii de dezvoltare judeţene; această strategie judeţeană exista şi era aprobată încă din anul 2006, respectiv documentul intitulat Programul Operaţional Multianual al Judeţului Argeş 2007-2013, aprobat prin HCJ Argeş nr. 137/12.10.2006, H.G. nr. 577/1997 privind aprobarea programului privind reabilitarea, modernizarea şi sau asfaltarea drumurilor de interes judeţean şi de interes local, alimentarea cu apă, canalizare şi epurarea apelor uzate la sate, precum şi în unităţile administrativ teritoriale cu resurse turistice, O.U.G. nr. 28/2013 pentru aprobarea programului naţional de dezvoltare locală, H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice.

În acest context, procurorul a considerat că, în mod greşit, a reţinut instanţa de fond că toate lucrările de modernizare ale unităţilor administrativ teritoriale s-au datorat acestor contracte de prestări servicii.

Având în vedere aceste considerente, acuzarea a apreciat că pretenţiile civile formulate de către UATC sunt perfect justificate, deoarece au fost efectuate plăţi necuvenite pentru servicii neutile, creând prejudicii materiale unităţilor administrativ teritoriale, iar în situaţia în care nu există cereri de constituire de parte civile, se impune ca sumele de bani care au făcut obiectul prejudiciului să fie confiscate de la inculpaţi în conformitate cu dispoziţiile art. 112 alin. (1) lit. a) din C. pen.

S-a arătat că nu se poate reţine buna credinţă a inculpaţilor la momentul încheierii acestor contracte de prestări servicii, pentru următoarele considerente:

- contractele au fost semnate urmare a intervenţiei directe, a insistării inculpatului AA., atunci când a fost prezentată S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti în şedinţa Colegiului Prefectural, şedinţă la care a participat şi inculpatul Q.;

- inculpatul AA. a fost sprijinit de inculpatul Q., care a participat încă de la început la demersurile concrete pentru încheierea acestor contracte.

- marea majoritate a contractelor au fost încheiate la data de 23.08.2007, după ce în prealabil, o parte din inculpaţi, în calitate de primari, L., Y., F., LL., GG., C., W., NN., PP., S., DD., KK., X., D. au fost sunaţi de către inculpatul AA., anterior la data de 21.08.2007, insistând asupra semnării lor, fiindu-le promisă suma necesară achitării contractelor;

- inculpatul AA. a condiţionat alocarea fondurilor necesare unităţilor administrativ teritoriale de încheierea contractelor de prestări servicii cu S.C. EEEEE. S.R.L. şi a promis repartizarea sumelor necesare achitării contravalorii acestor contracte de prestări servicii de la Consiliul Judeţean Argeş;

- marea majoritate a contractelor de prestări servicii, sunt contracte tip şi au fost încheiate de către inculpaţii din prezenta cauză, în data de 23.08.2007, la sediul firmei din Piteşti;

- Contractele de prestări servicii au fost semnate fără a fi aprobate încălcând prevederile art. 62 alin. (1) şi 39 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primarul este reprezentantul unităţii administrativ teritoriale în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice şi are obligaţia de a convoca consiliul local pentru a supune spre aprobare toate problemele de interes local, inclusiv încheierea acestor contracte tip de prestări servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, iar strategia de dezvoltare realizată de către S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti nu a fost supusă aprobării ulterioare după realizarea acesteia, în raport, cu dispoziţiile art. 36 alin.)4) lit. e) din Legea nr. 215/2001;

- Hotărârile consiliilor locale emise în cauză, prin care s-au adoptat generic elaborarea sau aprobarea studiului de fezabilitate/strategia de dezvoltare nu denotă că a fost aprobat acest contract de prestări servicii sau că a fost aprobată o cheltuială care afecta bugetul local ori că s-a aprobat lucrarea realizată de către această firmă. Documentele întocmite de către consiliile locale, referitoare la o aşa zisă procedură de aprobare, ori expunerile de motive şi hotărârile de consiliu local sunt identice ca şi conţinut, fiind întocmite pro causa;

- la momentul încheierii contractelor inculpaţii nu deţineau bani în buget, fiind încălcate prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora " Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare.";

- Contractele de prestări servicii s-au încheiat şi derulat cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului unităţilor administrativ teritoriale; or se poate constata cu uşurinţă faptul că aceste principii nu au fost respectate în achiziţia acestor contracte, singurul element respectat a fost cel referitor al pragului valoric pentru care erau admise achiziţiile directe, respectiv suma de 4850 euro fără TVA, care se încadra în suma de 5000 de euro, pentru contractele încheiate în anul 2007, iar cele din anul 2008, (cu excepţia Unităţilor Administrativ Teritoriale Comunale Cotmeana şi Corbi unde demersurile fuseseră iniţiate anterior modificării legislative din anul 2007), prevăd ca preţ suma de 9850 de euro; diferenţa de preţ o constituie doar adoptarea O.U.G. 94/26.09.2007 prin care a fost majorat pragului valoric necesar pentru a se putea încheia un contract de prestări servicii prin achiziţie directă;

- Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

În acest sens, s-a reţinut că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpaţii primari din cauza de faţă să fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unor astfel de contracte; nu au verificat dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să le poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi de natura celor în care au fost încheiate aceste contrate de prestări servicii şi să creeze prejudicii unităţilor administrativ teritoriale şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit pentru inculpatul Q..

În această situaţie, instanţa de fond, în mod greşit, a reproşat procurorului de caz că nu s-a făcut dovada existenţei unei alte entităţi, operator economic care să realizeze aceste studii de fezabilitate sau strategii locale ori consultanţă pentru identificarea unor linii de finanţare nerambursabilă, întrucât potrivit dispoziţiilor menţionate anterior o astfel de obligaţie îi revine autorităţii publice ca şi unitate contractantă.

Pe de altă parte, s-a considerat că nu trebuie minimalizat şi scăpat tabloului infracţional modalitatea în care a fost desemnată această societate, fiind prezentată de către inculpaţii AA. şi Q. în cadrul şedinţelor Colegiului prefectural, dar şi modul cum au fost încheiate în aceeaşi zi zeci de contracte, cu un conţinut identic, tip şablon. Întregirea tabloului infracţional a fost dată şi de conţinutul aşa ziselor studii de fezabilitate cu un conţinut identic şi care nu reflectau realităţile sociale ale UATC.

Inculpatul AA., în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, în cadrul acestor şedinţe prefecturale a insistat asupra necesităţii încheierii unor contracte cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti în vederea elaborării la nivelul comunităţilor locale a strategiilor de dezvoltare locală şi a promis alocarea resurselor financiare necesare pentru plata contravalorii acestor contracte de prestări servicii, condiţionând semnarea contractelor de lipsa resurselor în bugetele locale.

S-a susţinut de către acuzare că aceste susţineri nu sunt simple prezumţii, ci sunt probate nu numai prin conţinutul convorbirilor telefonice purtate între inculpaţi, dar şi declaraţiile inculpaţilor V., W., I., N., CC.,E., B., U., H., PP., GG., LL., J., HH., P., OO., MM., date atât în faza de urmărire penală, menţinute în faza de cercetare judecătorească, dar şi inculpaţii: JJ. (în memoriul depus la urmărire penală) T. (la data de 13 februarie 2014, în declaraţia dată în faţa procurorului), S. (la data de 12 februarie 2014, în declaraţia dată în faţa procurorului), FF. (la data de 24 februarie 2014, în declaraţia dată în faţa procurorului), II., în prezent decedat(la data de 13 februarie 2014, în declaraţia dată în faţa procurorului) şi declaraţiile martorilor audiaţi în cauză.

În acest sens, au fost invocate declaraţiile martorilor MMMMMM. (declaraţia din data de 24 noiembrie 2017 dată în faza de judecată), BBBBBBB. (declaraţia din data de 28 noiembrie 2014 dată în cursul urmăririi penale), TTTTTT. (declaraţia din data de 07 noiembrie 2014 dată în faza de urmărire penală, precum şi declaraţia din data de 20 octombrie 2017 dată în faţa instanţei supreme), RRRRR. (declaraţia dată în faza de urmărire penală din data de 05 noiembrie 2014 şi cea din faza de judecată din data de 20 octombrie 2017), DDDDDDD. (declaraţia din data de 06 noiembrie 2014 din cursul urmăririi penale), TTTTTTT., EEEEEEE. (declaraţia din data de 08 noiembrie 2017 dată în faţa primei instanţe), IIIIII. (declaraţiile din data de 06 noiembrie 2014 din faza de urmărire penală, respectiv cea din 06 octombrie 2017 dată în faţa instanţei supreme), DDDDDD. (declaraţiile din data de 06 noiembrie 2014, respectiv din data de 06 octombrie 2017), UUUUUUU., VVVVVVV., WWWWWWW., XXXXXXX., WWWWW. (declaraţia din data de 28 noiembrie 2014 dată în cursul urmăririi penale şi declaraţia din data de 08 noiembrie 2017 dată în faţa instanţei de fond), precum şi declaraţia martorei SSSSSS. (declaraţia din data de 10 ianuarie 2018 din cursul judecăţii).

Interesul pecuniar al inculpatului Q. în derularea, dar şi în plata acestor contracte a rezultat în mod clar:

- din cele 14 convorbiri telefonice purtate de către inculpatul AA. cu un număr de 14 inculpaţi, cărora le spunea:

"semnează contractul şi-ţi virez banii acolo; toate convorbirile fiind purtate în prezenţa lui CCCCCCC.";

- convorbirea telefonică din data de 12.09.2007 purtată între inculpaţii AA. şi Q.;

- înscrisuri prin care CCCCCCC. le solicita în mod expres inculpaţilor primari să realizeze plata acestor contracte (a se vedea adresa către Consiliul local Moşoaia, declaraţia martorei YYYYYYY.);

- declaraţia inculpatului P., dată în faza de urmărire penală, care a precizat expres:

"Q. mă tot suna să îi achit facturile firmei de consultanţă…consider că era o afacere a lui Nxxicolescu cu CCCCCCC.".

Interesul pecuniar în încheierea acestor contracte de prestări servicii a rezultat şi din faptul că acesta deţinea calitatea de director al S.C. EEEEE. S.R.L. Piteşti, în perioada 01.10.2007- 31.12.2008. Mai mult, contravaloarea parţială a unui număr de 35 de facturi emise în valoare totală de 732.160,86 RON, ce reprezintă practic o parte din valoarea contractelor de prestări servicii încheiate de S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti a făcut obiectul contractului de prestări servicii nr. x/08.11.2007, încheiat între S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi S.C. EEEEE. S.R.L. Piteşti, societate al cărei unic asociat a fost inculpatul Q. începând cu data de 06.10.2008 şi până la data de 20.10.2010.

Acuzarea a făcut referire şi la declaraţia inculpatului T. dată de acesta în faza de urmărire penală, precum şi la declaraţiile martorului QQQQQQ. (declaraţia dată în faza de urmărire penală, precum şi cea din data de 26 septembrie 2017 dată în cursul judecăţii).

Totodată, cu privire la referatul întocmit de martorul QQQQQQ., s-a invocat declaraţia inculpatului T. dată în acest sens.

Mai mult decât atât, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, s-a referit şi la declaraţiile martorului KKKKKKK. (declaraţia din data de 06 noiembrie 2014 din cursul urmăririi penale, cât şi cea din data de 24 noiembrie 2017 dată în faza de judecată).

Aşadar, conform opiniei procurorului, instanţa de fond în mod greşit a dispus achitarea în temeiul dispoziţiilor art. 16 lit. a) (fapta nu există) şi art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., a următorilor inculpaţi: L., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Cuca (2 acte materiale); Y., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Valea Danului; MM., la data săvârşirii faptelor viceprimar al comunei Dragoslavele (2 acte materiale); LL., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Dragoslavele (2 acte materiale); GG., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Dîmbovicioara (2 acte materiale); W., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Stoeneşti (2 acte materiale); V., la data săvârşirii faptelor viceprimar al comunei Stoeneşti (2 acte materiale); NN., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Coşeşti (2 acte materiale); S., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Leordeni (2 acte materiale); DD., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Stîlpeni (2 acte materiale); X., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Mihăeşti (2 acte materiale); R., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Şuici (2 acte materiale); O., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Mălureni (2 acte materiale); G., la data săvârşirii faptelor viceprimar al comunei Mălureni (2 acte materiale); JJ., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Mărăcineni; QQ., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Cotmeana; FF., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Ţiţeşti (2 acte materiale); T., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Băbana; II., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Domneşti, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, infracţiune simplă sau continuată, în forma autoratului.

De asemenea, acuzarea a opinat că în mod eronat prima instanţă a dispus achitarea inculpaţiilor: F., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Miceşti (2 acte materiale); C., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Moşoaia (2 acte materiale); PP., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Corbi; KK., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Budeasa (2 acte materiale); D., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Lunca Corbului (2 acte materiale); H., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Morăreşti (2 acte materiale); U., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Sălătrucu; E., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Stolnici, jud. Argeş (2 acte materiale); P., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Corbeni (2 acte materiale); N., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Mozăceni (2 acte materiale); B., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Vedea; OO., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Cocu; M., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Uda; J., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Domneşti; HH., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Brăduleţ; CC., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Bughea de Sus; I., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Rociu; EE., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Mioarele; Z., la data săvârşirii faptelor primar al comunei Negraşi, pentru cazul prevăzut de art. 16 litb) ori cel prevăzut de art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen.

În ceea ce priveşte situaţia UATC Lunca Corbului, Stolnici şi Nucşoara, pentru care instanţa supremă a apreciat că se impune admiterea acţiunii civile, procurorul a considerat că aceasta trebuie reţinută la toate UATC, indiferent dacă s-au constituit sau nu în părţi civile, în condiţiile în care toate contractele au fost încheiate după acelaşi tipar şi în aceleaşi condiţii frauduloase, neexistând acţiuni concrete în derularea procedurii de achiziţie publică, lipsa fondurilor publice la momentul încheierii lor, ori demersuri referitoare la rectificările bugetare necesare plăţilor.

Referitor la acuzaţia împotriva inculpatelor BB. şi K. reprezentante ale societăţii EEEEE., care au avut calitatea de complici la faptele autorilor, inculpaţii primari/viceprimari din prezenta cauză, instanţa de fond a reţinut în mod greşit că nu rezultă conivenţa infracţională, în condiţiile în care inculpatele BB. şi K. au prestat activităţi în derularea contractelor de prestări servicii, constând în deplasări în teren, culegere de date în scris şi la faţa locului, evaluare de date şi redactare de documente, urmate de transmiterea acestora către beneficiar, astfel încât preţul plătit nu poate fi considerat nedatorat, iar folosul nejustificat.

De asemenea, instanţa de fond a reţinut şi faptul că aceste inculpate au obţinut exclusiv venituri salariale, fără ca acestea să fie nejustificat de mari; activitatea prestată de aceste inculpate, fiind dovedită cu declaraţii de inculpaţi - primari ai comunelor beneficiare, propriile declaraţii, declaraţii de martori şi înscrisuri.

S-a opinat că această evaluare a instanţei de fond este total greşită, deoarece din întreg probatoriu administrat în cauză a rezultat faptul că aceste contracte nu au fost executate.

Pe de o parte, contractele care au vizat consultanţă identificarea liniilor de finanţare nerambursabilă, au avut termen de executare limitat de o lună, timp în care nu au fost identificate cereri privind atragerea reală a unor fonduri, toate proiectele de finanţare, folosite de către inculpaţi în justificarea încheierii contractelor au fost fie anterioare, fie posterioare, încheierii contractelor.

Totodată, s-a considerat că nu prezintă relevanţă în susţinerea acuzaţiei faptul că în urma activităţii infracţionale cele două inculpate au încasat doar salariu, ori că aceste venituri au fost reduse, în condiţiile în care prin încheierea acestor contracte s-a reţinut un prejudiciu unităţilor administrativ teritoriale din cauză şi un folos necuvenit, atât S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, cât şi inculpatului Q..

Astfel, cele două inculpate au participat efectiv la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractelor de prestări servicii menţionate anterior, acţionând cu intenţie directă, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, prejudicind în acest mod unitatea administrativ teritorial comunală, dând un ajutor direct şi concret inculpaţilor primari/viceprimari să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu. Acestea au cunoscut modalitatea de prezentare a societăţii, implicarea directă a inculpaţilor AA. şi Q. în semnarea contractelor, lipsa sumelor ce reprezentau contravaloarea contractelor în bugetul local la încheierea şi semnarea lor, dar şi faptul că nu vor presta nicio activitate.

S-a mai considerat că alături de toate aceste elemente infracţionale nu trebuie minimalizat faptul că din examinarea "studiilor de fezabilitate privind dezvoltarea locală/strategiile de dezvoltare locală" realizate de S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, rezultă următoarele:

- nu identifică în concret nevoile reale de dezvoltare a comunităţilor locale;

- au caracter general, părţi importante sunt preluate din acte normative comunitare şi naţionale, din documente oficiale cu caracter public sau articole ale unor specialişti în domeniu, postate pe paginile de internet ale instituţiilor publice şi autorităţilor publice române cu atribuţii în domeniul fondurilor structurale sau din surse/adrese de internet, ce puteau fi accesate de orice persoană interesată în perioada respectivă;

- nu sunt însoţite de analize proprii ori particularităţi ale comunităţii locale, fiind realizate prin metoda copy -paste;

- unele din aceste studii nici nu au fost identificate la sediile primăriilor fiind depuse ulterior pe parcursul cercetărilor penale, fiind întocmite pro causa;

- au fost realizate doar pe baza datelor statistice furnizate de autorităţile locale şi Direcţia Judeţeană de Statistică Argeş, fără o consultare concretă cu autorităţile locale în vederea stabilirii unor direcţii de acţiune adaptate realităţilor şi nevoilor comunităţii, prioritizate în funcţie de capacitatea autorităţilor locale, în unele cazuri fiind trecute direcţii de dezvoltare care nu au niciun fel de legătură cu realitatea faptică locală.

S-a învederat că toate aceste elemente dovedesc lipsa unui aport/prestaţii a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi echivalează cu nerealizarea obiectului acestor contracte de prestări servicii.

Instanţa de fond a evaluat greşit probatoriul şi cu privire la fapta inculpatei K., săvârşită în calitate de complice al inculpatului A. la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Or, activitatea infracţională a inculpatului A. nu se putea materializa fără ajutorul direct şi concret al inculpatei K., care în calitate de reprezentantă legală a S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, a participat la încheierea, semnarea şi derularea în condiţii frauduloase a contractului de prestări servicii în cauză, acţionând cu intenţie, în scopul de a obţine cât mai facil foloase necuvenite în favoarea acestei societăţi comerciale, cu consecinţa prejudicierii în acest mod a instituţiei publice respectivă.

Astfel, s-a reţinut incidenţa unei legături de cauzalitate între activitatea ilicită a inculpaţilor şi prejudiciul, în cuantum total de 39.865 RON, produs Consiliului Judeţean Argeş, iar prin adresa nr. x/12.10.2015 instituţia în cauză a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal . Aceiaşi poziţie a fost menţinută şi în faza de cercetare judecătorească, potrivit adresei din 25.11.2016, aflată la volumul 3 din dosarul nr. x/2015, prin care a precizat că se constituie parte civilă cu suma de 39.865 RON faţă de inculpatul A..

În concluzie, activităţile desfăşurate de cele două inculpate, BB., K. s-au subsumat încheierii şi derulării contractelor şi au reprezentat un ajutor ilicit de natură penală dat activităţii infracţionale ale primarilor/viceprimarilor din prezenta cauză.

Totodată, acuzarea a apreciat că instanţa de judecată în mod greşit nu a dat eficienţă considerentelor deciziei nr. 368/2017 a Curţii Constituţionale şi a respins cererea de schimbare a încadrării juridice:

- pentru inculpata BB. din 13 infracţiuni de complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. într-o singură infracţiune de complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen..(14 acte materiale).

- pentru inculpata K. din 26 de infracţiuni de complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. într-o singură infracţiune de complicitate la infracţiunea de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. şi art. 35 alin. (1) din C. pen. (40 de acte materiale) .

În ceea ce privesc acuzaţiile formulate împotriva inculpaţilor AA. şi Q., Ministerul Public a considerat că în mod greşit a reţinut instanţa de fond faptul că probele administrate în cauză nu dovedesc conivenţa infracţională a inculpaţilor şi niciun beneficiu ilicit al EEEEE..

S-a apreciat, totodată, că instanţa de fond a realizat o evaluare greşită a materialului probator în cauză, deoarece din probele administrate a rezultat că inculpatul AA. prin exercitarea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu a prejudiciat bugetul consiliului judeţean ca urmare a utilizării în mod defectuos a fondurilor, prin alocarea unor sume de bani unităţilor administrative comunale pentru plata unor servicii achiziţionate cu încălcarea legii. Prin derularea acestei activităţi infracţionale inculpatul AA. cu ştiinţă a încălcat următoarele dispoziţii legale:

-art. 102 alin. (1) din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală,potrivit cărora: preşedintele Consiliului Judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoane fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie.

- art. 104 alin. (1) lit. c) şi d) şi alin. .(4)lit. a) şi b), din Legea nr. 215/2001, privind atribuţiile preşedintelui Consiliului Judeţean referitoare la bugetul propriu al judeţului şi relaţia cu alte autorităţi ale Administraţiei Publice Locale şi Serviciile Publice, exercitarea funcţiei de ordonator principal de credite şi întocmirea proiectului bugetului judeţului şi al contului de încheiere al exerciţiului bugetar, pe care le supune spre aprobare Consiliului Judeţean.

- art. 104 alin. (3) lit. a) şi d), din Legea nr. 215/2001 referitoare la aprobarea, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, a bugetului propriu al judeţului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeţului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora.

- art. 104 alin. (1) lit. d) şi alin. (5) lit. b) din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora Consiliul Judeţean "poate acorda, fără plată, prin aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean, sprijin, asistenţă tehnică, juridică şi de orice altă natură Consiliilor Locale sau primarilor, la cererea expresă a acestora".

De asemenea, au fost încălcate şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale, potrivit cărora preşedinţii consiliilor judeţene au responsabilitatea administrării fondurilor publice locale pe parcursul execuţiei bugetare, în condiţii de eficienţă, stabilirea opţiunilor şi a priorităţilor în aprobarea şi efectuarea cheltuielilor publice locale.

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei a rezultat că inculpatul AA. a încălcat şi dispoziţiile art. 2 pct. 16, art. 6, art. 33, art. 32 din Legea 273/2006, privind repartizarea cotelor de 20% din cotele defalcate din veniturile la bugetul local.

Astfel, inculpatul nu a asigurat utilizarea, gestionarea eficientă a fondurilor publice ale Consiliului Judeţean Argeş cunoscând că prin atribuirea unor sume de la bugetul de Consiliului judeţean în bugetul autorităţilor locale se realiza practic un prejudiciu, pe de o parte Consiliului judeţean în sumă de 430.184,73 RON, dar şi consiliilor locale, care au fost determinate să plătească servicii achiziţionate nelegal, iar pe de altă parte a determinat obţinerea unui venit necuvenit S.C. EEEEE. S.R.L. şi implicit inculpatului Q..

Totodată, acuzarea a subliniat faptul că urmare a discuţiilor telefonice purtate de către inculpatul AA. la data de 21.08.2007 cu primarii inculpaţi au fost întocmite notele de fundamentare de către inculpatul AA. şi adoptate HCJ Argeş nr. 109/30.08.2007 şi nr. 44/19.03.2008 Consiliului Judeţean Argeş. În baza acestor hotărâri au fost alocate fonduri Unităţilor Administrativ Teritoriale Cuca, Valea Danului, Miceşti, Dragoslavele, Dîmbovicioara, Moşoaia, Stoeneşti, Coşeşti, Corbi, Leordeni, Stâlpeni, Budeasa, Mihăeşti, Lunca Corbului, Morăreşti, Sălătrucu, Şuici, Mălureni, Mărăcineni, pentru ca acestea să încheie cele 34 de contracte de prestări servicii având ca obiect "elaborarea studiului de fezabilitate privind strategiile de dezvoltare locală/strategie de dezvoltare locală", "identificare linii de finanţare", "aplicaţie cămin cultural.

La momentul întocmirii acelor note de fundamentare inculpatul AA. cunoştea faptul că aceste contracte s-au încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale prevăzute de art. 2, art. 17, art. 19, art. 25 alin. (1), art. 26, art. 204 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, dar şi ale art. 14 din Legea nr. 273/2006, creând astfel un folos necuvenit S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit inculpatului Q..

În urma acestei activităţi infracţionale a inculpatului AA. următoarele consilii locale au primit sume de bani astfel: Consiliul Local Cuca - 34.000 RON; Consiliul Local Valea Danului - 20.000 RON;Consiliul Local Stoeneşti - 22.000 RON; Consiliul Local Moşoaia - 38.000 RON; Consiliul Local Leordeni - 22.000 RON; Consiliul Local Coşeşti - 22.000 RON; Consiliul Local Budeasa - 20.000 RON; Consiliul Local Miceşti - 22.000 RON; Consiliul Local Lunca Corbului - 34.000 RON; Consiliul Local Dragoslavele - 36.000 RON; Consiliul Local Dâmbovicioara - 33.000 RON; Consiliul Local Corbi - 20.000 RON;Consiliul Local Mihăeşti - 2.000 RON;Consiliul Local Stâlpeni - 21.000 RON.

S-a mai precizat că din declaraţiile inculpaţilor audiaţi în cauză, dar şi din declaraţiile martorilor, a rezultat că inculpatul AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q., a condiţionat alocarea acestor fonduri doar pentru plata serviciilor contracte cu EEEEE..

În această situaţie, acuzarea a apreciat că fapta inculpatului AA. care, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, în baza înţelegerii cu inculpatul Q., nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de serviciu, cu consecinţa directă a prejudicierii bugetului Consiliului Judeţean, încălcând şi dispoziţiile legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, îmbracă elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (34 de acte materiale) şi art. 5 alin. (1) din C. pen..".

În analiza elementelor de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu săvârşită de către inculpatul AA., s-a avut în vedere de către Ministerul Public şi decizia nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale, care a statuat că dispoziţiile art. 297 alin. (1) din C. pen. sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege îndeplineşte prin încălcarea legii.

Totodată, Curtea Constituţională a constatat că inclusiv doctrina precizează că atribuţiile de serviciu, ca o componentă a stabilirii, derulării şi încetării raporturilor de muncă sunt caracterizate prin varietate, acestea rezultând din acte normative, instrucţiuni sau dispoziţii ale organelor competente (fişa postului), altele decât reglementările penale în vigoare. De asemenea, s-a menţionat că raportarea organelor judiciare la o sferă normativă largă care cuprinde, pe lângă legi şi ordonanţe ale Guvernului şi acte de nivel inferior acestora cum ar fi hotărâri de guvern, ordine, coduri etice şi deontologice, regulament de organizare internă, fişa postului au influenţă asupra laturii obiective a infracţiunii de abuz în serviciu, prin extinderea acesteia la acţiuni sau inacţiuni ce definesc elementul material al laturii obiective a infracţiunii, dar care nu sunt prevăzute în acte normative de reglementare primară.

Curtea Constituţională a mai statuat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară - legi şi ordonanţe ale Guvernului, deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislaţia primară se realizează doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă.

Acuzarea a considerat că subiectul activ al infracţiunii de abuz în serviciu este inculpatul AA., care la momentul săvârşirii faptelor avea calitatea de funcţionar public, respectiv calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş.

S-a arătat că elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu constă în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu ale preşedintelui consiliului judeţean, funcţie pe care o ocupa inculpatul AA. la data săvârşirii infracţiunii, respectiv încălcarea dispoziţiilor art. 101 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, deoarece a propus Consiliului Judeţean rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli, respectiv aprobarea alocării în mod nelegal a unor sume de bani, prin întocmirea notelor de fundamentare şi a expunerilor de motive semnate de inculpatul AA. care au stat la baza adoptării hotărârilor 109/30.08.2007 şi nr. 44/19.03.2008 ale Consiliului Judeţean Argeş. Prin adoptarea acestor hotărâri au fost alocate prin redistribuire sume de bani celor 34 de Unităţi Administrativ Teritorial Comunale care au încheiat contractele de prestări servicii cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, mai sus menţionate.

Inculpatul AA. a mai încălcat şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. h), i) din Legea 273/2006, în condiţiile în care nu a administrat în mod eficient fondurile publice locale pe parcursul execuţiei bugetare, în condiţiile în care cunoştea că din banii alocaţi bugetelor locale comunale vor fi plătite contracte de prestări servicii încheiate în mod abuziv, nelegal cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, contracte care nu vor fi executate.

Conivenţa infracţională a rezultat din discuţiile concrete purtate cu primarii mai multor unităţi administrativ teritoriale, în prezenţa inculpatului Q., discuţii circumscrise obiectului, valorii şi chiar semnării propriu-zise a contractelor de prestări servicii prin care primarii erau obligaţi să încheie aceste contracte cu EEEEE..

La momentul repartizării la bugetele comunale a cotelor de 20% din cotele defalcate ale veniturilor bugetului judeţean, inculpatul AA. a cunoscut că aceste sume de bani nu vor fi atribuite în mod real pentru susţinerea programelor de dezvoltare, ci pentru a crea un venit necuvenit S.C. EEEEE. S.R.L. şi implicit inculpatului Q.. Prin această modalitate de atribuire ilegală de fonduri bugetelor comunale inculpatul AA. a încălcat şi dispoziţiile art. 2 pct. 16, art. 6, art. 33, art. 32 din Legea 273/2006.

Sub aspectul laturii subiective, acuzarea a considerat că trebuie reţinută intenţia directă, deoarece la momentul întocmirii notele de fundamentare şi a expunerilor de motive, în baza cărora au fost adoptate Hotărârile C.J. nr. 109/30.08.2007 şi nr. 44/19.03.2008 inculpatul cunoştea că aceste sume de bani vor ajunge în patrimoniul EEEEE., dar şi al lui Q..

Consumarea infracţiunii de abuz în serviciu s-a realizat prin producerea unei pagube Consiliului Judeţean în sumă de 430.191,73 RON, corespunzătoare celor 34 acte materiale şi un folos necuvenit S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit inculpatului Q..

Prin urmare, în cauză, s-a reţinut existenţei unei legături de cauzalitate între fapta săvârşită de inculpatul AA. şi prejudiciul creat Consiliului Judeţean Argeş.

De altfel, Consiliul Judeţean Argeş prin adresa nr. x/22.10.2015 a comunicat faptul că s-a constituit parte civilă potrivit dispoziţiilor art. 20 din C. proc. pen., cu suma de 430.191,73 RON, faţă de prejudiciul adus de către inculpatul AA.; această cerere a fost reiterată şi în faza de judecată, aşa cum rezultă din cererea din 25 .11.2016 aflată la fila x al dosarului x/2015, dar şi din adresa din 11.11.2016 aflată la vol. 2 al dosarului de instanţă, fila x.

Elementul material al infracţiunii de complicitate la "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (34 acte materiale) săvârşită de către inculpatul Q. a constat în ajutorul direct şi concret dat inculpatului AA. pentru ca acesta să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi să prejudicieze bugetul Consiliului Judeţean Argeş.

Ajutorul concret al inculpatului Q. a constat în prezenţa acestuia la şedinţele prefecturale când a fost prezentată societatea, ca unica prestatoare de servicii, susţinând practic activitatea inculpatului AA. în determinarea primarilor să încheie aceste contracte.

Astfel, deşi prezenţa inculpatului Q. la acele şedinţe prefecturale se impunea prin prisma funcţiei pe care o deţinea la acel moment în calitate de membru titular al Comitetului Regional de Evaluare Strategică şi de Corelare pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013, prezenţa sa nu justifică sprijinirea activităţii infracţionale.

Tot din probele administrate în cursul procesului penal a rezultat că inculpatul Q. a fost prezent la sediul din Piteşti al S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti cu ocazia deplasării mai multor primari pentru semnarea unor astfel de contracte de prestări servicii; s-a deplasat personal la sediul unor primării pentru încheierea şi semnarea acestor contracte; a transmis modelul de contract şi oferta S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, prin fax, cum este cazul inculpatei NN.; a înmânat direct acest contract cum este cazul inculpatului C., potrivit convorbirii telefonice din data de 21.08.2007 aflată la dosarul cauzei.

Implicarea inculpatului Q. a rezultat şi în etapa ulterioară încheierii contractelor de prestări servicii cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, atunci când a luat legătura cu reprezentanţii unor unităţi administrativ teritoriale din judeţul Argeş pentru ca achitarea aşa-ziselor servicii prestate de S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti. Ex: cererea S.C. EEEEE. S.R.L. semnată de către inculpatul Q., în calitate de director executiv al S.C. EEEEE. S.R.L.., prin care a solicitat Consiliului Local Moşoaia, plata contractelor.

Acuzarea a învederat faptul că este dovedită conivenţa infracţională şi cu acest înscris emis de către societatea EEEEE. din Piteşti (care la acel moment îl avea ca unic acţionar pe inculpatul Q.), către Consiliul Local Moşoaia în care se solicita plata contractului deşi EEEEE. era terţă persoană, în raport, cu părţile contractante.

Sub aspectul laturii subiective, fapta inculpatului Q. s-a realizat cu intenţie directă, deoarece a cunoscut că, prin sprijinirea activităţii infracţionale a inculpatului AA., unităţile administrativ teritoriale vor încheia cele 34 de contracte de prestări servicii.

Prin încheierea acestor contracte s-a produs o pagubă Consiliului Judeţean în sumă de 430.191,73 RON corespunzătoare celor 34 acte materiale şi un folos necuvenit S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti. Inculpatul Q. a avut un câştig pentru sine urmare a încheierii şi derulării contractului de prestări servicii nr. x/08.11.2007, prin care S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti a plătit prin bancă către S.C. EEEEE. S.R.L. Piteşti suma totală de 632.320,77 RON, sumă ce reprezintă contravaloarea parţială a unui număr de 35 de facturi emise în valoare totală de 732.160,86 RON şi care reprezintă practic o parte din valoarea contractelor de prestări servicii încheiate de S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti cu primarii inculpaţi din prezenta cauză, în calitate de reprezentanţi ai unităţilor administrativ teritoriale.

Totodată, acuzarea a apreciat că instanţa de judecată în mod greşit nu a dat eficienţă considerentelor deciziei nr. 368/2017 a Curţii Constituţionale şi a respins cererea de schimbare a încadrării juridice:

- din cele 10 infracţiuni de instigare la infracţiunea de abuz în serviciu reţinute în sarcina inculpatului AA., corespunzătoare inculpaţilor FF., E., P., N., B., OO., M., T., QQ., J., într-o singură infracţiune de "instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (13 acte materiale);

- respectiv din cele 10 infracţiuni de complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu reţinute inculpatului Q. corespunzătoare inculpaţilor FF., E., P., N., B., OO., M., T., QQ., J.,într-o singură infracţiune de "complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (13 acte materiale) în sarcina inculpatului Q..

În ceea ce priveşte întrunirea elementelor de tipicitate ale infracţiunii instigare la infracţiunea de abuz în serviciu săvârşită de inculpatul AA., aceasta a constat în faptul că, în baza înţelegerii cu inculpatul Q. şi cu sprijinul acestuia, a determinat, prin demersurile realizate, corespunzătoare inculpaţii FF., E., P., N., B., OO., M., T., QQ., J. să încheie contractele de prestări servicii cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin executarea contractelor de consultanţă identificare linii de finanţare nu au fost realizate activităţi concrete care să sprijine dezvoltarea comunităţilor locale.

Elementul material al infracţiunii de instigare la infracţiunea de abuz în serviciu, săvârşită de inculpatul AA. a constat în acţiunea acestuia cu intenţie de a-l determina pe inculpaţii FF., E., P., N., B., OO., M., T., QQ., J. să încheie contractele de prestări servicii mai sus menţionate.

În acest context, Ministerul Public a învederat în cuprinsul motivelor de apel că potrivit doctrinei de specialitate, pentru a exista instigare şi pentru ca instigatorul să fie considerat participant, trebuie să fie îndeplinite anumite condiţii:

a) Să se fi efectuat o activitate de determinare de către o persoană faţă de altă persoană. Activitatea de determinare se efectuează, de obicei, prin sugerarea, insuflarea ideii către realizarea căreia tinde această activitate şi prin stăruinţa de a obţine acceptarea acelei idei. Pentru îndeplinirea acestei prime condiţii este necesar să se constate că s-a produs determinarea, că cel faţă de care s-a efectuat activitatea de instigare a acceptat ideea şi s-a hotărât să săvârşească fapta, cu alte cuvinte că activitatea de determinare a avut un efect pozitiv.

b) Obiect al activităţii de determinare să fie săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, faptă pe care persoana în privinţa căreia se efectuează instigarea ar putea-o săvârşi. Condiţia este îndeplinită indiferent dacă fapta care formează obiectul instigării trebuie să fie săvârşită numai de persoana instigată sau împreună cu alte persoane lăsate la alegerea acesteia sau impuse de instigator. Faptele sau fapta la care se instigă trebuie să fie indicate în aşa fel încât cel instigat să cunoască obiectul instigării.

c) Să nu existe o determinare anterioară, adică persoana faţă de care se efectuează activitatea de instigare să nu fi luat ea însăşi mai înainte hotărârea de a săvârşi fapta care formează obiectul instigării, fiindcă nu mai poate fi vorba de determinarea altei persoane atunci când acea altă persoană era mai dinainte hotărâtă să săvârşească fapta.

d) Activitatea de determinare să se efectueze cu intenţie, adică cel care instigă pe o altă persoană să desfăşoare această activitate anume pentru a ajunge la săvârşirea faptei care formează obiectul instigării. Pentru existenţa instigării nu interesează dacă persoana instigată a săvârşit fapta cu intenţie sau din culpă.

e) Să se fi început executarea, adică persoana faţă de care s-a efectuat activitatea de instigare să fi trecut la acte de executare, să fi început săvârşirea faptei, această comportare fiind proba evidentă că s-a produs o determinare cu efect pozitiv.

Or, în opinia procurorului, rezultă dincolo de orice îndoială faptul că inculpaţii primari au luat hotărârea de a încheia acest contract la şedinţa Colegiului Prefectural din perioada iunie - august 2007, organizată, în conformitate cu dispoziţiile art. 251 din Legea 340/2004, când inculpatul AA. a insistat asupra necesităţii elaborării la nivelul comunităţilor locale a strategiilor de dezvoltare locală şi încheierii acestor contracte cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti, făcând promisiunea că se va ocupa de alocarea resurselor financiare necesare pentru plata contravalorii acestor studii de fezabilitate, în situaţia în care inculpaţii primari nu dispuneau de sumele de bani necesare plăţii contractelor, fapt care s-a şi materializat.

Aşadar, inculpaţii primari au fost determinaţi de inculpatul AA. să încheie aceste contracte. Activitatea de determinare, de instigare din partea inculpatului AA. s-a realizat cu intenţie directă cunoscând că prin încheierea acestor contracte se va realiza un beneficiu firmei şi implicit lui CCCCCCC., dar şi faptul că aceste contracte se vor încheia doar de formă, fără a fi prestată vreo activitate. De asemenea, acuzarea a considerat că este îndeplinită şi condiţia de executare adică a săvârşirii faptei de către persoana instigată.

Ministerul Public a mai precizat că, potrivit doctrinei de specialitate prin complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare), se înţelege acea activitate de sprijinire, sub forma întăririi sau întreţinerii hotărârii autorului de a săvârşi fapta, contribuţie care a ajutat sau a înlesnit activitatea de instigare, iar contribuţia trebuie să fie efectivă. În cazul complicităţii morale (în forma complicităţii la instigare) aceasta constă în sprijinul cauzalităţii psihic, prin contribuţie mijlocită atunci când contribuţia complicelui a ajuns să constituie o înlesnire sau un ajutor la săvârşirea faptei, prin mijlocirea unui alt participant, instigator sau chiar complice.

De asemenea, s-a constatat că există complicitate la instigare atunci când sprijinul complicelui a folosit instigatorului, înlesnind sau ajutând ca acţiunea acestuia să se efectueze şi să reuşească (de exemplu: o persoană cunoscând scopul urmărit de instigator i-a procurat mijloacele cu ajutorul cărora a reuşit să-l determine pe autor).

S-a subliniat şi faptul că,pe cale jurisprudenţială, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat:" Complicitatea morală constă în efectuarea de acte de sprijinire a săvârşirii infracţiunii pe latura ei psihică, cum ar fi întreţinerea sau consolidarea hotărârii autorului de a săvârşi fapta, darea de sfaturi sau indicaţii în acest scop, promisiunea de a tăinui bunurile provenite din săvârşirea faptei sau de a favoriza pe infractor, determinarea altor persoane ca ele să sprijine, în calitate de complici, săvârşirea faptei (instigare la complicitate) etc.

Contribuţia complicelui trebuie să fie efectivă, să fi folosit efectiv la realizarea faptei prevăzute de legea penală. (decizia nr. 142/A/2015 din 22 aprilie 2015, secţia penală).

Tot în referire, la acest aspect, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, a statuat faptul că: "ceea ce caracterizează complicitatea în raport cu celelalte forme de participaţie penală este caracterul său de contribuţie indirectă la săvârşirea infracţiunii. Complicele nu determină, nici nu realizează în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală, ci îi înlesneşte autorului această realizare, făcând, prin sprijinul pe care îl dă, ca autorul să săvârşească mai uşor, mai repede sau mai sigur fapta incriminată". (Decizia nr. 109/2014 din 12 noiembrie 2014)

În speţă, elementul material al infracţiunii de complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu săvârşită de către inculpatul Q., s-a realizat prin faptul că acesta a fost prezent la şedinţele prefecturale (prezenţă recunoscută inclusiv de inculpat conform declaraţiei sale dată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 20 februarie 2018) sprijinind în mod efectiv activitatea infracţională, atât a inculpatul AA., dar şi a primarilor din cauză.

Prezenţa inculpatului Q. alături de inculpatul AA. atunci când acesta îi determina, îi lămurea pe primarii inculpaţi din cauza de faţă de ce este necesar să încheie aceste contracte de prestări servicii cu societatea EEEEE. şi îi asigura că vor primi fonduri pentru plata contractelor, i-a conferit inculpatului Q. calitatea de complice moral la fapta de instigare a inculpatului AA..

Prezenţa inculpatului Q. alături de inculpatul AA. le-a creat convingerea inculpaţilor primari că acţionează în siguranţă şi că activitatea lor este aprobată şi susţinută tacit şi de către inculpatul Q., care la acel moment "avea calitatea de consilier - secretar al Preşedintelui Consiliul pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, în acea perioadă funcţie deţinută de preşedintele Consiliului Judeţean Argeş dl AA.. Eram practic consilier al domnului AA.(potrivit depoziţiei dată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie)".

De asemenea, s-a constatat că fapta inculpatului AA., în baza înţelegerii cu inculpatul Q. şi cu sprijinul acestuia, de a determina, prin demersurile realizate, pe inculpaţii FF., E., P., N., B., OO., M., T., QQ., J. să încheie contractele de prestări cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, în folosul acesteia şi al inculpatului Q., cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin aceste strategii de dezvoltare locală nu au fost identificate nevoile reale ale comunităţii şi nu a constituit un instrument concret de lucru în activitatea administraţiei publice locale, constituie instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului Q. de a da un ajutor direct inculpatului AA., preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş ca acesta să determine, prin demersurile realizate, inculpaţii FF., E., P., N., B., OO., M., T., QQ., J. să încheie contractele de prestări servicii cu S.C. EEEEE. S.R.L. BUCUREŞTI, în folosul acesteia şi al lui, cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, în condiţiile în care prin executarea contractelor de consultanţă identificare linii de finanţare nu au fost realizate activităţi concrete care să sprijine dezvoltarea comunităţilor locale, constituie complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Mai mult decât atât, procurorul a considerat că, în problematica interceptărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în mod greşit, a dispus îndepărtarea acestor probe, apreciind ca fiind administrate cu nerespectarea exigenţelor prevăzute de art. 53 din Constituţie.

Or, prin încheierea nr. 143/C din data de 20 septembrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 2 judecători de Cameră preliminară, a fost admisă contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii nr. 287 din 06 aprilie 2016, pronunţată de Judecătorul de cameră preliminară în dosarul nr. x/2015 şi cu autoritate de lucru judecat s-a constatat faptul că: "încălcarea dreptului la viaţă privată este admisă, dacă este prevăzută de lege şi constituie o măsură necesară pentru securitatea naţională. S-a arătat că în speţa de faţă, ambele condiţii sunt îndeplinite, respectiv prevederea de lege (Constituţia României, C. proc. pen. şi alte legi) şi necesitatea măsurii pentru securitatea naţională, întrucât interceptările şi înregistrările comunicaţiilor au fost obţinute în baza mandatului nr. x din 15.08.2007, legal emis de către un judecător competent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind Siguranţa Naţională a României şi art. 20-21 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, mandat care a autorizat interceptarea comunicaţiilor inculpatului AA. în perioada 15 08 2007 - 14 02 2008 . S-a constatat, cu privire la acest mandat, că, perioada a fost înscrisă în actul de autorizare, procedeul investigativ a făcut parte dintre cele de care pot uza autorităţile responsabile în materia siguranţei naţionale, interceptările au fost efectuate de către un organ competent, respectiv DIPI, iar legea permitea folosirea interceptărilor şi înregistrărilor şi în altă cauză penală, dacă erau îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 912 alin. (5) din C. proc. pen., forma în vigoare la momentul înregistrării convorbirilor telefonice."

În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că "interceptările şi înregistrările comunicaţiilor obţinute în baza mandatului nr. x din 15.08.2007 sunt (şi ar fi fost) legale, chiar dacă a fost (sau ar fi fost) încălcat dreptul la viaţă privată al inculpaţilor (ingerinţă permisă, aşa cum s-a arătat în cele expuse mai sus); constatându-se şi admiţându-se acest lucru, atunci, cu atât mai mult se poate admite şi faptul că aceste interceptări şi înregistrări sunt legale chiar dacă este "imposibilă evaluarea necesităţii şi proporţionalităţii restrângerii exerciţiului dreptului la viaţă privată".

Înalta Curte a mai constatat că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 102 din C. proc. pen., deoarece interceptările efectuate în cauză de către Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) nu au fost obţinute prin tortură, şi nici nu sunt probe derivate din acestea, ci prin punerea în aplicare a unui mandat de interceptare emis în puterea legii, de către un judecător al Înaltei Curţi, competent în a emite mandate pe siguranţă naţională. De asemenea, s-a menţionat că în cauză nu sunt îndeplinite nici cerinţele alin. (2) al aceluiaşi text de lege, întrucât aceste interceptări nu au fost obţinute în mod nelegal, aşa cum s-a arătat în cele expuse anterior.

S-a mai reţinut de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie faptul că principiul legalităţii în administrarea probelor presupune utilizarea exclusiv a mijloacelor de probă strict şi limitativ prevăzute de lege şi doar în condiţiile prevăzute de aceasta, aşa cum este şi cazul în speţa de faţă, iar atunci când se vorbeşte despre obţinerea mijloacelor de probă în mod "nelegal", cu încălcarea principiului loialităţii administrării probelor, se au în vedere probele obţinute cu încălcarea dispoziţiilor art. 101 din C. proc. pen., care prevăd că "este oprit a se întrebuinţa violenţe, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, precum şi promisiuni sau îndemnuri în scopul de a se obţine probe", că "nu pot fi folosite metode sau tehnici de ascultare care afectează capacitatea persoanei de a-şi aminti şi de a relata în mod conştient şi voluntar faptele care constituie obiectul probei . . . . . . . . . ." sau că "este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acţionează pentru acestea să provoace o persoană să săvârşească ori să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe", avându-se în vedere, totodată, şi alte situaţii în care devine ilegală obţinerea unor mijloace de probă, cum ar fi o percheziţie neautorizată, înregistrarea neautorizată a unei convorbiri telefonice etc., despre niciuna dintre aceste situaţii nefiind vorba, însă, în prezenta speţă.

Totodată, s-a arătat că judecătorul de cameră preliminară trebuie să evalueze necesitatea aplicării sancţiunii excluderii prin raportare la gravitatea încălcării drepturilor inculpaţilor, în procesul de administrare a probatoriului, la impactul pe care caracterul nelegal al probei îl poate avea cu privire la credibilitatea mijlocului de probă, precum şi la importanţa pe care mijlocul de probă o prezintă în susţinerea acuzării.

În raport cu aceste argumente solide, acuzarea a apreciat că nu devin incidente deciziile în materia interceptării comunicaţiilor, pronunţate de Curtea Constituţională ulterior administrării probatoriului în prezenta cauză, respectiv Decizia nr. 51/2016 (M. Of. nr. 190/14.03.2016) sau Decizia nr. 91/28.02.2018 (M.Of. nr. 348 din 20 aprilie 2018).

Aşadar, procurorul a învederat că obiectul acestor probe (interceptările) îl constituie convorbirile purtate între două sau mai multe persoane şi vizează elemente de fapt, ce servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanelor şi la cunoaşterea împrejurărilor comiterii faptelor.

De asemenea, Ministerul Public a opinat că procesele-verbale de redare a unor astfel de convorbiri telefonice, interceptate şi înregistrate autorizat, în condiţiile legii în vigoare la momentul efectuării procedeului probator, răspund şi exigenţelor de constituţionalitate statuate. Prin decizii ale Curţii Constituţionale, acestea sunt probe legal administrate şi pot fi folosite în procesul penal pentru fundamentarea soluţiei, alături de alte probatorii, prin coroborare, fără a li se recunoaşte vreun caracter determinant.

În această cauză, acuzaţia este susţinută şi de declaraţiile inculpaţilor, ale martorilor şi înscrisurile aflate la dosarul cauzei, care au scos în evidenţă conivenţa infracţională a inculpatului AA. sprijinit de inculpatul Q. de determinare a inculpaţilor primari la încheierea acestor contracte de prestări servicii cu fraudarea legii. De asemenea, a mai rezultat că activitatea infracţională a primarilor a fost sprijinită şi de cele două inculpate BB. şi K. care au încheiat şi semnat aceste contracte.

Beneficiul produsului infracţional a fost al S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi implicit al inculpatului Q., căruia i-a revenit în mare parte contravaloarea facturilor emise de unităţile administrativ teritoriale, urmare încheierii acestor contracte.

Interesul pecuniar al inculpatului Q., în încheierea acestor contracte de prestări servicii a rezultat ca urmare a încheierii şi derulării contractului de prestări servicii nr. x/08.11.2007, între S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti şi S.C. EEEEE. S.R.L. Piteşti pentru suma totală de 632.320,77 RON, sumă care reprezintă contravaloarea parţială a unui număr de 35 de facturi emise în valoare totală de 732.160,86 RON şi care reprezintă practic o parte din valoarea contractelor de prestări servicii încheiate de S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti cu primarii inculpaţi din prezenta cauză, în calitate de reprezentanţi ai unităţilor administrativ teritoriale. La acel moment procesual, inculpatul Q. era unic asociat al firmei S.C. EEEEE. S.R.L. Piteşti.

În susţinerea acuzaţiei, procurorul a invocat declaraţiile martorului HHHHH., respectiv declaraţia dată în faza de urmărire penală, cât şi cea din data de 30 iunie 2017, dată în cursul judecăţii în primă instanţă.

Interesul pecuniar al inculpatului Q. în derularea, dar şi în plata acestor contracte a rezultat în mod clar şi din declaraţia martorei YYYYYYY. şi declaraţia inculpatului P., dată în faza de urmărire penală, care a precizat expres:

"Q. mă tot suna să îi achit facturile firmei de consultanţă…consider că era o afacere a lui Nxxicolescu cu CCCCCCC."

În ceea ce priveşte infracţiunea de folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani sau alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 săvârşită de către inculpatul AA., în concordanţă cu opinia minoritară exprimată în cauză, procurorul a apreciat că materialul probator administrat în cauză este substanţial în susţinerea acuzării.

Astfel, a precizat că în evaluarea elementului material al infracţiunii nu prezintă relevanţă abilitatea subiectului activ de a influenţa concursul de numire în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, infracţiunea fiind una de pericol, se consumă în momentul în care inculpatul AA. foloseşte influenţa sau autoritatea în scopul propus, chiar dacă acesta a fost atins sau nu.

Acuzarea a făcut trimitere şi la decizia nr. 94 din 13 octombrie 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2014, în cuprinsul căreia s-a statuat faptul că: "Ca atare, infracţiunea există nu doar atunci când, ca urmare a folosirii influenţei sau autorităţii, persoana care îndeplineşte o funcţie într-un partid, sindicat, patronat, urmăreşte obţinerea unor foloase materiale, ci şi atunci când, deşi nu urmăreşte, acceptă asemenea foloase, în sensul că are cunoştinţă că cei asupra cărora are influenţă sau autoritate procură asemenea foloase pentru sine sau pentru altul.

Pe de altă parte, consumarea infracţiunii nu este condiţionată de obţinerea efectivă a banilor, bunurilor sau a altor foloase necuvenite, ci este suficient ca subiectul activ să acţioneze în acest scop".

În ceea ce priveşte sintagma "de a folosi influenţa ori autoritatea sa", procurorul a avut în vedere şi jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional care a statuat că: "dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 78/2000 au în vedere săvârşirea faptei de către un subiect activ calificat, reprezentat de persoana care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial."

Astfel, Curtea a observat că, din punctul de vedere al legiuitorului, un element esenţial în reglementarea acestei infracţiuni este reprezentat de funcţia pe care persoana o desfăşoară în respectivele entităţi, aceasta trebuind să fie o funcţie de conducere, care se deosebeşte de celelalte (de exemplu, de funcţiile de execuţie) prin anumite caracteristici, precum natura şi amploarea obiectivelor, sarcinilor, autorităţii şi responsabilităţilor. Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, "conducător" este acea persoană care conduce un partid, o organizaţie, o instituţie, o întreprindere etc., iar "influenţă" este acea acţiune pe care o persoană o exercită asupra alteia (deliberat, pentru a-i schimba caracterul, evoluţia, sau involuntar, prin prestigiul, autoritatea, puterea de care se bucură).

Plecând de la aceste premise, Curtea a constatat că, din perspectiva dispoziţiei de lege criticate, "prin folosirea influenţei sau autorităţii se înţelege întrebuinţarea, uzitarea capacităţii persoanei de a schimba o decizie sau o hotărâre, de a insufla cuiva schimbarea de atitudine, concepţie, hotărâre, decizie, ca urmare a funcţiei de conducere pe care aceasta o deţine în entităţile prevăzute de dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 78/2000". (Decizia nr. 547 din 13 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 952 din 29 noiembrie 2017).

În plan jurisprudenţial, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a mai statuat că: "elementul material al laturii obiective constă în fapta subiectului activ de a folosi influenţa sau autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Realizarea efectivă a foloaselor nu este însă, o condiţie de existenţă a infracţiunii.

Prin folosirea influenţei sau autorităţii pe care le are subiectul activ al infracţiunii, se înţelege întrebuinţarea, utilizarea, uzitarea capacităţii persoanei de a schimba o decizie sau hotărâre datorită funcţiei pe care o deţine.

Folosirea se poate referi fie la influenţa, fie la autoritatea pe care le are subiectul activ, ori la amândouă, ele completându-se reciproc.

Influenţa - în sensul care interesează, este aptitudinea, capacitatea persoanei care exercită o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat, patronat ori persoana juridică fără scop lucrativ de a avea trecere, de a înrâuri asupra cuiva pentru a-i schimba atitudinea, concepţia, hotărârea, decizia, datorită funcţiei pe care o deţine.

Autoritatea este prestigiul, consideraţia, vaza, general acceptate a persoanei care îndeplineşte funcţia impusă subiectului activ al infracţiunii.

Atât influenţa cât şi autoritatea derivă din însăşi funcţia exercitată şi nu din calităţile individuale, personale ale persoanei învestită cu funcţie de conducere într-un partid sau într-un sindicat, patronat ori persoană juridică fără scop lucrativ, fiind inerente acestora.

Fapta de folosire a influenţei sau autorităţii nu poate fi realizată decât printr-o acţiune, infracţiunea fiind, aşadar, tipic şi exclusiv comisivă." DECIZIA Nr. 68 din 14 martie 2016 Înalta Curte de Casaţie şi JustiţieCompletul de 5 judecători

În speţă, inculpatul AA., preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş şi totodată preşedinte al Organizaţiei Judeţene Argeş a DDDDD., şi-a folosit influenţa şi autoritatea conferite de funcţiile publice şi politice deţinute, în scopul ajutării efective a judecătorului KKKKK. de a ocupa postul de preşedinte al Curţii de Apel Piteşti, în contextul derulării procedurilor de desfăşurare a concursului pentru funcţii de conducere al judecătorilor şi procurorilor, organizat în cursul lunii iulie 2009.

Or, dincolo de orice dubiu a rezultat că inculpatul AA. a realizat acţiuni concrete şi efective pentru a-l sprijini pe judecătorul KKKKK. să obţină foloase necuvenite, respectiv, funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Piteşti, folosindu-şi autoritatea şi influenţa conferite de funcţiile deţinute şi a contactat persoane din mediul politic şi al justiţiei cărora le-a solicitat demersuri pentru favorizarea în scopul menţionat a judecătorului KKKKK..

În susţinerea acuzaţiei au fost invocate declaraţiile martorilor MMMMM. (declaraţia din data de 20 februarie 2018, dată în cursul judecăţii în primă instanţă), AAAAAAA. (declaraţia din cursul umăririi penale şi declaraţia din data de 10 ianuarie 2018 dată în cursul cercetării judecătoreşti), KKKKK. (declaraţia din data de 20 februarie 2018 dată în faţa instanţei supreme), dar şi depoziţia inculpatului AA. dată în faza de judecată.

În concluzie, acuzarea a apreciat că fapta inculpatului AA., preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş şi preşedinte al Organizaţiei Judeţene Argeş a DDDDD., de a-şi folosi influenţa şi autoritatea în scopul ca KKKKK., judecător la Curtea de Apel Piteşti, să obţină foloase necuvenite, respectiv funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Piteşti întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen., deoarece pentru existenţa elementului material nu este necesar ca beneficiul să fie şi realizat, ci doar să rezulte intenţia de folosire a funcţiei şi autorităţii în acest scop.

În cauză, în opinia procurorului, legea penală mai favorabilă pentru inculpatul AA. o constituie C. pen. anterior, atât din punct de vedere al concursului de infracţiuni, dar şi din punct de vedere al prescripţiei.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 122 alin. (1) lit. d) din C. pen. din 1969 raportat la art. 124 din vechiul din C. pen., termenul de prescripţie al răspunderii penale pentru infracţiunea prevăzură art. 13 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. s-a împlinit în luna ianuarie 2017.

De asemenea, în situaţia în care s-ar aprecia ca lege penală favorabilă Noul din C. pen., în aplicarea şi a Deciziei nr. 297/2018 a Curţii Constituţionale, acuzarea a apreciat că termenul de prescripţie al răspunderii penale pentru infracţiunea prevăzură art. 13 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. s-a împlinit în iulie 2019, în raport de dispoziţiile art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen. raportat la art. 155 alin. (4) din C. pen.

De asemenea, Ministerul Public a invocat şi greşita individualizare a pedepsei aplicată inculpatului A., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Astfel, instanţa de fond în mod corect a apreciat că fapta inculpatului A., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din C. pen. anterior. Inculpatul a îndeplinit, cu ştiinţă, în mod defectuos îndatoririle de serviciu, semnând contractul, în afara mandatului acordat de CJ şi generând plăţi din bani publici, în afara celor asumate şi a dispoziţiilor legale aplicabile.

Conduita inculpatului în cadrul atribuţiilor de serviciu a produs un prejudiciu resimţit în patrimoniul CJ Argeş, autoritatea ce a furnizat fondurile Agenţiei, în limita valorii contractului, respectiv în cuantumul plăţii efectuate (de 39865 RON).

În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei, procurorul a considerat că în mod greşit a fost reţinută ca şi circumstanţa atenuantă, aspectele legate de circumstanţele personale, participarea la procedura de judecată, situaţia actuală familială şi profesională, lipsa antecedentelor penale ori a cercetării unor fapte concurente.

Or, acuzarea a precizat că individualizarea pedepsei trebuie să conducă la stabilirea unei sancţiuni care să reflecte in abstracto gravitatea atingerii valorii sociale ocrotite.

În acest sens, s-a făcut trimitere la considerentele deciziei nr. 434/A din 14 decembrie 2017 pronunţată în dosarul nr. x/2015 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform cărora criteriile de individualizare au în vedere stabilirea şi aplicarea pedepselor, indiferent dacă este vorba despre pedepse principale, complementare sau accesorii.

Astfel, la stabilirea duratei şi cuantumul pedepsei, precum şi a modalităţii de executare acuzarea a solicitat să fie avute în vedere, dispoziţiile art. 74 din C. pen., complexitatea pericolului social al faptei deduse judecăţii, elementele obiective şi subiective ce au condus la săvârşirea infracţiunii, impactul social produs de săvârşirea unor astfel de fapte, poziţia adoptată de inculpat pe parcursul procesului penal, personalitatea acestuia şi necesităţile procesului de reeducare şi resocializare, astfel încât pedeapsa să-şi poate îndeplini, atât funcţia coercitivă, de îndreptare, cât şi cea preventivă, de descurajare a săvârşirii unor fapte similare de către alte persoane.

Prin urmare, procurorul a învederat faptul că individualizarea pedepsei reprezintă una dintre cele mai importante şi sensibile operaţiuni juridice de a cărei acurateţe depinde în mod direct reuşita procesului de îndreptare şi recuperare a inculpaţilor, întrucât aceasta presupune, prin evaluarea gravităţii infracţiunii comise şi a periculozităţii infractorului, determinarea gradului de răspundere penală a inculpaţilor, în raport, cu care urmează să se stabilească pedeapsa şi modul de executare a acesteia.

În cauză, Contractul de prestări servicii nr. x/19.09.2008 a fost încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la procedura de achiziţie şi cea de utilizare a fondurilor publice.

Astfel, potrivit Hotărârii nr. 82/22.05.2008 Consiliul Judeţean Argeş, au fost alocate fonduri pentru ca studiul interdisciplinar să fie realizat de o comisie interdisciplinară formată din specialişti din cadrul Agenţiei de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a judeţului Argeş, instituţiilor de cultură din subordinea Consiliului Judeţean Argeş, Universităţii Piteşti şi Eparhiei Argeşului şi Muscelului.

La adoptarea acestei hotărâri de consiliu judeţean s-a avut în vedere printre altele, raportul înregistrat sub numărul x/13.05.2008 întocmit de inculpatul A., în calitate de director executiv al Agenţiei de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare, privind necesitatea elaborării studiului interdisciplinar.

Din actele de urmărire penală a rezultat, fără niciun dubiu, faptul că respectivul contract de prestări servicii s-a încheiat şi derulat cu S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti cu încălcarea hotărârii de consiliului judeţean, fiind angajate cheltuieli bugetare nejustificate, în condiţiile în care serviciile contractate puteau fi realizate chiar de către Agenţia de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a judeţului Argeş, care avea chiar atribuţii în acest sens sau celelalte organisme menţionate în hotărârea Consiliului Judeţean Argeş, cu atribuţii legale în acest sens.

Or, inculpatul A. prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu şi încălcând dispoziţiile legale art. 23 alin. (1) lit. g), alin. (2) lit. c), art. 24 (2) şi (3), art. 5 alin. (3), art. 54 alin. (1), (5) şi(6) din Legea nr. 273/2006, a utilizat fondurile băneşti cu o altă destinaţie decât cea pentru care au fost aprobate. Prin încheierea acestui contract de prestări servicii inculpatul A. a încălcat dispoziţiile art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii Agenţiei de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a judeţului Argeş.

Au mai fost încălcate dispoziţiile art. 47 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire."

În acest sens, Ministerul Public a considerat că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul A. ar fi dispus efectuarea de studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică încheierii unui astfel de contract; nu a verificat dacă pe piaţă mai există şi alte firme care să îi poată oferi aceste servicii. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi să creeze prejudicii Consiliului Judeţean Argeş şi un folos necuvenit pentru S.C. EEEEE. S.R.L. Bucureşti .

Latura subiectivă s-a realizat cu intenţie directă, în condiţiile în care inculpatul A. a cunoscut la momentul încheierii şi semnării contractului de prestări servicii că suma aprobată de Consiliul Judeţean Argeş era pentru realizarea studiului interdisciplinar de o comisie interdisciplinară formată din specialişti din cadrul Agenţiei de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a judeţului Argeş, instituţiilor de cultură din subordinea Consiliului Judeţean Argeş, Universităţii Piteşti şi Eparhiei Argeşului şi Muscelului şi nu de către o societate comercială.

Raportat la fapta inculpatului A. şi la calitatea acestuia avută la momentul săvârşirii faptei, acuzarea a apreciat că o pedeapsă mai mare faţă de acesta apropiată de limita superioară de sancţionare, ar fi mult mai potrivită şi ar satisface, atât scopul imediat al sancţiunii penale, cât şi scopul mediat - acela de a asigura sancţionarea fermă a unor fapte de corupţie care aduc atingere relaţiilor sociale privitoare la buna şi corecta desfăşurare a activităţii instituţiilor statului.

Totodată, s-a reţinut că la individualizarea pedepsei, instanţa de fond trebuia să aibă în vedere şi complexitatea pericolului social al faptelor deduse judecăţii, aşa cum au fost arătate anterior, elementele obiective şi subiective ce au condus la săvârşirea infracţiunii, impactul social produs de săvârşirea unor astfel de fapte, poziţia adoptată de inculpat pe parcursul procesului penal - de nerecunoaştere, personalitatea acestora şi necesităţile procesului de reeducare şi resocializare, astfel încât pedeapsa să-şi poate îndeplini, atât funcţia coercitivă, de îndreptare, cât şi cea preventivă, de descurajare a săvârşirii unor fapte similare de către alte persoane.

Nu în ultimul rând, procurorul a opinat că trebuie avut în vedere gravul prejudiciu de imagine adus administraţiei publice, în principal şi încrederii populaţiei în buna gestionare a fondurilor publice, în secundar.

Or, în cauză, per ansamblu, atitudinea inculpatului a fost nesinceră şi a încercat pe cât posibil să influenţeze şi să zădărnicească aflarea adevărului, motiv pentru care acuzarea a considerat că în cauză nu se impunea reţinerea în favoarea acestuia a circumstanţelor atenuante, raportat la împrejurările invocate de instanţa de fond.

Aşadar, pedeapsa aplicată inculpatului, atât în cuantum, cât şi ca modalitate de executare, nu a fost judicios individualizată, astfel încât, în raport cu exigenţele impuse de dispoziţiile legale, se impunea aplicarea unei pedepse majorate, iar pentru atingerea scopului acesteia, se impune executarea ei în regim de detenţie.

Referitor la reţinerea de către instanţa de fond a faptului că durata procedurii, de la momentul emiterii acuzaţiilor şi până în prezent a depăşit o durată rezonabilă, a solicitat instanţei de apel să aibă în vedere faptul că cercetarea penală nu este supusă unor termene limită, întrucât este necesară administrarea mai multor probe în temeiul cărora organele de urmărire penală pot concluziona asupra existenţei sau nu a elementelor şi indiciilor temeinice ale infracţiunilor prevăzute de legea penală.

Astfel, acuzarea a opinat că rezonabilitatea duratei procedurilor judiciare nu poate fi apreciată in abstracto, ci trebuie realizată în fiecare cauză în parte, în funcţie de circumstanţele sale concrete.

În acest sens, a făcut trimitere la cauza Bartenbach contra Austriei şi la hotărârea din 20 martie 2008, pronunţată în cauza Tudorache contra României, hotărâre din 29 septembrie 2005.

Prin urmare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a trasat pe tărâmul art. 6 paragraful 1 din Convenţie o serie de linii directoare, indicând, astfel criteriile ce trebuie avute în vedere în aprecierea caracterului rezonabil al duratei. În acest sens, instanţa de contencios european a arătat că este necesar ca analiza termenului de desfăşurare a procedurilor judiciare să se facă prin raportare la criteriile consacrate de jurisprudenţa sa, respectiv complexitatea cauzei în fapt şi în drept, comportamentul părţilor din proces, precum şi comportamentul autorităţilor statale competente, în special al autorităţilor judecătoreşti.

Acuzarea a menţionat că instanţa trebuie să ia în calcul "justul echilibru" ce trebuie menţinut între exigenţa celerităţii procedurilor judecătoreşti şi principiul general al unei bune administrări a justiţiei, în egală măsură consacrat de art. 6. (a se vedea cauza Boddaert contra Belgiei, hotărâre din 12 octombrie 1992, cauza C. pen. si alţii contra Franţei, hotărâre din 1 august 2000).

Totodată, a învederat că termenul rezonabil pentru durata unei proceduri trebuie apreciat în funcţie de circumstanţele cauzei şi având în vedere criteriile consacrate de jurisprudenţa Curţii Europene, cu referire în particular la complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului şi cel al autorităţilor competente (a se vedea, printre multe altele, Pelissier şi Sassi împotriva Franţei [MC], nr. 25.444/94, § 67, CEDO 1999-11).

În raport cu argumentele prezentate, dar şi jurisprudenţa instanţei de contencios european, acuzarea a considerat că în prezenta cauză penală nu se poate reţine o prelungire în timp a procedurii judiciare penale.

În susţinerea acestei alegaţii, acuzarea a avut în vedere o analiză corectă a litigiului penal datorat complexităţii cauzei, perioada în care s-a derulat procedura judiciară, numărul mare de inculpaţi, dar şi al martorilor audiaţi, probatoriul vast administrat pe parcursul procesului penal.

În ceea ce priveşte greşita ridicare a măsurii sechestrului asigurător, acuzarea a precizat următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., "procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune."

În doctrina juridică, măsurile asigurătorii sunt definite ca măsuri de constrângere reală şi constau în indisponibilizarea, până la soluţionarea definitivă a cauzei, a bunurilor mobile şi imobile precum şi a veniturilor aparţinând suspectului, inculpatului sau părţii responsabile civilmente, în vederea confiscării speciale, a confiscării extinse, executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a acoperirii despăgubirilor civile. Ele constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru şi, deşi au un caracter provizoriu, blochează orice activitate a suspectului, inculpatului sau părţii responsabile civilmente sau a oricărei persoanei în posesia sau proprietatea căreia se află bunurile ce urmează să fie supuse confiscării.

Totodată, potrivit art. 249 alin. (5) din C. proc. pen.., "măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora."

Totodată, pentru înfiinţarea sechestrului asigurător, în raport, cu dispoziţiile art. 249 din C. proc. pen., procurorul a avut în vedere evitarea ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii unor bunuri care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

Pe cale jurisprudenţială şi doctrinară s-a statuat, că măsura sechestrului asigurător se înfiinţează atunci când există o creanţă constată printr-un înscris care nu constituie titlu executoriu şi care nu trebuie să fie neapărat exigibilă, pentru că în caz contrar s-ar trece la executare.

Instanţa de contencios constituţional a statuat prin Decizia nr. 894 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 4 martie 2016, că măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale cu caracter real care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile care aparţin suspectului, inculpatului, persoanei responsabile civilmente sau altor persoane, prin instituirea unui sechestru asupra acestora în vederea confiscării speciale, a confiscării extinse, executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori acoperirii despăgubirilor civile.

De asemenea, Ministerul Public a subliniat şi faptul că aceste măsuri au caracter provizoriu, având rolul de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea să asigure repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune, plata amenzii, a cheltuielilor judiciare sau realizarea confiscării, dispuse prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă.

Totodată, a arătat că măsurile asigurătorii se dispun de procuror, în cursul urmăririi penale, din oficiu sau la cererea părţii civile, prin ordonanţă motivată, de judecătorul de cameră preliminară sau de instanţa de judecată în timpul procesului penal, la sesizarea procurorului, a părţii civile sau din oficiu, prin încheiere motivată, producându-şi efectele de la momentul dispunerii până la momentul pronunţării hotărârii definitive în dosarul penal. (paragraful 17).

Prin urmare, acuzarea a apreciat că aceste exigenţe au fost respectate de către procurorul de caz, motiv pentru care a solicitat instanţei de apel menţinerea acestor măsuri asigurătorii dispuse prin Ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 faţă de toţi inculpaţii până la achitarea integrală a prejudiciului produs, ca urmare a desfăşurării activităţii infracţionale.

Faţă de cele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., acuzarea a solicitat:

Admiterea apelului, desfiinţarea în parte a sentinţei penale nr. 393 din 27 iunie 2018 pronunţată în dosar nr. x/2015 şi pe cale de consecinţă:

- condamnarea inculpaţilor AA., Q., BB., K., L., Y., F., MM., LL., GG., C., W., V., NN., PP., S., DD., KK., X., D., H., U., R., O., G., JJ., QQ., FF., E., P., N., B., OO., T., J., HH., CC., I., EE., Z., pentru faptele pentru care au fost trimişi în judecată, în raport cu acuzaţia de abuz în serviciu indiferent de forma participaţiei în care a săvârşită fapta, respectiv autorat, complice, instigator şi complicitate morală mijlocită în forma complicităţii la instigare.

În temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., a solicitat instanţei de apel să constate încetat procesul penal pentru inculpaţii M. şi II., ca urmare a intervenirii decesului acestora pe parcursul procesului penal, lăsând latura civilă nesoluţionată potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (5) din C. proc. civ.

Pentru inculpaţii AA., Q., a solicitat instanţei să constate că legea penală mai favorabilă, în cauză, raportat la faptele circumscrise ilicitului penal, săvârşite sub imperiul vechii legi, este cea a C. pen. anterior, dispoziţii care sunt mai favorabile nu sub aspectul cuantumului pedepselor stabilite de legiuitor pentru infracţiunile respective, ci doar în ceea ce priveşte stabilirea pedepsei principale în caz de concurs de infracţiuni.

- pentru inculpatul AA., a solicitat constatarea împlinirii termenului de prescripţie al răspunderii penale pentru infracţiunea prevăzută art. 13 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Pentru inculpatele K. şi BB., procurorul a considerat că legea penală mai favorabilă este legea penală nouă, dispoziţii care sunt mai favorabile sub aspectul cuantumului pedepselor stabilite de legiuitor, astfel pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 248, cu reţinerea şi art. 2481 din C. pen. anterior raportat art. 132 din Legea nr. 78/2000 şi art. 41 alin. (2) din vechiul din C. pen. limitele de pedeapsă sunt de la 5 la 15 ani, faţă de dispoziţiile din noul din C. pen. unde pedeapsa pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 297 alin. (1) raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. limitele de pedeapsă sunt de la 2 ani şi 6 luni la 9 ani şi 3 luni.

Pentru inculpaţii primari C., F., LL.,MM., PP., B., GG., G., A., D., T., X., FF., S., W., V., NN., H., U., E., P., J., HH., OO., Z., L., Y., R., O., JJ., F., M., II., I., Ion, DD., N., X., QQ., EE. s-a apreciat că legea penală mai favorabilă este legea penală nouă dispoziţii care sunt mai favorabile sub aspectul cuantumului pedepselor stabilite de legiuitor, astfel pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 248 din C. pen. anterior raportat art. 132 din Legea nr. 78/2000 şi art. 41 alin. (2) din vechiul din C. pen. limitele de pedeapsă sunt de la 3 la 15 ani, faţă de dispoziţiile din noul din C. pen. unde pedeapsa pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 297 alin. (1) raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. limitele de pedeapsă sunt de la 2 ani şi 6 luni la 9 ani şi 3 luni.

În baza dispoziţiilor art. 64 alin. (1) lit. a), b), c) cu raportare la art. 65 alin. (1) din vechiul C. pen. a solicitat instanţei de apel aplicarea pedepselor accesorii şi complementare faţă de toţi inculpaţii.

Pentru inculpata NN., pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) acuzarea a solicitat instanţei să dea eficienţă dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. privind individualizarea pedepsei în raport cu recunoaşterea faptei şi să dispună condamnarea inculpatei la o pedeapsă cu suspendare a executării pedepsei sub supraveghere în condiţiile art. 91 alin. (1) lit. a) din C. pen.

Mai mult decât atât, acuzarea a apeciat că o pedeapsă mai mare, faţă de inculpaţii AA., Q., BB. şi K. apropiată de limita superioară de sancţionare, ar fi mult mai potrivită şi ar satisface, atât scopul imediat al sancţiunii penale, cât şi scopul mediat, acela de a asigura sancţionarea fermă a unor fapte de corupţie care aduc atingere relaţiilor sociale privitoare la buna şi corecta desfăşurare a activităţii instituţiilor statului.

Totodată, la individualizarea pedepsei, procurorul a menţionat că instanţa de fond trebuie să aibă în vedere şi complexitatea pericolului social al faptelor deduse judecăţii, aşa cum au fost arătate anterior, elementele obiective şi subiective ce au condus la săvârşirea acestora, impactul social produs de săvârşirea unei astfel de fapte, calitatea inculpaţilor la momentul săvârşirii faptei, aceea de preşedinte de consiliul judeţean, deputat, primar, poziţia adoptată de inculpaţi pe parcursul procesului penal de nerecunoaştere, personalitatea acestora şi necesităţile procesului de reeducare şi resocializare, astfel încât pedeapsa să-şi poate îndeplini, atât funcţia coercitivă, de îndreptare, cât şi cea preventivă, de descurajare a săvârşirii unor fapte similare de către alte persoane.

Nu în ultimul rând, Ministerul Public a precizat că trebuie avut în vedere gravul prejudiciu de imagine adus administraţiei publice locale şi judeţene, în principal, şi încrederii populaţiei în buna gestionare a fondurilor publice, în secundar.

- A solicitat şi reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului A.;

- În temeiul dispoziţiilor art. 25 raportat la art. 397 din C. proc. pen. a solicitat admiterea acţiunilor formulate de părţile civile şi obligarea inculpaţilor la plata despăgubirilor către unităţile administrativ teritoriale, care s-au constituit parte civilă în procesul penal, respectiv:

- obligarea, în solidar, a incupaţilor AA. şi Q. la plata sumei de 430.191,73 RON către Consiliul Judeţean Argeş;

- obligarea, în solidar, a inculpaţilor Y. şi inculpata BB. la plata sumei de 18.914,36 RON către Unitatea Administrativ Teritorială Valea Danului;

- obligarea, în solidar, a inculpaţilor F. şi K. la plata sumei de 20.706,39 RON către Unitatea Administrativ Teritorială Miceşti;

- obligarea, în solidar, a inculpaţilor PP. şi BB. la plata sumei de 25.000 RON către Unitatea Administrativ Teritorială Corbi;

- obligarea, în solidar, a inculpaţilor S. şi K. la plata sumei de 20.706,39 RON către Unitatea Administrativ Teritorială Leordeni;

- obligarea, în solidar, a inculpaţilor DD. şi K. la plata sumei de 20.706,39 RON către Unitatea Administrativ Teritorială Stâlpeni;

- obligarea, în solidar, a inculpaţilor KK. şi K. la plata sumei de 20.706,39 RON către Unitatea Administrativ Teritorială Budeasa;

- obligarea, în solidar, a inculpaţilor X. şi BB. la plata sumei de 20.857,36 RON către Unitatea Administrativ Teritorială Mihăeşti;

- obligarea, în solidar, a inculpaţilor D. şi BB. la plata sumei de 32.010,11 RON către Unitatea Administrativ Teritorială Lunca Corbului;

- obligarea, în solidar, a inculpaţilor JJ. şi K. la plata sumei de 18.771,22 RON către Unitatea Administrativ Teritorială Mărăcineni;

- obligarea, în solidar, a inculpaţilor FF., K., AA. şi Q. la plata sumei de 34.252,16 RON către Unitatea Administrativ Teritorială Ţiţeşti;

- obligarea, în solidar, a inculpaţilor E., K., AA. şi Q. la plata sumei de 20.706,39 RON către Unitatea Administrativ Teritorială Stolnici;

- obligarea, în solidar, a inculpaţilor P., K., AA. şi Q. la plata sumei de 22.641,57 RON către Unitatea Administrativ Teritorială Corbeni;

- obligarea, în solidar, a inculpaţilor B., K., AA. şi Q. la plata sumei de 18.771,22 RON către Unitatea Administrativ Teritorială Vedea;

- obligarea, în solidar, a inculpaţilor J., K., AA. şi Q. la plata sumei de 1935,17 RON către Unitatea Administrativ Teritorială Nucşoara;

- obligarea, în solidar, a inculpaţilor HH. şi BB. la plata sumei de 43.493,79 RON către Unitatea Administrativ Teritorială Brăduleţ;

- obligarea, în solidar, a inculpaţilor CC. şi BB. la plata sumei de 43.308,74 RON către Unitatea Administrativ Teritorială Bughea de Sus;

- obligarea, în solidar, a inculpaţilor EE. şi BB. la plata sumei de 43.493,80 RON către Unitatea Administrativ Teritorială Mioarele;

- obligarea inculpatei NN. la achitarea prejudiciului în cuantum de 20.706,39 RON faţă de Unitatea Administrativ Teritorială Coseşti, având în vedere faptul că instanţa de fond a dispus restituirea sumei de 20.707 RON consemnate la YYYY. S.A., conform chitanţei nr. x/1 din 10.07.2015 şi recipisei de consemnare nr. x din 10.07.2015, de către această inculpată;

- obligarea, în solidar, a inculpaţilor N. şi K. la plata sumei de 39.865 RON către Consiliul Judeţean Argeş.

În raport de dispoziţiile art. 112 alin. (1) lit. a) din C. pen., procurorul a solicitat instanţei de apel să dispună confiscarea sumelor, reprezentând prejudiciul adus unităţilor administrative teritoriale care nu s-au constituit parte civilă în cauză, astfel:

- Confiscarea de la inculpaţii L. şi BB. a sumei de 31.294,29 RON, referitor la prejudiciul produs Unitatea Administrativ Teritorială Cuca;

- Confiscarea de la inculpaţii MM., LL. şi K. a sumei de 22.641,57 RON, referitor la prejudiciul produs Unitatea Administrativ Teritorială Dragoslavele;

- Confiscarea de la inculpaţii GG. şi K. a sumei de 32.317,46 RON, referitor la prejudiciul produs Unitatea Administrativ Teritorială Dâmbovicioara;

- Confiscarea de la inculpaţii C. şi K. a sumei de 20.714,22 RON, referitor la prejudiciul produs Unitatea Administrativ Teritorială Moşoaia;

- Confiscarea de la inculpaţii V., W. şi K. a sumei de 20.706,39 RON, referitor la prejudiciul produs Unitatea Administrativ Teritorială Stoeneşti;

- - Confiscarea de la inculpaţii H. şi K. a sumei de 20.706,39 RON, referitor la prejudiciul produs Unitatea Administrativ Teritorială Morăreşti;

- - Confiscarea de la inculpaţii U. şi K. a sumei de 18.771,22 RON, referitor la prejudiciul produs Unitatea Administrativ Teritorială Sălătrucu;

- - Confiscarea de la inculpaţii R. şi K. a sumei de 20.706,39 RON, referitor la prejudiciul produs Unitatea Administrativ Teritorială Şuici;

- Confiscarea de la inculpaţii O., G. şi K. a sumei de 20.706,39 RON, referitor la prejudiciul produs Unitatea Administrativ Teritorială Mălureni;

- Confiscarea de la inculpaţii I. şi, BB. a sumei de 44178,32 RON, referitor la prejudiciul produs Unitatea Administrativ Teritorială Rociu;

- Confiscarea de la inculpaţii Z. şi BB. a sumei de 43.600,46 RON, referitor la prejudiciul produs Unitatea Administrativ Teritorială Negraşi;

- Confiscarea de la inculpata BB. a sumei de 35.978,80 RON, referitor la prejudiciul produs Unitatea Administrativ Teritorială Domneşti.

În raport cu dispoziţiile art. 118 indice1 alin. (1) lit. a) din vechiul din C. pen., acuzarea a considerat că lege penală mai favorabilă pentru inculpaţii AA. şi Q. este legea veche, şi respectiv art. 112 alin. (1) lit. a) din noul C. pen. lege penală mai favorabilă pentru inculpaţii N., OO., T., QQ., BB. şi K., astfel că a solicitat instanţei să dispună confiscarea sumelor, reprezentând prejudiciul adus unităţilor administrative teritoriale care nu s-au constituit parte civilă în cauză, astfel:

- Confiscarea de la inculpaţii N., K., AA. şi Q. a sumei de 45.428,97 RON, referitor la prejudiciul produs Unitatea Administrativ Teritorială Mozăceni;

- Confiscarea de la inculpaţii OO., K., AA. şi Q. a sumei de 9.385,61 RON, referitor la prejudiciul produs Unitatea Administrativ Teritorială Cocu;

- Confiscarea de la inculpaţii K., AA. şi Q. a sumei de 18.771,22 RON, referitor la prejudiciul produs Unitatea Administrativ Teritorială Uda;

- Confiscarea de la inculpaţii T., K., AA. şi Q. a sumei de 9.835,61 RON, referitor la prejudiciul produs Unitatea Administrativ Teritorială Băbana;

- Confiscarea de la inculpaţii QQ., BB., AA. şi Q. a sumei de 19.883,39 RON, referitor la prejudiciul produs Unitatea Administrativ Teritorială Cotmeana.

Totodată, acuzarea a considerat că, în cauză, se impune a fi menţinute măsurile asiguratorii dispuse prin ordonanţa nr. 95/P/2011 din 26.06.2015 faţă de toţi inculpaţii până la achitarea integrală a prejudiciului.

În concluzie, în temeiul dispoziţiilor art. 398 din C. proc. pen. raportat la art. 272 alin. (1) din acelaşi cod, a solicitat instanţei de apel obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare către stat.

În apelul declarat de apelantul intimat inculpat B., acesta a invocat Decizia Curţii Constituţionale nr. 40 din 15 iunie 2016, criticând sentinţa penală nr. 393 din 07 iunie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în dosarul nr. x/2015.

În acest sens, a precizat că instanţa de fond a reţinut, fără a face nicio diferenţiere între inculpaţii care au exercitat funcţia de primar, că "Indiferent dacă strategiile de dezvoltare locală elaborate cu EEEEE. au servit sau nu la atragerea de fonduri europene, încheierea contractelor cu aceasta a respectat exigenţele în vigoare pentru atribuirea directă, situaţie în care instanţa va considera aplicabile dispoziţiile art. 16 lit. a) Cod, proc. pen."

In aceste condiţii distincţia dintre tipicitatea obiectivă şi tipicitatea subiectivă a fost una artificială.

Apărarea a menţionat că, odată ce s-a reţinut, în mod corect, că nu este întrunit elementul material al infracţiunii şi lipseşte urmarea prevăzută de lege, respectiv producerea prejudiciului la care se referă actul de acuzare, este indiferentă atitudinea subiectivă pe care ar fi avut-o inculpaţii.

S-a opinat faptul că absenţa acestor elemente conduce la concluzia că fapta, aşa cum este ea reglementată de art. 297 alin. (1) din C. pen., nu există, ceea ce atrage achitarea în temeiul art. 16 lit. a) din C. proc. pen.

În acest context, s-a precizat că legiuitorul nu a avut în vedere doar existenţa faptei în materialitatea sa, respectiv încheierea contractelor, ci fapta aşa cum a fost aceasta incriminată de legea penală.

Prin urmare, apărarea a considerat că sucesiunea în care sunt reglementate cazurile de achitare prin art. 16 din C. proc. pen., conduce la concluzia că existenţa cazului prevăzut la lit. a) a textului de lege citat, care vizează latura materială a infracţiunii, exclude posibilitatea de a mai analiza latura subiectivă, deci posibila existenţă a cazului prevăzut de art. 16 lit. b) teza a II-a din acelaşi cod.

Având în vedere că deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii erga omnes de la data publicării lor în Monitorul Oficial, apărarea a considerat că de la data publicării deciziei nr. 405/15.06.2016, prevederile art. 297 alin. (1) din C. pen. pot fi interpretate şi aplicate în prezenta cauză numai prin raportare la obligaţiile de serviciu care îi erau impuse inculpatului prin legi şi ordonanţe ale Guvernului, despre care se susţine prin rechizitoriu că le-ar fi încălcat.

Sub acest aspect s-a menţionat că, după publicarea deciziei Curţii Constituţionale, Direcţia Naţională Anticorupţie a depus la dosar un memoriu prin care a încercat să armonizeze conţintul rechizitoriului cu exigenţele acestei decizii, în acest scop fiind invocate mai multe prevederi din legi şi ordonanţe despre care s-a susţinut că se referă la atribuţiile de serviciu ale inculpaţilor şi s-a încercat să se demonstreze că acestea ar fi fost încălcate.

În cuprinsul motivelor de apel, inculpatul a invocat dispoziţiile art. 329 din C. proc. pen. potrivit cărora actul de sesizare al instanţei este însă rechizitoriul, iar art. 328 din acelaşi cod prevede că acest act se limitează şi la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală. Prin urmare, s-a arătat că nicio prevedere legală nu permite modificarea sau completarea rechizitoriului, ulterior sesizării instanţei.

Astfel, s-a opinat că memoriul depus de către Direcţia Naţională Anticorupţie este lipsit de eficacitate juridică.

S-a mai învederat faptul că instanţa trebuia să se raporteze numai la pretinsele încălcări atribuţiilor de serviciu prevăzute de lege, care ar fi fost menţionate în actul de sesizare, iar nu să analizeze şi adăugirile care i-au fost aduse acestuia printr-un act neprevăzut de legea procesual penală. Or, rechizitoriul nu conţine nicio referire la vreo atribuţie de serviciu reglementată de lege pe care inculpatul B. să o fi încălcat.

Apărarea a menţionat că prevederile legale menţionate în memoriul depus la dosar ulterior sesizării instanţei, fie nu reglementează atribuţii de serviciu ale primarului, fie nu au fost încălcate de acesta.

În acest sens, s-a precizat că art. 1 din O.U.G. nr. 34/2006 nu instituie atribuţii în sarcina primarilor, ci reglementează "regimul juridic al contractului de achiziţie publică, al contractului de concesiune de lucrări publice şi al contractului de concesiune de servicii, procedurile de atribuire a acestor contracte, precum şi modalităţile de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva actelor emise în aceste proceduri."

Totodată, potrivit art. 68 alin. (3), lit. c) din Legea nr. 215/2001, primarul "elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale şi le supune aprobării consiliului local.

Pentru îndeplinirea acestei atribuţii şi pentru îndeplinirea obligaţiei impuse de art. 1 din H.G. nr. 246/2006, prin achiziţionarea serviciului de elaborare a strategiei de dezvoltare a comunei de la un agent economic specializat, inculpatul a precizat că a solicitat aprobarea consiliului local.

De asemenea, Consiliul local al comunei Vedea, prin hotărârea nr. 44/10.08.2007 a aprobat elaborarea strategiei de dezvoltare a comunei pentru perioada 2007-2013, prin contractarea serviciului cu o firmă de consultanţă, "cu respectarea procedurilor în vigoare". La fel ca orice altă hotărâre a consiliului aceasta a fost supusă controlului de legalitate de către Prefectul judeţului Argeş care nu a identificat nicio neregulă.

În acest sens, s-a arătat că alegerea procedurii şi modul în care aceasta se derulează nu este însă de competenţa primarului, ci a comisiei de evaluare constituită conform art. 30 din Normele de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobate prin H.G. nr. 71/2207.

Totodată, conform art. 38 alin. (4), lit. e) din Legea nr. 215/2001, consiliul local "aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale, iar art. 38 alin. (6) din Legea nr. 215/2001 dă în competenţa consiliului local asigurarea cadrului necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local (lit. a), ceea ce implică şi dezvoltarea urbană.

Mai mult decât atât, s-a criticat şi faptul că, în considerentele sentinţei penale atacate, nu se face nicio referire la "nesocotirea condiţiilor prevăzute de lege" pentru încheierea contractelor care să îl aibe ca autor pe inculpatul B.. Ca urmare, s-a opinat că excluderea sa din categoria inculpaţilor care au fost achitaţi în temeiul art. 16 lit. a) din C. proc. pen. este lipsită de orice fundament.

În acest sens, s-a precizat că nu orice încălcare a legii atrage răspunderea penală a făptuitorului, existând şi alte forme ale răspunderii juridice. De aceea, presupunând că inculpatul ar fi încălcat unele condiţii prevăzute de lege "punctuale şi restrânse" aşa cum a reţinut instanţa de fond, s-a apreciat că ar fi trebuit să fie avut în vedere că faptele care constituie încălcări ale prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 nu sunt incriminate ca infracţiuni, ci sunt contravenţii, prevăzute de art. 293 (sunt prevăzute 28 de fapte contravenţionale) şi sancţionate de art. 293.

În aceste condiţii, s-a considerat că temeiul achitării ar fi trebuit să fie art. 16 lit. b) teza I din C. proc. pen.

Pe cale de consecinţă, în temerul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., în principal, a solicitat instanţei de apel admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale apelate şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care instanţa să dispună achitarea inculpatului B. în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.. pentru fapta de de abuz în serviciu, prevăzută şi pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen., iar în subsidiar, pronunţarea soluţiei achitării în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen.

În apelul formulat, apelantul intimat inculpat A., în conformitate cu dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. a solicitat instanţei de apel admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei instanţei de fond procedând potrivit regulilor referitoare la soluţionarea acţiunii penale şi acţiunii civile la judecata în fond, urmând ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună:

- în principal achitarea inculpatului A. în temeiul art. 16 lit. a) din C. proc. pen. pentru infracţiunea de abuz în serviciu reţinută în sarcina sa prin Rechizitoriul x emis la data de 18 noiembrie 2015;

- în subsidiar, achitarea inculpatului A. în temeiul art. 16 lit. b) teza I din C. proc. pen. pentru infracţiunea de abuz în serviciu reţinută în sarcina sa prin Rechizitoriul x emis la data de 18 noiembrie 2015.

De asemenea, apărarea a solicitat instanţei de apel să constate că, instanţa de fond cu ocazia expunerii considerentelor pe care se fundamentează soluţia de condamnare a inculpatului A. a omis în analiza sa, mijloace de probă reprezentate de înscrisuri aflate la dosar şi împrejurări de fapt, foarte utile, concludente şi pertinente în demersul stabilirii realităţii faptice de la data săvârşirii de către inculpat a presupusei fapte de abuz în serviciu.

S-a constatat că, instanţa de judecată a fondului cu prilejul pronunţării şi motivării soluţiei de condamnare a inculpatului A. nu s-a raportat la mijloace de probă aflate la dosar, care erau de natură a reliefa de o manieră exhaustivă o realitate obiectivă, limitându-se a scoate din context şi a interpreta în mod eronat, elemente izolate cum este şi cazul atribuţiilor A.I.P.D.A.

În cuprinsul motivelor de apel, apărarea a considerat şi faptul că instanţa de judecată a fondului a interpretat situaţia de fapt trecând cu vederea mijloacele de probă care dovedesc dincolo de orice îndoială că inculpatul A. a respectat obiectivele A.I.P.D.A. la data semnării Contractului de Prestări Servicii nr. 3/19.09.2008.

S-a reţinut şi faptul că au fost ignorate de către instanţa de fond, mijloace de probă care dovedesc nevinovăţia inculpatului, respectiv Contractul de Prestări Servicii nr. 3/19.09.2008, care a avut în vedere dispoziţiile din Anexa 1 lit. D) la HCJ nr. 56 .

Totodată, în opinia apărării nu trebuia pierdută din vedere împrejurarea conform căreia, inculpatul a semnat un contract care, în prealabil fusese verificat pe aspectul legalităţii sale de către departamentul juridic şi cel financiar-contabil, dovadă în acest sens făcând semnăturile numiţilor YYYYYY. (departamentul juridic) şi ZZZZZZZ. (departamentul financiar).

Aşadar, ipoteza încheierii unor acte "contrare raţiunii de a exista" nu a fost susţinută de niciun mijloc de probă.

Mai mult decât atât, apărarea a opinat că instanţa de judecată a fondului a făcut o prezentare a organigramei A.I.P.D.A. fără a evidenţia în mod concret dacă Agenţia avea în structura sa resurse umane calificate să realizeze "Studiul interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al Judeţului Argeş".

Cu privire la Contractul de Prestări Servicii nr. 3/19.09.2008, s-a arătat că acesta s-a încheiat şi derulat cu societatea EEEEE. S.R.L., cu încălcarea Hotărârii Consiliului Judeţean.

În acest sens, apărarea a susţinut că încheierea contractului, aşa cum rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă, a fost făcută de către inculpatul A. la data de 19 septembrie 2008 în condiţiile în care, contractul a fost verificat din perspectiva legalităţii de către departamentul juridic prin juristul YYYYYY. şi departamentul financiar prin ZZZZZZZ..

S-a precizat că derularea contractului s-a făcut asa cum rezultă si din înscrisurile de la dosar, de către doamna ZZZZZZ. potrivit dispoziţiei 298/01.10.2008 a preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş, inculpatul AA., începând cu data de 01.10.2008, atribuţiile inculpatului A. au fost exercitate de numita ZZZZZZ., căreia prin dispoziţia 316/14.10.2008 i-a fost atribuit şi dreptul de semnătură".

Aşadar, apărarea a considerat că, în mod eronat, a reţinut instanţa de fond în considerentele sale, derularea contractului de către inculpatul A..

În acest context, s-a menţionat că inculpatul nu a urmat propria sugestie formulată în conţinutul Raportului nr. x/13.05.2008 cu privire la instituţiile care, ar fi fost recomandat să ia parte la elaborarea studiului interdisciplinar, recomandare care a fost ulterior preluată în HCJ nr. 82/22.05.2008. Această împrejurare s-a datorat refuzului instituţiilor enumerate în Raportul nr. x şi HCJ nr. 82 de a participa datorită volumului mare de activitate şi resurse pe care trebuiau să le aloce în cadrul participării la realizarea activităţilor de analiză pe teren a monumentelor istorice (peste 102 obiective), prin raportare la valoarea mică a bugetului alocat de A.I.P.D.A., respectiv 40.000 RON. Negocierile cu instituţiile menţionate mai sus le-a purtat doamna AAAAAAAA., funcţionar al Agenţiei însărcinat cu achiziţiile publice, care în lunile iunie, iulie, august 2008 a făcut demersuri pentru constituirea comisiei interdisciplinare.

În cuprinsul motivelor de apel, s-a apreciat că instanţa de judecată a interpretat în mod eronat situaţia de fapt, neanalizând două importante aspecte: primul este legat de împrejurarea că, Agenţia putea şi chiar trebuia să realizeze studiul.

În acest sens, s-a arătat că înscrisurile aflate la dosarul cauzei, dovedesc dincolo de orice îndoială că, Agenţia (A.I.P.D.A.) nu avea în organigramă specialişti acreditaţi cu competenţă în analiza şi evaluarea monumentelor istorice şi de patrimoniu, deci nu putea realiza singură studiul interdisciplinar.

Cât priveşte obligaţia imperativă reţinută de instanţă în sarcina Agentei: "chiar trebuia" să realizeze studiul interdisciplinar, s-a opinat că nici aceasta nu corespunde realităţii faptice fundamentate pe documente. Agenţia avea obligaţia de a coordona şi supraveghea realizarea studiului interdisciplinar de către persoanele competente să-l realizeze. Dacă instanţa ar fi analizat documentul "Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş" al cărui vast material documentar se află în mare parte la dosarul cauzei, ar fi constatat că prin natura sa acest studiu necesită expertiza unor persoane acreditate în analiza şi evaloarea monumentelor istorice.

S-a învederat şi faptul că obligaţia imperativă de a realiza studiul poate lesne fi răsturnată de o realitate obiectivă: lipsa specialiştilor acreditaţi în materie de monumente din organigrama Agenţiei (A.I.P.D.A.), aspect dovedit cu înscrisurile ce descriu schema de personal a Agenţiei la data încheierii Contractului de Prestări Servicii Nr. 3/19.09.2008.

Al doilea aspect criticat de către apărare se referă la angajarea în mod inutil şi nejustificat a unor cheltuieli bugetare provenite din venituri publice.

Prin urmare, s-a precizat că aceste cheltuieli au fost prevăzute prin HCJ nr. 82/22.05.2008 exclusiv pentru realizarea Studiului interdiscîplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş. Suma de 40.000 RON alocată realizării studiului indicat mai sus, avea ca scop tocmai susţinerea chelutuielilor logistice şi de redactare a acestuia. Indiferent de cine ar fi realizat studiul interdisciplinar, procesul de evaluare la faţa locului a celor peste 102 monumente istorice şi de patrimoniu de pe raza Judeţului Argeş, proces care presupunea analiza fiecărui monument în parte (cercetarea stării în care se afla monumentul, fotografierea şi efectuare de măsurători pe teren), activitate urmată de întocmirea fişelor şi apoi redactarea studiului, necesita alocarea unor importante sume de bani.

S-a mai arătat că inculpatul A. acea calitatea de ordonator terţiar de credite, şi în această calitate, inculpatul a respectat dispoziţiile legale cu privire la modul de folosire a fondurilor provenite din surse publice, aspect ce a fost constatat şi de către inspectorii Curţii de Conturi a României- Camera de Conturi a Judeţului Argeş în raportul privind finanţele publice locale pe anul 2008 la nivelul Judeţului Argeş.

Apărarea a învederat că din conţinutul Raportului anterior indicat, cu privire la structura şi execuţia bugetului pe ansamblul Judeţului Argeş pe anul 2008 reiese că, Agenţia pentru Implementarea Proiectelor de Dezvoltare a Judeţului Argeş nu a fost evidenţiată pentru săvârşirea vreunor abateri cu privire la structura şi execuţia bugetului pe parcursul anului 2008.

Mai mult decât atât, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, inculpatul A., nu a săvârşit nicio abatere, de nicio natură cu privire la modul de folosire a resurselor financiare provenite din surse publice.

S-a constatat, totodată că, în cuprinsul considerentelor pe care se sprijină soluţia de condamnare, instanţa de fond nu a reţinut spre analiză una dintre probele esenţiale, din care rezultă modalitatea în care în cursul anului 2008, inculpatul a înţeles să folosească resursele financiare provenite din surse publice, respectiv Raportul Curţii de Conturi a României -Camera de Conturi a Judeţului Argeş privind finanţele publice pe anul 2008 la nivelul Judeţului Argeş.

De asemenea, apărarea a apreciat că instanţa de judecată nu a formulat nicio apreciere sau acuzaţie cu privire la încălcarea vreunui text de lege de către inculpatul A. în contextul încheierii Contractului de Prestări Servicii nr. 3/19.09.2008 cu referire la Decizia nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale.

În acest sens, s-a constatat că hotărârea de condamnare a inculpatului A. are la bază considerente ce conţin o analiză calitativă şi de oportunitate a activităţii pretins infracţionale a inculpatului, fără a se face nicio trimitere la modalitatea concretă în care, cu ocazia îndeplinirii sarcinilor de serviciu inculpatul a încălcat dispoziţiile legale şi, totodată, care sunt textele de lege pe care inculpatul le-a încălcat prin acţiunile sale.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, apărarea a precizat că instanţa de judecată a fondului a expus o situaţie de fapt total străină celei reţinute în sarcina inculpatului A., făcând trimitere la practica judiciară. Astfel, prima instanţă s-a raportat la o jurisprudenţă care tratează împrejurarea de fapt în care, persoana acuzată a ignorat total procedura de achiziţie publică, această împrejurarea neavând nicio legătură cu situaţia de fapt reţinută în sarcina inculpatului A..

Dintr-o analiză obiectivă a datelor şi împrejurărilor în care, reprezentaţii A.I.P.D.A. printre care şi inculpatul A. au hotărât să angajeze societatea EEEEE. S.R.L. prin atribuirea directă a contractului de prestări servicii, apărarea a opinat că s-au respectat dispoziţiile art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, suma ce reprezenta preţul contractului, respectiv 9183 euro, fiind sub plafonul prevăzut de actul normativ anterior indicat.

Aşadar, s-a concluzionat că, prin raportare la dispoziţiile art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 şi, totodată, la valoarea Contractului de Prestări Servicii nr. 3/19.09.2008, inculpatul A. nu avea obligaţia de a organiza o procedură de achiziţie publică, având posibilitatea legală de a achiziţiona direct serviciile de la societatea EEEEE. S.R.L.

Faţă de această împrejurare, s-a constatat în sens obiectiv că, asocierea situaţiei de fapt reţinute în sarcina inculpatului cu jurisprudenţa care sancţionează persoanele acuzate că au ignorat total procedura de achiziţie publică, reprezintă o modalitate eronată de apreciere din partea instanţei de fond.

De asemenea, apărarea a apreciat că, instanţa de judecată a fondului cu ocazia pronunţării soluţiei de condamnare, atât sub aspectul laturii penale, cât şi sub cel al laturii civile a înlăturat mijloace de probă, care se regăsesc, atât în cuprinsul dosarului de urmărire penală nr. 95/P/2012, cât şi în cuprinsul dosarului de fond nr. x/2015, mijloace de probă de natură a dovedi dincolo de orice îndoială inexistenţa oricărui prejudiciu.

În dovedirea inexistenţei prejudiciului pretins produs de către inculpatul A. prin încheierea din data de 19 septembrie 2008 a Contractului de Prestări Servicii nr. 3, în patrimoniul Consiliului Judeţean Argeş, apărarea a invocat următoarele mijloace de probă şi împrejurări de fapt:

- Hotărârea Consiliului Judeţean Argeş Nr. 64 din data de 29.04.2009 privind aprobarea documentaţiei "Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş";

- Hotărârea consiliului Judeţean nr. 82/2008 privind intocmirea documentaţiei "Studiu interdisciplinar pentru punerea in valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş";

- dispoziţia 298/01.10.2008 a preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş, prin care inculpatul AA., începând cu data de 01.10.2008, atribuţiile inculpatului A. au fost exercitate de numita ZZZZZZ., căreia prin dispoziţia 316/14.10.2008 i-a fost atribuit şi dreptul de semnătură".

S-a arătat că ZZZZZZ., persoana căreia i se delegaseră toate atribuţiile directorului executiv al A.I.P.D.A., funcţie deţinută de inculpatul A. până la data de 01.10.2008, a recepţionat un document care este în concordanţă cu cerinţele şi exigenţele A.I.P.D.A. şi ulterior a realizat plata sumei de 39.685 RON către EEEEE. S.R.L.

- Răspunsul dat de Consiliului Judeţean Argeş la data de 06.12.2012 la o Adresă formulată de către Ministerul Public, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Piteşti;

- Raportul Curţii de Conturi a României- Camera de Conturi a Judeţului Argeş - raport privind finanţele publice locale pe anul 2008 la nivelul Judeţului Argeş.

Prin urmare, s-a considerat că toate aceste documente şi împrejurări de fapt menţionate mai sus dovedesc dincolo de orice îndoială că, demersul inculpatului A. de a semna la data de 19 septembrie 2008 Contractul de Prestări Servicii Nr. 3 cu societatea EEEEE. S.R.L. nu a fost în măsură să producă rezultate dăunătoare, de natură patrimonială A.I.P.D.A. sau Consiliului Judeţean Argeş.

În temeiul art. 421 pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., a solicitat instanţei de apel admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei nr. 393/27.06.2018 şi rejudecarea cauzei de instanţa a cărei hotărâre a fost atacată, respectiv, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală completul de trei judecători specializat, aşa cum a fost acesta constituit potrivit dispoziţiilor Hotărârii Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie nr. 14/23.01.2019.

De asemenea, a solicitat instanţei de apel să constate că, prezenta cauză se circumscrie criteriilor prevăzute de punctul 2 din dispozitivul Deciziei nr. 417/03.07.2019 a Curţii Constituţionale a României prin aceea că, Dosarul nr. x/2015 a fost soluţionat în primă instanţă prin sentinţa nr. 393/27.06.2019, deci anterior Hotărârii Colegiului de Conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 14/23.x, iar la data formulării prezentelor motive de apel, sentinţa indicată mai sus este nedefinitivă, motiv pentru care este aplicabilă soluţia prevăzută de art. 421 punctul 2 lit. b) din C. proc. pen.

În apelul formulat, apelantul intimat inculpat D., în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (2) lit. a) din C. proc. pen., a solicitat instanţei de apel admiterea apelului şi desfiinţarea sentinţei penale apelate.

În ceea ce priveşte latura penală a cauzei, apărarea a apreciat că in mod greşit, instanţa de fond şi-a întemeiat soluţia de achitare pe temeiul art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., în cauză fiind incidente prevederile art. 16 lit. b) teza I din C. proc. pen.:

"fapta nu este prevăzută de legea penală".

S-a considerat că nu sunt îndeplinite condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu, astfel cum era incriminată de dispoziţiile art. 248 din Vechiul din C. pen.

Astfel, s-a precizat că faptele ar îmbrăca caracter infracţional:

a) dacă acesta, cu ştiinţa, ar fi încheiat cele două contracte în mod defectuos (prin încălcarea legii conf. Dec CCR 405/2016);

b) si dacă încheierea celor două contracte ar fi produs o pagubă patrimoniului UAT Lunca Corbului.

S-a arătat că, din analiza textului de lege se desprinde necesitatea îndeplinirii cumulative a celor două condiţii, lipsa uneia dintre ele conducând la înlăturarea caracterului infracţional al faptei.

Apărarea a învederat faptul că cele două contracte au fost întocmite în concordanţă cu legislaţia în materie, astfel cum reiese din materialul probator administrat.

Astfel, Contractul nr. x/01.08.2007 vizând aplicaţia "Construire cămin cultural nou de Tip 1" a fost încheiat cu respectarea întocmai a legislaţiei în vigoare, fiind respectate dispoziţiile art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 ce permiteau achiziţia directă a unor astfel de servicii de consultanţă, nefiind necesară atribuirea prin licitaţie publică, prevederile O.U.G. nr. 34/2006, precum şi cele ale Legii nr. 273/2006.

S-a precizat că în vederea eligibilităţii proiectului a fost încheiat parteneriatul cu QQQQQ. din Judeţul Argeş, Parteneriatul încheiat având la bază Hot. Cons. loc. Lunca Corbului nr. 33/30.07.2007.

S-a subliniat faptul că prin intermediul încheierii acestui parteneriat se dovedeşte caracterul efectiv şi nu fictiv al acestui proiect, iar pentru maximizarea şanselor de eligibilitate a fost încheiat contractul cu S.C. EEEEE. S.R.L..

În opinia apărării, nevalorificarea efectivă a aplicaţiei şi a contractului încheiat cu EEEEE. nu ii este imputabilă inculpatului, deoarece, pe de o parte, acesta se afla la final de mandat şi ulterior nu a mai candidat, iar pe de alta parte, finanţarea proiectului urma să se realizeze din fonduri de la bugetul de stat, nu din resurse proprii.

În ceea ce priveşte Contractul nr. x/23.08.2007 privind elaborarea "Studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locală a comunei Lunca Corbului 2007-2013", s-a arătat că acesta a fost încheiat cu respectarea legislaţiei în vigoare.

S-a considerat că relevant pentru legalitatea celor două contracte este faptul că nu au fost depistate abateri de la normele legale în vigoare în materie, cu ocazia controalelor efectuate de Curtea de Conturi, făcându-se referire la raportul acestei instituţii, existent ca element probator la dosarul cauzei.

De asemenea, s-a învederat că faptele care constituie încălcări ale prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 nu sunt incriminate ca infracţiuni, ci sunt contravenţii, prevăzute de art. 293 (sunt prevăzute 28 de fapte contravenţionale) şi sancţionate de art. 293.

Conform opiniei apărării, cele două contracte anterior menţionate nu au produs o pagubă patrimoniului UAT Lunca Corbului, ambele contracte fiind încheiate în interesul general al comunităţii din comuna Lunca Corbului.

Contractul nr. x/01.08.2007 a vizat construcţia unui cămin cultural, edificiu ce odată edificat ar fi putut adăposti evenimente cultural-artistice, educative cu rol major în viaţa cultural-educativă a comunităţii.

De asemenea, s-a considerat că nu îi poate fi imputat inculpatului faptul că a fost depus acest proiect, a fost declarat eligibil, dar nu a mai primit finanţare. Finanţarea acestui obiectiv îi revenea stalului prin Compania Naţională de Investiţii.

Cu privire la Contractul nr. x/23.08.2007 s-a menţionat că încheierea acestuia a fost necesară şi utilă UAT Lunea Corbului, aspect evidenţiat de materialul probator administrat în cauză.

S-a mai învederat şi faptul că elaborarea şi adoptarea unei strategii proprii de dezvoltare locală era obligatorie, întrucât chestiunea necesităţii elaborării unor strategii constituie o chestiune de oportunitate, iar nu de legalitate. Ca urmare, o eventuală apreciere greşită asupra necesităţii efectuării unor cheltuieli pentru elaborarea unui asemenea document nu ar putea intra în conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, apărarea a opinat că, în mod greşit, instanţa de fond a dispus admiterea acţiunii civile şi obligarea inculpatului la plata daunelor în cuantumul solicitat.

Indiferent dacă soluţia de clasare se fundamentează pe dispoziţiile art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen. sau pe dispoziţiile art. 16 lit. b) teza I din C. proc. pen., s-a apreciat de către apărare, faptul că se impunea respingerea acţiunii civile, având în vedere că, în cauză, nu a fost dovedită producerea unui prejudiciu faţă de partea civilă UAT Lunca Corbului.

Mai mult decât atât, apărarea a arătat că nu sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, astfel cum este reglementată de dispoziţiile C. civ.

Totodată, s-a constatat că nu s-a făcut dovada existenţei unui prejudiciu în dauna părţii civile, astfel încât să fie angajată răspunderea inculpatului, fiecare în măsura în care a comis fapta cauzatoare de prejudiciu.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători constată că, ulterior închiderii dezbaterilor în cauză, respectiv la data de 26 noiembrie 2019, apelanţii intimaţi inculpaţi C., F., D. şi E., prin apărător ales, au depus la dosarul cauzei, prin e-mail, motive de apel.

III. Procedura în faţa Completului de 5 Judecători

Examinând apelurile declarate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de apelanţii intimaţi inculpaţi A., B., C., D., E. şi F. împotriva sentinţei penale nr. 393 din data de 27 iunie 2018, pronunţată de secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2015, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, constată următoarele:

Cauza având ca obiect apelurile declarate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de apelanţii intimaţi inculpaţi A., B., C., D., E. şi F. împotriva sentinţei penale nr. 393 din data de 27 iunie 2018, pronunţată de secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2015 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători sub nr. x/2019, cu prim termen fixat la 15.10.2019.

La termenul fixat, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători a dispus amânarea judecării cauzei şi acordarea unui nou termen de judecată la solicitarea apelanţilor intimaţi inculpaţi C., F. şi D. în vederea angajării unui apărător ales şi pentru pregătirea apărării.

La termenul din 12 noiembrie 2019, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, din oficiu, cu majoritate, a pus în discuţia părţilor, incidenţa deciziei Curţii Constituţionale nr. 417 din 03 iulie 2019, prin care instanţa de control constituţional a admis sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, contrar celor prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003, fiind detaliate, în partea introductivă a prezentei decizii, concluziile acestora, precum şi ale reprezentantului Ministerului Public, cu ocazia dezbaterilor cu privire la:

- cererea formulată de Reprezentantul Ministerului Public şi de apelantul intimat inculpat A., intimaţii inculpaţi H., NN., G., I., N., Z., J., T. şi U. privind desfiinţarea sentinţei penale apelate şi, pe cale de consecinţă, trimiterea dosarului spre rejudecare la instanţa de fond, respectiv la secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca efect al deciziei Curţii Constituţionale nr. 417 din 03 iulie 2019, în sensul în care sentinţa penală nr. 393 din 27 iunie 2018 a fost pronunţată anterior deciziei nr. 14 a Colegiului de Conducere din 23 ianuarie 2019 şi în acest moment cauza nu a fost judecată în mod definitiv;

- cererea formulată de apelantul intimat inculpat B. şi de intimaţii inculpaţi K., BB., L., JJ., Y., R., O. M., P., HH., PP., S., X. şi FF., V., MM., XXXX., W., GG. şi II. privind suspendarea prezentei cauze în temeiul art. 3 din Legea nr. 340/2009 privind formularea de către România a unei declaraţii în baza prevederilor art. 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, până la soluţionarea definitivă de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a celor două cauze cu care a fost învestită, respectiv cauzele 357/2019 şi 547/2019, cauze în care Curtea a fost sesizată cu cele patru întrebări preliminare;

- cererea formulată de apelanţii intimaţi inculpaţi C., F., D., E. DD. şi KK. privind admiterea apelurilor formulate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond în faza camerei preliminare, ca efect al deciziei Curţii Constituţionale nr. 417 din 03 iulie 2019, în sensul în care sentinţa penală nr. 393 din 27 iunie 2018 a fost pronunţată anterior deciziei nr. 14 a Colegiului de Conducere din 23 ianuarie 2019 şi în acest moment cauza nu a fost judecată în mod definitiv;

- cererea formulată de intimatul inculpat Q. care, în temeiul dispoziţiilor art. 40 alin. (4) din C. proc. pen., a solicitat să se constate ca intervenit un caz în care cursul justiţiei este întrerupt;

- cererea formulată de intimatul inculpat AA., privind sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu un set de întrebări preliminare, respectiv 1) Articolul 19 alin. (1) din Tratatul Uniunii Europene şi principiul securităţii juridice trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care să aprecieze asupra legalităţii compunerii unor complete de judecată cu consecinţa creării premiselor necesare rejudecării cauzelor penale soluţionate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de complete de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, potrivit deciziei nr. 417 din 3 iulie 2019 a Curţii Constituţionale? 2) Articolul 47 alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul ca se opune constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a caracterului lipsit de independenţă si imparţialitate al unui complet de la Înalta Curte de Casaţie de Justiţie că nu este specializat în judecarea cauzelor de corupţie, ci in baza unei hotărâri a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie, hotărârea adoptată fiind obligatorie potrivit dreptului intern? 3) Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional, obligatorie în dreptul naţional?

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, examinând cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu cele 3 întrebări preliminare formulate în scris de intimatul inculpat AA. şi susţinută oral de către apărătorul ales al acestuia, reţine următoarele:

În esenţă, intimatul inculpat AA. a arătat că art. 267 din Tratatul pentru funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) dă posibilitatea instanţelor naţionale să adreseze întrebări preliminare instanţei europene, de fiecare dată când pronunţarea unei hotărâri în cauză este dependentă de o decizie cu privire la interpretarea dreptului Uniunii Europene.

S-a arătat că intimatul inculpat AA. a fost achitat prin sentinţa penală nr. 393 din 27 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2015, de un complet de judecată nelegal constituit, care necesită desluşirea unor aspecte specifice dreptului Uniunii, drept pentru care a solicitat Înaltei Curţi - Completul de 5 Judecători sesizarea CJUE cu următoarele întrebări preliminare: 1) Articolul 19 alin. (1) din Tratatul Uniunii Europene şi principiul securităţii juridice trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care să aprecieze asupra legalităţii compunerii unor complete de judecată cu consecinţa creării premiselor necesare rejudecării cauzelor penale soluţionate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de complete de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, potrivit deciziei nr. 417 din 3 iulie 2019 a Curţii Constituţionale? 2) Articolul 47, alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul ca se opune constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a caracterului lipsit de independenţă si imparţialitate al unui complet de la Înalta Curte de Casaţie de Justiţie că nu este specializat în judecarea cauzelor de corupţie, ci in baza unei hotărâri a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie, hotărârea adoptata fiind obligatorie potrivit dreptului intern? 3) Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional, obligatorie în dreptul naţional?

În susţinerea acestei solicitări, apărarea a arătat că, din perspectiva dreptului comunitar material, cu care dispoziţiile naţionale de transpunere trebuie să fie conforme, atât în ceea ce priveşte Tratatele şi principiile acestora (drept comunitar primar), cât şi în ceea ce priveşte directivele şi regulamentele (drept comunitar derivat), instanţa naţională chemată să verifice conformitatea actului de implementare cu normele comunitare aplicabile, este obligată să ia măsurile provizorii şi de suspendare a aplicării actului naţional dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de jurisprudenţa comunitară.

Statele membre ale spaţiului comunitar au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura eficienţa aplicării acestuia.

Analizând cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, apreciază cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene ca fiind inadmisibilă pentru considerentele reţinute în cele ce urmează.

Procedura hotărârilor preliminare, prevăzută de art. 267 T.F.U.E., permite instanţelor naţionale ca, în cursul unui litigiu aflat pe rol, să pună întrebări Curţii de Justiţie, privind interpretarea sau validitatea unei norme comunitare, înainte de a se pronunţa hotărârea în litigiul respectiv.

Sistemul trimiterilor preliminare reprezintă un mecanism fundamental al dreptului Uniunii Europene, mecanism menit să confere instanţelor naţionale mijloace de a asigura o interpretare şi aplicare uniformă a dreptului comunitar în toate statele membre.

Acţiunea în pronunţarea unei hotărâri preliminare este o procedură necontencioasă, de colaborare judiciară, independentă de orice iniţiativă a părţilor.

Procedura trimiterilor preliminare este reglementată, cu titlul general, prin art. 267 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, reglementări particulare ale acţiunii privind pronunţarea unei hotărâri preliminare regăsindu-se şi în alte surse ale dreptului Uniunii Europene, respectiv, Protocolul din 3 iunie 1971 privind convenţia relativ la recunoaşterea reciprocă a societăţilor comerciale şi a persoanelor juridice din 29 februarie 1968 şi Convenţia de la Lugano din 16 decembrie 1968 privind competenţa instanţelor judecătoreşti şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi comercială, încheiate între statele membre ale Comunităţii Europene şi AELS.

În raport cu reglementarea dată chestiunilor prejudiciale prin normele Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene şi în absenţa unor criterii legale care ar trebui să stea la baza aprecierii instanţei naţionale asupra admisibilităţii cererii de pronunţare a unei hotărâri preliminare, doctrina relevantă în materie a stabilit că pronunţarea unei hotărâri preliminare presupune îndeplinirea unor condiţii de admisibilitate privind calitatea procesuală activă, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene putând fi sesizată cu o chestiune prejudicială numai de către o instanţă a unui stat membru, obiectul chestiunii prejudiciale care se referă exclusiv la interpretarea sau validitatea normei comunitare, momentul formulării unei astfel de cereri, precum şi condiţia de pertinenţă şi concludenţă a chestiunii prejudiciale asupra soluţionării fondului litigiului dedus judecăţii instanţei naţionale.

Dacă în ceea ce priveşte calitatea procesuală activă Înalta Curte îndeplineşte condiţia de jurisdicţie naţională competentă a sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, îndeplinită fiind şi condiţia formulării chestiunii prejudiciale în cursul unei judecăţi aflate în derulare la o instanţă naţională, condiţia privind obiectul chestiunii prejudiciale faţă de competenţa de jurisdicţie a instanţei comunitare, respectiv condiţia pertinenţei şi concludenţei chestiunii prejudiciale asupra litigiului dedus judecăţii nu sunt îndeplinite.

Astfel, potrivit art. 267 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este competentă să se pronunţe, cu titlu preliminar, cu privire la interpretarea dreptului Uniunii Europene şi cu privire la validitatea actelor adoptate de instituţiile, organele, oficiile sau agenţiile uniunii, neavând, în mod evident, competenţa de a interpreta legile sau reglementările naţionale, dar nici posibilitatea de a decide asupra validităţi unei proceduri a autorităţii interne.

Prin urmare, este necesar şi obligatoriu ca trimiterea să vizeze interpretarea respectiv validitatea dreptului Uniunii Europene şi nu a dreptului naţional, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene putându-se pronunţa numai dacă dreptul Uniunii Europene este aplicabil cauzei deduse judecăţii.

Întotdeauna, îi revine exclusiv instanţei naţionale învestite cu soluţionarea litigiului - care trebuie să-şi asume responsabilitatea deciziei judiciare - competenţa de a aprecia, în lumina circumstanţelor particulare ale cauzei, atât necesitatea unei hotărâri preliminare, pentru a fi în măsură să pronunţe hotărârea pe fondul cauzei, cât şi pertinenţa întrebărilor adresate Curţii (Hotărârea Curţii din 5 februarie 2004 pronunţată în cauza Gustav Schneider împotriva Bundersminister für Justiz).

Dispoziţiile art. 267 din Tratat stabilesc că obiectul cererii de pronunţare a unei hotărâri preliminare se referă exclusiv la interpretarea dreptului Uniunii Europene sau la aprecierea validităţii acesteia, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene nefiind astfel competentă să răspundă unor chestiuni prejudiciale care exced sferei de aplicare a dreptului comunitar.

Prin urmare, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene nu poate fi sesizată decât în scopul clarificării unor dispoziţii ale actelor adoptate de instituţiile Uniunii Europene, indiferent de categoria izvoarelor din care acestea fac parte.

În raport cu aspectele invocate anterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, apreciază că cele trei întrebări, şi anume: 1) Articolul 19 alin. (1) din Tratatul Uniunii Europene şi principiul securităţii juridice trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care să aprecieze asupra legalităţii compunerii unor complete de judecată cu consecinţa creării premiselor necesare rejudecării cauzelor penale soluţionate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de complete de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, potrivit deciziei nr. 417 din 3 iulie 2019 a Curţii Constituţionale? 2) Articolul 47, alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul ca se opune constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a caracterului lipsit de independenţă si imparţialitate al unui complet de la Înalta Curte de Casaţie de Justiţie că nu este specializat în judecarea cauzelor de corupţie, ci in baza unei hotărâri a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie, hotărârea adoptata fiind obligatorie potrivit dreptului intern? 3) Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional, obligatorie în dreptul naţional? - nu pot fi circumscrise unei norme comunitare în sensul prevăzut de dispoziţiile analizate anterior, care să ajute la rezolvarea fondului litigiului. Nu este îndeplinită, nici condiţia de pertinenţă şi concludenţă a chestiunii prejudiciale asupra raportului juridic dedus judecăţii, în condiţiile în care se examinează esenţialmente o chestiune de procedură şi nu aspecte ce ţin de protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.

Inadmisibilitatea cererii de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene se impune a fi analizată şi din perspectiva supremaţiei Constituţiei, respectiv principiul priorităţii dreptului Uniunii Europene faţă de dreptul naţional, iar pe de altă parte, din perspectiva obiectului litigiului, instanţa supremă fiind învestită cu judecarea apelurilor formulate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de apelanţii intimaţi inculpaţi A., B., C., D., E. şi F. împotriva sentinţei penale nr. 393 din data de 27 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în dosarul nr. x/2015.

De altfel, nici împrejurările faptice şi nici infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului AA., în contextul cauzei nu vizează nicio normă comunitară aplicabilă în cauză.

Referitor la cea de a doua întrebare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători constată că se solicită Curţii, interpretarea dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care prevăd că "Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, public şi într-un termen rezonabil, în faţa unei instanţe judecătoreşti independente şi imparţiale, constituită în prealabil prin lege. Orice persoană are posibilitatea de a fi consiliată, apărată şi reprezentată."

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători apreciază că formularea unei sesizări adresată Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în sensul expus ar fi putut fi admisibilă şi pertinentă în cadrul procedurii desfăşurate în faţa Curţii Constituţionale în soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională, întrucât vizează limitele jurisdicţiei instanţei de contencios constituţional şi eventuala compatibilitate între dreptul Uniunii şi dispoziţiile pe care aceasta le poate pronunţa, respectiv modul de interpretare a principiului dreptului la un proces echitabil, iar nu în prezenta cauză, unde nu s-a invocat încălcarea acestui drept de către vreuna dintre părţi.

În ceea ce priveşte a treia întrebare, referitoare la aplicarea principiului supremaţiei dreptului Uniunii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători apreciază că din jurisprudenţa vastă şi constantă a Curţii de Justiţie se pot desprinde concluziile corespunzătoare, fără a exista vreo urmă de îndoială rezonabilă, astfel încât sesizarea privind pronunţarea unei decizii preliminare sub acest aspect nu apare ca fiind necesară pentru soluţionarea litigiului principal.

Totodată, având în vedere şi conţinutul celorlalte două întrebări, se constată că în realitate, prin modul lor de formulare, se urmăreşte supunerea examenului CJUE a unei eventuale incompatibilităţi între dreptul Uniunii, prin raportare la dispoziţiile invocate, şi Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 417/2019 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, publicată în Monitorul Oficial nr. 825 din 10 octombrie 2019. Or, sub acest aspect, nu s-a identificat care este legătura dintre dispoziţiile dreptului Uniunii invocate şi limitele jurisdicţiei Curţii Constituţionale, în condiţiile în care instanţa de contencios constituţional nu s-a pronunţat asupra unei excepţii, ci a soluţionat un conflict juridic de natură constituţională vizând modul de aplicare a unei dispoziţii din legislaţia naţională referitoare la constituirea unor completuri de judecată specializate.

Aşadar, nici întrebarea a treia privind aplicarea principiului supremaţiei dreptului Uniunii şi nici cea de-a doua întrebare, circumscrisă dispoziţiilor art. 47 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, nu pot constitui obiectul unei hotărâri preliminare, întrucât, în caz contrar, s-ar încălca repartizarea competenţelor între Uniune şi statul membru şi implicit principiul subsidiarităţii dreptului Uniunii Europene în raport cu principiul supremaţiei Constituţiei, iar pe de altă parte, se poate constata că sesizarea instanţei europene prin mecanismul întrebării prealabile nu urmăreşte decât ca, pe o cale ocolită, să pună în discuţie interpretarea şi aplicarea deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 417 din 03.07.2019 şi a efectelor pe care aceasta le produce în ordinea de drept internă, ceea ce, evident, este inadmisibil.

Prin urmare, câtă vreme solicitarea intimatului inculpat AA. nu ţine, în mod concret de interpretarea normelor Uniunii Europene, cererea acestuia privind sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare, formulată în cauză, urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă.

Analizând cererea de suspendare a judecării cauzei formulată în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 340/2009 privind formularea de către România a unei declaraţii în baza prevederilor art. 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, în opinie majoritară, constată că aceasta este neîntemeiată, pentru considerentele ce se vor reţine în continuare.

Astfel, se constată că dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 340/2009 privind formularea de către România a unei declaraţii în baza prevederilor art. 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană prevăd la aliniatul 1 că instanţa de judecată, din oficiu ori la cerere, poate solicita Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene să se pronunţe cu titlu preliminar asupra unei întrebări ridicate într-o cauză de orice natură şi care se referă la validitatea sau la interpretarea unuia dintre actele prevăzute la art. 35 paragraful (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, în cazul în care apreciază că o decizie în această privinţă este necesară pentru pronunţarea unei hotărâri în cauză.

Aliniatul 2 prevede că, dacă cererea este formulată în faţa unei instanţe a cărei hotărâre nu mai poate fi atacată prin intermediul căilor ordinare de atac, solicitarea Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene de a se pronunţa cu titlu preliminar este obligatorie, dacă aceasta este necesară pentru pronunţarea unei hotărâri în cauză, iar potrivit aliniatului 3 al aceluiaşi articol, în cazurile prevăzute la alin. (1), judecata poate fi suspendată, iar în cazurile prevăzute la alin. (2), suspendarea judecăţii este obligatorie.

Din analiza dispoziţiilor evocate, se observă că măsura suspendării reprezintă un incident în cursul desfăşurării procedurii preliminare, ce atrage îndeplinirea anumitor condiţii proprii acestei proceduri, însă, în cauza pendinte Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, apreciază că nu există niciun element care să conducă la dispunerea măsurii suspendării cauzei, nefiind incidente dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea 340/2009.

Astfel, în condiţiile în care cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu întrebările mai sus menţionate a fost respinsă în cauză, suspendarea judecăţii cauzei nu poate fi dispusă (facultativ sau obligatoriu) decât în ipoteza în care se considera necesară sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru aplicarea şi interpretarea dreptului comunitar în statele membre.

Deopotrivă, se constată că, prin măsura suspendării judecăţii cauzei s-ar încălca şi dispoziţiile constituţionale care prevăd liberul acces la justiţie şi garantarea dreptului la apărare, precum şi cele referitoare la dreptul persoanei la un proces echitabil.

De altfel se constată că, în cauză, nu pot fi aplicate nici dispoziţiile art. 413 alin. (1) pct. 11 din C. proc. civ., care stabilesc situaţiile în care instanţa de judecată poate dispune suspendarea unei cauze, ca măsură facultativă.

Analizând cererea privind constatarea ca intervenit un caz în care cursul justiţiei este întrerupt formulată de intimatul inculpat Q., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători constată ca neîntemeiată această cerere, urmând a o respinge pentru considerentele ce se vor reţine în continuare.

În susţinerea acestei solicitări, apărarea a precizat, în esenţă, că o componentă de bază a oricărei hotărâri pronunţate de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie o reprezintă, pe lângă soluţionarea raportului penal de conflict, şi asigurarea unei practici unitare.

În acest sens, apărarea a precizat că la nivelul Completului de 5 Judecători s-au instituit mai multe opinii cu privire la efectele pe care le produce decizia nr. 417 din 03 iulie 2019 pronunţată de Curtea Constituţională a României, şi anume: negarea caracterului obligatoriu erga omnes al deciziilor Curţii Constituţionale în ciuda unei jurisprudenţe unanime şi constante în acest sens, şi aplicarea deciziei de referinţă, pronunţată în soluţionarea unui conflict juridic de tip constituţional.

În analiza cererii formulate de apărătorul ales al intimatului inculpat Q., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 40 alin. (4) din C. proc. pen. "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă în cazurile în care este instanţa superioară comună instanţelor aflate în conflict, cazurile în care cursul justiţiei este întrerupt, cererile de strămutare în cazurile prevăzute de lege, precum şi contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel în cazurile prevăzute de lege."

În acest sens, se reţine că instituţia întreruperii cursului justiţiei presupune împrejurarea în care se poate afla o cauză penală aflată pe rolul unei instanţe judecătoreşti, de imposibilitate a realizării scopului final al procesului penal, ca urmare a inaplicabilităţii niciuneia din prevederile procesuale referitoare la competenţă, astfel încât nu se poate determina instanţa competentă a dispune o soluţie legală.

Se constată că legiuitorul român nu a clarificat expresia "întreruperea cursului justiţiei", aspect învederat şi de doctrina de specialitate, lăsând în sarcina literaturii juridice, dar mai ales a jurisprudenţei să identifice cazurile care constituie situaţii de întrerupere a cursului justiţiei.

Deopotrivă, este adevărat că în doctrină nu se definesc condiţiile privind întreruperea cursului justiţiei, însă, din examinarea doctrinară dar şi din jurisprudenţa instanţei supreme, rezultă că se iveşte un caz de întrerupere a cursului justiţiei dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) să existe o încălcare a normelor referitoare la competenţa funcţională a instanţei judecătoreşti fie ca urmare a unei erori judiciare, fie ca urmare a unei erori de interpretare; b) încălcarea a fost realizată de către o instanţă de judecată sesizată cu soluţionare unei cauze; c) încălcarea normelor procedural penale conduce la o sesizare nelegală a unei alte instanţe sau chiar a instanţei care a încălcat norma procedural penală respectivă; d) rezultatul nerespectării normelor de procedură penală este imposibilitatea soluţionării cauzei prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, prin inaplicabilitatea vreunei alte dispoziţii legale referitoare la declinarea competenţei, conflictul de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători reţine că, în cauză, niciuna dintre cerinţele art. 40 alin. (4) din C. proc. pen. nu este îndeplinită, din motivele invocate de către apărarea intimatului inculpat Q. neputând fi reţinute elemente de natură să conducă la existenţa vreunui caz de întrerupere a cursului justiţiei.

Analizând, în continuare, incidenţa deciziei nr. 417/2019 a Curţii Constituţionale a României prin care s-a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, contrar celor prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003, cu majoritate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători reţine următoarele:

În timpul judecării apelului în cauza pendinte, Curtea Constituţională a pronunţat decizia nr. 417 din 03.07.2019 (publicată în Monitorul Oficial nr. 825, partea I, din 10 octombrie 2019) prin care a admis sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că "a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, contrar celor prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003", apreciind că "pentru perioada 21 aprilie 2003 - 22 ianuarie 2019 nu pot fi considerate toate completurile de 3 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca fiind specializate în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 astfel cum se acreditează prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 14 din 23 ianuarie 2019. Această hotărâre, prevăzând faptul că "aprobă funcţionarea în continuare a completurilor specializate", nu face altceva decât să înfiinţeze pentru viitor completuri specializate; în schimb, această hotărâre este de natură a induce în eroare justiţiabilii prin faptul că acreditează ideea potrivit căreia ar fi existat o constituire anterioară a acestor completuri pentru a susţine ideea de continuitate a lor, mai exact că ele ar fi existat şi în trecut, ceea ce, în mod evident, este fals (paragraful 158), or "o asemenea poziţionare instituţională a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie afectează rolul şi competenţa Parlamentului, fiind contrară art. 61 alin. (1) şi art. 126 alin. (1), (2) şi (4) din Constituţie" (paragraful 155).

Totodată, instanţa de control constituţional a reţinut în considerente, cu referire la aceeaşi perioadă, că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie "a nesocotit prevederile constituţionale ale art. 61 alin. (1) şi ale art. 126 alin. (1),(2) şi (4) şi implicit, ale art. 1 alin. (4), iar modul atipic de poziţionare a instanţei supreme faţă de Parlament denotă o nesocotire atât a obligaţiei de respectare a legilor, prevăzută de articolul 1 alin. (5) din Constituţie, cât şi a exigenţelor statului de drept, reglementate de articolul 1 alin. (3) din Constituţie, mai exact a loialităţii constituţionale - element intrinsec al acestuia - de care instanţa supremă trebuie să dea dovadă" (paragraful 161) şi (…) prin neconstituirea completurilor specializate în domeniul judecării, în primă instanţă, a infracţiunilor reglementate de Legea nr. 78/2000 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a încălcat prevederile art. 29 din Legea nr. 78/2000, astfel încât completurile care s-au considerat competente să judece astfel de cauze nu au fost constituite potrivit legii, nesocotindu-şi misiunea constituţională prevăzută de art. 126 alin. (4) din Constituţie, ceea ce în planul drepturilor fundamentale echivalează cu o încălcare a prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţie, sens în care devin aplicabile cele statuate de Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, cu privire la reglementarea prin lege a instanţei judecătoreşti. În consecinţă, judecarea în primă instanţă a cauzelor subsumate Legii nr. 78/2000 aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de către completuri de judecată nespecializate prin translarea proprio motu de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a acestei competenţe de judecată către completurile cu competenţă generală reprezintă, în principal, un act de opunere la lege, ceea ce înseamnă că, sub aspectul judecării în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 78/2000, completul astfel rezultat nu a fost stabilit prin lege, ci prin voinţa contra legem a puterii judecătoreşti, reprezentată, în cazul de faţă, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie." (paragraful 167).

Curtea Constituţională a constatat că "nicio prevedere nu consacră specializarea de drept a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materia judecării infracţiunilor de corupţie, din contră, prevăzând că se constituie completuri specializate rezulta o obligaţie corelativă de determinare a specializării şi de specializare a acestora/a unora dintre aceştia. Curtea nu exclude ca toţi judecătorii, prin prisma experienţei lor profesionale/formării profesionale, să fie specializaţi în această materie, însă acest aspect trebuie determinat şi constatat ca atare neexistând o prezumţie simplă în sensul că aceştia sunt specializaţi(…) judecătorul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este de plano specializat, pentru că altfel textul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 nu ar fi avut sens" (paragraful 146).

Curtea Constituţională, în cuprinsul aceleiaşi decizii a identificat "două etape pentru punerea în aplicare a art. 29 din Legea nr. 78/2000, respectiv (i) stabilirea criteriilor şi procedurii de determinare a specializării şi (ii) constituirea completurilor specializate din judecători specializaţi. (…) Acest fapt presupune obligativitatea stabilirii unui număr limitat de completuri aşa încât să se asigure soluţionarea cauzelor în condiţii optime de timp şi calitate, nicidecum desemnarea formală a tuturor completurilor sau a tuturor judecătorilor din materie penală în aceste completuri" (paragraful 146) şi reţinând că, şi "dacă toţi judecătorii secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar putea fi consideraţi, prin parcurgerea primei etape(...),ca fiind specializaţi în materia infracţiunilor reglementate de Legea nr. 78/2000 şi ar putea intra, astfel, în compunerea completurilor specializate, în primă instanţă, având, aşadar, aptitudinea profesională de a judeca infracţiuni reglementate de Legea nr. 78/2000, nu înseamnă, totuşi, că toate completurile în care aceştia sunt desemnaţi au şi competenţa de a judeca infracţiunile antereferite. (…)Faptul că toţi judecătorii sunt specializaţi nu înseamnă decât că alegerea componenţei completurilor se va face dintre toţi aceştia" (paragraful 147) a constatat că, "indiferent cum era stabilită specializarea judecătorilor, oricum era obligatorie organizarea completurilor specializate, cu consecinţa ca numai aceste completuri să aibă competenţa exclusivă să judece, în primă instanţă, în materia infracţiunilor reglementate de Legea nr. 78/2000. Aşadar, raportat la cauza de faţă, se constată că până la adoptarea Hotărârii Colegiului de conducere nr. 14 din 23 ianuarie 2019 condiţiile prevăzute la paragraful 146 din prezenta decizie nu au fost îndeplinite nici măcar formal, iar după adoptarea acesteia condiţiile au fost îndeplinite exclusiv formal, fără a răspunde cerinţelor prevăzute de art. 20 din Convenţia penală privind corupţia în sensul unei reale specializări a unui număr limitat de completuri pentru combaterea eficientă a corupţiei (paragraful 148).

În paragraful 157 al aceleiaşi decizii instanţa de control constituţional a reţinut că "judecarea în primă instanţă a unei cauze presupune ca în mod primar judecătorul să fixeze cadrul procesual, să determine principalele probleme de drept şi de fapt ridicate şi să realizeze o evaluare a acestora, aspecte ce, la nivelul instanţei supreme, pot fi realizate prin mijlocirea completurilor specializate, în schimb, în căile de atac se realizează deja controlul judiciar, care evaluează caracterul legal şi temeinic al hotărârii primei instanţe, situaţie în care la compunerea acestor completuri nu este exclusă, ci este de dorit ca desemnarea, prin tragere la sorţi, a judecătorilor completurilor de 5 judecători să se realizeze dintre toţi judecătorii secţiei penale a instanţei supreme", iar în paragraful 160 a mai menţionat că "modul lipsit de transparenţă, empiric şi deficitar de stabilire a specializării judecătorilor, realizat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 14 din 23 ianuarie 2019, nu produce din punct de vedere procedural o încălcare a Constituţiei, neavând încă amplitudinea necesară, în schimb, întrucât prin hotărârea menţionată au fost constituite completurile specializate, Curtea consideră că, formal, scopul legii a fost atins pentru perioada ulterioară adoptării acestei hotărâri."

Conform alin. (2) al dispozitivului deciziei menţionate, "cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionate de aceasta în primă instanţă anterior Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condiţiile articolului 421 pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., de completurile specializate alcătuite potrivit articolului 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003".

Mai mult în subsecţiunea (4) a deciziei instanţei de contencios constituţional care vizează efectele deciziei Curţii Constituţionale şi conduita constituţională de urmat la paragraful 170 s-a statuat că "Raportat la decizia de faţă şi ţinând seama de faptul că judecata în primă instanţă a cauzelor ce fac obiectul Legii nr. 78/2000 a fost afectată de conduita neconstituţională a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ceea ce a produs un blocaj instituţional implicit, Curtea identifică două categorii de cauze ce vizează situaţii juridice nedefinitiv consolidate la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cărora urmează a li se aplica direct prezenta decizie. Prima categorie de cauze este reprezentată de cele a căror judecată în primă instanţă a fost realizată prin mijlocirea completurilor nespecializate anterior Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 14 din 23 ianuarie 2019 şi, la data publicării prezentei decizii, se află în curs de judecată, în faza apelului, pe rolul Completurilor de 5 judecători. Aceste cauze, având în vedere încălcarea în faza judecăţii în primă instanţă a prevederilor art. 21 alin. (3), ale art. 61 alin. (1) şi ale art. 126 alin. (1), (2) şi (4) din Constituţie, urmează a fi rejudecate, în condiţiile art. 421 pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., de completurile specializate alcătuite potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003. Desigur, a doua categorie de cauze este cea subsumată cauzelor care vor fi înregistrate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începând cu data publicării prezentei decizii, şi anume cauzele viitoare cu privire la care aplicarea prezentei decizii nu comportă nicio dificultate procesuală."

Raportând considerentele şi dispozitivul deciziei instanţei de control constituţional mai sus menţionate la prezenta cauză, se constată că, în dosarul nr. x/2015, hotărârea de condamnare a primei instanţe a fost pronunţată în data de 27 iunie 2018, astfel că dosarul se circumscrie primei categorii de cauze vizând o situaţie juridică "nedefinitiv consolidată", fiind incidente dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. b) din C. proc. pen.

Referitor la solicitarea de trimitere a cauzei spre rejudecare judecătorului de cameră preliminară, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Completul de 5 Judecători, în majoritate, apreciază că acestei cereri nu i se poate da curs în calea de atac a apelului după desfiinţarea sentinţei penale apelate, întrucât, pe de o parte încheierile pronunţate în camera preliminară au fost cenzurate, la rândul lor, prin căi de atac prevăzute de lege şi au caracter definitiv, şi practic, se solicită instanţei de control judiciar să aplice, în calea de atac a apelului, o soluţie neprevăzută de lege, iar pe de altă parte, se are în vedere şi jurisprudenţa relevantă a instanţei de control constituţional referitoare la procedura prealabilă a camerei preliminare, ale căror efecte nu sunt incidente în prezenta cauză, în raport cu conduita de urmat stabilită prin decizia Curţii Constituţionale nr. 417 din 03.07.2019 (publicată la 10.10.2019 în Monitorul Oficial nr. 825, partea I).

Totodată, se reţine că, în raport cu prevederile art. 408 din C. proc. pen. care reglementează care sunt hotărârile supuse apelului, reiese că încheierile prin care s-a dispus începerea judecăţii nu pot fi atacate cu apel.

În altă ordine de idei, prin reglementarea procedurii camerei preliminare s-a urmărit rezolvarea chestiunilor ce ţin de legalitatea trimiterii în judecată şi a administrării probelor, asigurându-se premisele pentru soluţionarea, cu celeritate, a cauzei în fond. Procedura camerei preliminare cuprinde reguli care elimină posibilitatea restituirii ulterioare, în faza de judecată, a dosarului la parchet, datorită faptului că legalitatea trimiterii în judecată a probelor şi a actelor de urmărire penală sunt verificate în această fază procesuală.

Cu privire la etapa prealabilă a camerei preliminare, instanţa de contencios constituţional a statuat în decizia nr. 641 din 11.11.2014, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (4), art. 345, art. 346 alin. (1) şi art. 347 din C. proc. pen., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 05.12.2014 (paragraful 27), că, în concepţia legiuitorului, această nouă instituţie procesuală nu aparţine nici urmăririi penale, nici judecăţii, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal. Având în vedere caracterul distinct al procedurii de cameră preliminară de etapa procesuală a judecăţii, precum şi faptul că dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 se referă la completuri specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute de actul normativ menţionat, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, în majoritate, constată că rejudecarea, după etapa procedurii de cameră preliminară, urmează să se facă de instanţa de fond, ca efect al deciziei Curţii Constituţionale nr. 417 din 3 iulie 2019.

Faţă de considerentele anterior reţinute şi în raport cu decizia Curţii Constituţionale nr. 417 din 3 iulie 2019, precum şi cu împrejurarea că hotărârea instanţei de fond a fost pronunţată anterior datei de 14 ianuarie 2019 şi vizează infracţiuni de corupţie sau infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, instanţa supremă, cu majoritate, apreciază că hotărârea atacată a fost pronunţată de un complet nespecializat, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003. În atare situaţie, potrivit dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., care prevăd că o hotărâre pronunţată de un complet care nu a fost legal constituit este lovită de nulitate absolută, în majoritate, se apreciază că, atât sentinţa penală nr. 393 din data de 27 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în dosarul nr. x/2015, cât şi toate actele efectuate de completul nelegal constituit în timpul cercetării judecătoreşti în fondul cauzei, sunt lovite de nulitate.

Nu în ultimul rând, instanţa supremă are în vedere faptul că rejudecarea cauzei urmează a se efectua cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale referitoare la judecarea cauzelor în primă instanţă, urmând a fi avute în vedere toate celelalte critici formulate de apelantul Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi apelanţii intimaţi inculpaţi prin motivele de apel formulate şi depuse la dosarul cauzei.

În stabilirea instanţei competente să judece fondul cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători are în vedere că prezenta cauză urmează a fi trimisă spre rejudecare instanţei a cărei hotărâre se desfiinţează în raport cu dispoziţiile art. 421 alin. (2) lit. b) din C. proc. pen., întrucât, potrivit art. 40 alin. (1) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă infracţiunile de înaltă trădare, infracţiunile săvârşite de senatori, deputaţi şi membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curţii Constituţionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cum în cauză, intimatul inculpat Q. are calitatea de deputat în Parlamentul României, Legislatura 2016-2020, se constată că instanţa competentă în a solutiona cauza în primă instanţă, este secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, cu majoritate, în temeiul art. 421 alin. (2) lit. b) din C. proc. pen., va admite apelurile declarate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de apelanţii intimaţi inculpaţi A., B., C., D., E. şi F. împotriva sentinţei penale nr. 393 din data de 27 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în dosarul nr. x/2015.

Va desfiinţa sentinţa penală apelată şi va dispune rejudecarea cauzei de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de apelanţii intimaţi inculpaţi A., B., C., D., E. şi F. vor rămâne în sarcina acestuia.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii intimaţi inculpaţi A., B., C., D., E. şi F. şi pentru intimaţii inculpaţi H., I., K., L., N., O., P., Q., R., S., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., JJ., KK., LL., MM., NN., OO. şi PP., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 313 RON, vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii intimaţii inculpaţi G., J., M., T., II. şi QQ. în sumă de câte 1253 RON, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Cu majoritate,

Admite apelurile declarate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de apelanţii intimaţi inculpaţi A., B., C., D., E. şi F. împotriva sentinţei penale nr. 393 din data de 27 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în dosarul nr. x/2015.

Desfiinţează sentinţa penală apelată şi dispune rejudecarea cauzei de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de apelanţii intimaţi inculpaţi A., B., C., D., E. şi F. rămân în sarcina acestuia.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii intimaţi inculpaţi A., B., C., D., E. şi F. şi pentru intimaţii inculpaţi H., I., K., L., N., O., P., Q., R., S., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., JJ., KK., LL., MM., NN., OO. şi PP., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 313 RON, rămân în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii intimaţii inculpaţi G., J., M., T., II. şi QQ. în sumă de câte 1253 RON, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 noiembrie 2019.

OPINIE SEPARATĂ

În opinie separată, consider că, în speţă, se impunea repunerea cauzei pe rol şi suspendarea judecării acesteia până la soluţionarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a cauzelor înregistrate sub nr. C-357/19 (sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare formulată în dosarul nr. x/2018 al Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, Completul de 5 judecători), nr. C-547/19 (sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare formulată în dosarul nr. x/2018 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători) şi nr. C-811/19 (sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare formulată în dosarul nr. x/2019 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători), considerentele avute în vedere în acest sens fiind următoarele:

Reglementând cazurile de suspendare facultativă a judecăţii, art. 413 din C. proc. civ. stabileşte, în alin. (1) pct. 11, că instanţa poate dispune o asemenea măsură procesuală când, într-o cauză similară, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a fost sesizată cu o cerere de decizie preliminară.

Pe de altă parte, consacrând aplicabilitatea generală a C. proc. civ., art. 2 alin. (2) din actul normativ menţionat stipulează că acesta constituie legea generală şi în alte materii, prevederile sale aplicându-se ori de câte ori legile care le reglementează nu cuprind dispoziţii contrare.

Într-adevăr, în procesul penal, dreptul comun este reprezentat de C. proc. pen., care guvernează raporturile juridice supuse legii penale, însă, aşa cum se prevede în art. 2 alin. (2) din C. proc. civ., acesta se aplică şi în materie penală, pentru aspecte nereglementate expres de legea procesual penală şi în măsura în care nu vine în contradicţie cu dispoziţiile celei din urmă codificări.

Or, în cazul concret, se observă că Legea nr. 135/2010 privind C. proc. pen. nu cuprinde prevederi derogatorii sub aspectul suspendării judecării unei cauze penale, în situaţia sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o cerere de decizie preliminară, ceea ce înseamnă că normele de procedură civilă cuprinse în art. 413 alin. (1) pct. 11 se aplică în mod corespunzător şi în materie penală.

Astfel, situaţiile de suspendare a judecării unei cauze penale reglementate de legea procesual penală sunt circumscrise fie unor impedimente factuale, ce ţin exclusiv de situaţia medicală sau procesuală a unui inculpat ori de desfăşurarea procedurii de mediere [art. 367 alin. (1) şi (3) şi art. 368 din C. proc. pen..], fie unor impedimente juridice, ce derivă din declanşarea unor mecanisme de unificare a practicii judiciare [art. 476 alin. (2) şi (4) din C. proc. pen..], prerogativa cenzurării şi valorificării lor aparţinând exclusiv organelor judiciare române.

Ipoteza sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o cerere de decizie preliminară constituie, însă, spre deosebire de situaţiile anterior menţionate, un incident procedural a cărui soluţionare depăşeşte limitele procesului penal, aparţinând domeniului distinct al dreptului unional, şi care presupune, întotdeauna, indiferent de ramura de drept în care se iveşte, intervenţia unei autorităţi judiciare comunitare, căreia îi aparţine competenţa exclusivă de a se pronunţa asupra validităţii sau interpretării uniforme a dreptului uniunii. Acesta este şi motivul pentru care procedura aplicabilă în cazul sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene de către instanţele naţionale este instituită de o lege specială, respectiv Legea nr. 340/2009, care, pentru restul situaţiilor generate de formularea sesizării, se completează cu reglementarea de drept comun, general aplicabilă, respectiv C. proc. civ., conform art. 2 alin. (2) din acest act normativ.

Raportat la aceste consideraţii de ordin general, se observă că pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sunt înregistrate cauzele nr. C-357/19, nr. C-547/19 şi nr. C-811/19, iar hotărârile preliminare ce urmează a fi pronunţate de către instanţa Uniunii vizează interpretarea unor norme de drept comunitar incidente şi în prezenta cauză.

Astfel, prin cererea preliminară înregistrată sub nr. C-357/19, s-a solicitat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene să se pronunţe, printre altele, dacă art. 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, art. 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, art. 1 alin. (1) lit. a) şi b) şi art. 2 alin. (1) din Convenţia elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene şi principiul securităţii juridice trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care să aprecieze asupra legalităţii compunerii unor complete de judecată cu consecinţa creării premiselor necesare admiterii unor căi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate într-un interval de timp.

De asemenea, în cauza nr. C-547/19, Curtea a fost sesizată să se pronunţe dacă art. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, art. 19 alin. (1) din acelaşi tratat şi art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun intervenţiei unei curţi constituţionale (organ care nu este, potrivit dreptului intern, instanţă de judecată) cu privire la modalitatea în care instanţa supremă a interpretat şi aplicat legislaţia infraconstituţională în activitatea de constituire a completurilor de judecată.

Deopotrivă, prin cererea formulată în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare înregistrată sub nr. C-811/19, instanţa Uniunii a fost învestită să stabilească şi dacă art. 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, art. 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, art. 4 din Directiva UE nr. 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care să soluţioneze o excepţie procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (neprevăzut de Constituţie) şi să oblige o instanţă de judecată să trimită cauzele aflate în calea de atac a apelului spre rejudecare, în primul ciclu procesual, la aceeaşi instanţă.

Aşadar, problematica ce a stat la baza acestor sesizări, ce vizează, în esenţă, constatarea de către Curtea Constituţională, cu prilejul soluţionării unor conflicte de natură constituţională, a nelegalei compuneri a completelor de judecată constituite la nivelul instanţei supreme, a fost generată de pronunţarea de către aceasta a deciziilor nr. 685/07.11.2018 şi nr. 417/03.07.2019 (publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021/29.11.2018 şi, respectiv, nr. 825/10.10.2019) şi este similară celei ridicate în speţa de faţă, de vreme ce aceasta din urmă are ca obiect judecarea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie prevăzute de Legea nr. 78/2000, iar elemente cum ar fi durata îndelungată a procedurii judiciare, generată de complexitatea deosebită a cauzei, riscul iminent al prescripţiei răspunderii penale şi analiza legalităţii procedurilor derulate în primă instanţă impun interpretarea dreptului Uniunii.

Hotărârile instanţei de contencios constituţional (cu referire directă, în speţa de faţă, la decizia nr. 417/03.07.2019) sunt obligatorii în toate procesele pendinte ce au ca obiect infracţiuni prevăzute de Legea nr. 78/2000, astfel că interpretarea ce urmează a fi dată dreptului comunitar în contextul prezentat este aplicabilă, la rândul său, în toate aceste cauze. Statuarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene se va impune cu efect obligatoriu în toate speţele similare aflate pe rolul organului judiciar, fie că este vorba de instanţele de trimitere sau de cele care au suspendat judecata ori, dimpotrivă, au respins cererea de suspendare, efectul obligatoriu fiind unul absolut.

Ca atare, având în vedere, pe de o parte, imperativul aplicării prioritare a dreptului Uniunii Europene, iar, pe de altă parte, necesitatea de a evita pronunţarea unei hotărâri definitive aflată într-o posibilă contradicţie cu dreptul comunitar, astfel cum acesta urmează să fie interpretat de Curtea de Justiţie în cauzele nr. C-357/19, nr. C-547/19 şi nr. C-811/19, consider că, în speţă, se impunea cu necesitate, inclusiv prin prisma dispoziţiilor art. 148 alin. (2) din Constituţia României, suspendarea judecăţii până la emiterea unor decizii preliminare în respectivele cauze.

Aşa cum a arătat instanţa Uniunii în cauza nr. C-106/77, Amministrazione delle Finanze dello Stato şi Simmenthal S.A., hotărârea din 09.03.1978, "(...) faptul de a recunoaşte o anumită eficienţă juridică unor acte normative naţionale care încalcă domeniul în cadrul căruia Comunitatea îşi exercită atribuţia legislativă sau care sunt incompatibile într-un alt mod cu dispoziţiile de drept comunitar, ar echivala cu negarea, în această privinţă, a caracterului efectiv al angajamentelor asumate în mod necondiţionat şi irevocabil de către statele membre, în temeiul tratatului, şi ar pune astfel în discuţie înseşi fundamentele Comunităţii".

Astfel, imposibilitatea procedurală a unei părţi de a obţine suspendarea judecării cauzei în care este aplicabil dreptul unional, până la pronunţarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a unei decizii preliminare prin care se interpretează normele comunitare pertinente, echivalează cu însăşi negarea supremaţiei dreptului Uniunii, motiv pentru care apreciez că cererile formulate în acest sens, la termenul de judecată din 12 noiembrie 2019, de către intimaţii inculpaţi B., K., BB., L., JJ., Y., R., O., M., P., HH., PP., S., X., FF., V., MM., LL., W., GG., DD., KK., II. şi QQ. trebuiau admise, cu consecinţa aplicării, prin prisma dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din C. proc. civ., a prevederilor art. 413 alin. (1) pct. 11 din acelaşi cod, în sensul suspendării judecării prezentei cauze până la soluţionarea sesizărilor menţionate.

Sub acest aspect, este de menţionat şi faptul că, în măsura în care hotărârea definitivă a instanţei naţionale ar contraveni dreptului comunitar, astfel cum urmează a fi interpretat ulterior prin hotărârea Curţii de Justiţie, şi s-ar cauza, astfel, prejudicii persoanelor particulare, devine aplicabil şi principiul răspunderii unui stat membru, care este "valabil în orice ipoteză de încălcare a dreptului comunitar şi oricare ar fi organul din statul membru a cărui acţiune sau omisiune a determinat încălcarea" (cauza nr. C-224/01, Gerhard Kobler împotriva Republicii Osterreich, hotărârea din 30.09.2003).

Având în vedere toate aceste argumente, consider că se impunea repunerea cauzei pe rol şi suspendarea judecării acesteia până la soluţionarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a cererilor indicate anterior, care vizează probleme de drept identice.