Decizia nr. 445/A/2016 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Asupra apelurilor de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 31F/2016 din 23 februarie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a dispus următoarele:

I. În baza art. 386 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. din infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), spălare de bani prev. de art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), participaţie improprie sub forma instigării la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 38 C. pen. (5 fapte), instigare la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 38 C. pen. (3 fapte), toate cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 38 C. pen., art. 41 C. pen. şi art. 88 C. pen. în infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale), instigare la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la infracţiunea de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale).

În baza art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 18 din Legea nr. 508/2004 a condamnat pe inculpatul A. la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal), pe o durată de 5 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal).

În baza art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale) cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 18 din Legea nr. 508/2004 a condamnat pe inculpatul A. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal), pe o durată de 5 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal).

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a aplicat pedeapsa cea mai grea, cea de 4 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 10 luni, inculpatul urmând să execute o pedeapsă de 4 (patru) ani şi 10 (zece) luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. rap. la art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal), pe o durată de 5 ani.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. rap. la art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal).

În baza art. 72 C. pen. a dedus din pedeapsă prevenţia de la 12.03.2014 la 20.10.2014.

În baza art. 390 alin. (1) C. proc. pen. a menţinut măsura preventivă a controlului judiciar.

II. În baza art. 386 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C. din infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), complicitate la infracţiunea de spălare de bani prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), transmiterea fictivă a părţilor sociale sau acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen. şi toate cu aplicarea art. 38 C. pen. în infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale), infracţiunea de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul C. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului C. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal), pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal).

În baza art. 48 C. pen. rap la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale) cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul C. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului C. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal), pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal).

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a aplicat pedeapsa cea mai grea, cea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 4 luni, inculpatul urmând să execute o pedeapsă de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. rap. la art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului C. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal), pe o durată de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. rap. la art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal).

În baza art. 91 C. pen. a suspendat sub supravegherea Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti executarea pedepsei, pe un termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a atras atenţia inculpatului asupra măsurilor de supraveghere şi anume:

a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) C. pen. a impus condamnatului să frecventeze două programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile la "D." sau la "Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Sector 6".

În baza art. 404 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 96 C. pen. şi anume:

1. Dacă cel condamnat nu îndeplineşte, cu rea-credinţă, măsurile de supraveghere prevăzute de lege ori obligaţiile stabilite de instanţă, aceasta revocă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dispunând executarea pedepsei.

2. Condamnatul are obligaţia de a achita obligaţiile civile cel mai târziu cu trei luni înainte de expirarea termenului de supraveghere. Dacă până la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

3. Dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei. Pedeapsa principală pentru noua infracţiune se stabileşte şi se execută, după caz, potrivit dispoziţiilor referitoare la recidivă sau la pluralitatea intermediară.

În baza art. 241 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a constatat încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar.

III. În baza art. 386 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei E. din infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), complicitate la infracţiunea de spălare de bani prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), cu aplic. art. 5 C. pen. şi toate cu aplicarea art. 38 C. pen. în infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale) toate cu aplicarea art. 38 C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpata E. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatei E. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. proc. pen. o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatei E. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale) cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpata E. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatei E. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatei E. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a aplicat pedeapsa cea mai grea, cea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 4 luni, inculpata urmând să execute o pedeapsă de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. rap. la art. 66 C. pen. a aplicat inculpatei E. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. rap. la art. 65 C. pen. a aplicat inculpatei E. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 91 C. pen. a suspendat sub supravegherea Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti executarea pedepsei, pe un termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a atras atenţia inculpatei asupra măsurilor de supraveghere şi anume:

a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) C. pen. a impus condamnatei să frecventeze două programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile la "D." sau la "Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Sector 6".

În baza art. 404 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatei asupra disp. art. 96 C. pen. şi anume:

1. Dacă cel condamnat nu îndeplineşte, cu rea-credinţă, măsurile de supraveghere prevăzute de lege ori obligaţiile stabilite de instanţă, aceasta revocă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dispunând executarea pedepsei.

2. Condamnatul are obligaţia de a achita obligaţiile civile cel mai târziu cu trei luni înainte de expirarea termenului de supraveghere. Dacă până la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

3. Dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei. Pedeapsa principală pentru noua infracţiune se stabileşte şi se execută, după caz, potrivit dispoziţiilor referitoare la recidivă sau la pluralitatea intermediară.

IV. În baza art. 386 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului F. din infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), complicitate la infracţiunea de spălare de bani prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), transmiterea fictivă a părţilor sociale sau acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, dare de mită prev. de art. 290 C. pen., toate cu aplic. art. 5 C. pen. şi cu aplic. art. 38 C. pen. în infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale), infracţiunea de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, infracţiunea de complicitate la dare de mită prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 5 C. pen. şi cu aplicarea art. 38 C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul F. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului F. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal), pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului F. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal).

În baza art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale) cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul F. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului F. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal), pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului F. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal).

În baza art. 48 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul F. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului F. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal), pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului F. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal).

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a aplicat pedeapsa cea mai grea, cea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1 an, inculpatul urmând să execute o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. rap. la art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului F. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal), pe o durată de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. rap. la art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului F. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal).

În baza art. 91 C. pen. a suspendat sub supravegherea Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti executarea pedepsei, pe un termen de supraveghere de 4 ani, conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a atras atenţia inculpatului asupra măsurilor de supraveghere şi anume:

a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) C. pen. a impus condamnatului să frecventeze două programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile la "D." sau la "Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Sector 1".

În baza art. 404 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 96 C. pen. şi anume:

1. Dacă cel condamnat nu îndeplineşte, cu rea-credinţă, măsurile de supraveghere prevăzute de lege ori obligaţiile stabilite de instanţă, aceasta revocă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dispunând executarea pedepsei.

2. Condamnatul are obligaţia de a achita obligaţiile civile cel mai târziu cu trei luni înainte de expirarea termenului de supraveghere. Dacă până la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

3. Dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei. Pedeapsa principală pentru noua infracţiune se stabileşte şi se execută, după caz, potrivit dispoziţiilor referitoare la recidivă sau la pluralitatea intermediară.

În baza art. 241 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a constatat încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar.

A constatat că inculpatul F. a fost reţinut, arestat preventiv şi arestat la domiciliu în perioada 12.03.2014 - 20.10.2014.

În baza art. 290 alin. (5) C. pen. a confiscat de la inculpat suma de 9.600 RON.

V. În baza art. 386 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei G. din infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (68 acte materiale), dare de mită prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (6 acte materiale), toate cu aplicarea art. 5 C. pen. şi cu aplicarea art. 38 C. pen. în infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (68 acte materiale), infracţiunea de complicitate la dare de mită prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (6 acte materiale), toate cu aplic. art. 5 C. pen. şi cu aplicarea art. 38 C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpata G. la o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatei G. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatei G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (68 acte materiale) cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpata G. la o pedeapsă de 1 an şi 7 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatei G. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatei G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (6 acte materiale), cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpata G. la o pedeapsă de 2 ani şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatei G. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durata de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatei G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a aplicat pedeapsa cea mai grea, cea de 2 ani şi 3 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 9 luni, inculpata urmând să execute o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. rap. la art. 66 C. pen. a aplicat inculpatei G. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durata de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. rap. la art. 65 C. pen. a aplicat inculpatei G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 91 C. pen. a suspendat sub supravegherea Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bihor executarea pedepsei, pe un termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a atras atenţia inculpatei asupra măsurilor de supraveghere şi anume:

a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) C. pen. a impus condamnatei să frecventeze două programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile la "Centrul de Evaluare şi Prevenire Antidrog" sau la "Mănăstirea x Oradea".

În baza art. 404 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatei asupra disp. art. 96 C. pen. şi anume:

1. Dacă cel condamnat nu îndeplineşte, cu rea-credinţă, măsurile de supraveghere prevăzute de lege ori obligaţiile stabilite de instanţă, aceasta revocă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dispunând executarea pedepsei.

2. Condamnata are obligaţia de a achita obligaţiile civile cel mai târziu cu trei luni înainte de expirarea termenului de supraveghere. Dacă până la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

3. Dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei. Pedeapsa principală pentru noua infracţiune se stabileşte şi se execută, după caz, potrivit dispoziţiilor referitoare la recidivă sau la pluralitatea intermediară.

În baza art. 290 alin. (5) C. pen. a confiscat de la inculpată suma de 7.500 RON.

A constatat că inculpata G. a fost reţinută, arestată preventiv şi arestată la domiciliu în perioada 08.05.2014 - 20.10.2014.

VI. În baza art. 386 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului H. din infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), participaţie improprie sub forma instigării la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 38 C. pen. (5 fapte), instigare la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 38 C. pen. (3 fapte), toate cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 38 C. pen. în infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale), instigare la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la infracţiunea de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale).

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul H. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului H. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. proc. pen. o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului H. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale) cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul H. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului H. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. proc. pen. o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului H. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a aplicat pedeapsa cea mai grea, cea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 4 luni, inculpatul urmând să execute o pedeapsă de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. rap. la art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului H. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. proc. pen. o durată de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. rap. la art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului H. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 91 C. pen. a suspendat sub supravegherea Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti executarea pedepsei, pe un termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a atras atenţia inculpatului asupra măsurilor de supraveghere şi anume:

a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) C. pen. a impus condamnatului să frecventeze două programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile la "D." sau la "Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Sector 1".

În baza art. 404 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 96 C. pen. şi anume:

1. Dacă cel condamnat nu îndeplineşte, cu rea-credinţă, măsurile de supraveghere prevăzute de lege ori obligaţiile stabilite de instanţă, aceasta revocă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dispunând executarea pedepsei.

2. Condamnatul are obligaţia de a achita obligaţiile civile cel mai târziu cu trei luni înainte de expirarea termenului de supraveghere. Dacă până la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

3. Dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei. Pedeapsa principală pentru noua infracţiune se stabileşte şi se execută, după caz, potrivit dispoziţiilor referitoare la recidivă sau la pluralitatea intermediară.

În baza art. 241 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a constatat încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar.

În baza art. 13 din Legea 241/2005, la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti se va comunica Oficiului Naţional al Registrului Comerţului o copie a dispozitivului hotărârii judecătoreşti definitive.

În baza art. 274 C. proc. pen. a obligat pe fiecare inculpat la plata sumei de 4.000 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în Dosarul nr. x/2014, pentru inculpatul H., în cuantum de 520 RON - fond şi 230 RON - cameră preliminară, se avansează din fondurile MJ şi rămâne în sarcina statului.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că prin rechizitoriul refăcut din data de 06 aprilie 2015 emis în Dosarul nr. x/2014, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală a dispus trimiterea în judecată, printre alţii, a inculpaţilor:

1. A., pentru comiterea infracţiunilor de: constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), spălare de bani prev. de art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), participaţie improprie sub forma instigării, la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii de infracţiuni, faptă prevăzută de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 38 C. pen. (5 fapte), instigare la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii de infracţiuni, faptă prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 38 C. pen. (3 fapte), în condiţiile art. 5, 38, 41 şi 88 C. pen.;

2. H., pentru comiterea infracţiunilor de: constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., complicitate la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), participaţie improprie sub forma instigării, la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii de infracţiuni, faptă prevăzută de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 38 C. pen. (5 fapte), instigare la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii de infracţiuni, faptă prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 38 C. pen. (3 fapte), în condiţiile art. 5 şi 38 C. pen.;

3. C., pentru comiterea infracţiunilor de: constituire de grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., complicitate la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), complicitate la comiterea infracţiunii spălare de bani, prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii de infracţiuni, faptă prevăzută de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, în condiţiile art. 5 şi 38 C. pen.;

4. F., pentru comiterea infracţiunilor de: constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., complicitate la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), complicitate la comiterea infracţiunii spălare de bani, prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii de infracţiuni, faptă prevăzută de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, dare de mită prev. de art. 290 C. pen., în condiţiile art. 5 şi 38 C. pen.;

5. E., pentru comiterea infracţiunii constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., complicitate la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), complicitate la comiterea infracţiunii spălare de bani, prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), în condiţiile art. 5 şi 38 C. pen.;

6. G., pentru comiterea infracţiunilor de: constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., complicitate la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, fapte prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (68 acte materiale), dare de mită prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 35 C. pen. (6 acte materiale), în condiţiile art. 5 şi 38 C. pen.

Prin actul de sesizare a instanţei de judecată s-a reţinut, în esenţă, că, începând cu anul 2012, inculpaţii A. şi I. au iniţiat un grup infracţional organizat cu scopul de a acţiona spre a eluda obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat, sens în care în decursul timpului au racolat mai multe persoane în vederea realizării activităţilor infracţionale urmărite.

Grupul infracţional a acţionat în scopul obţinerii unor importante beneficii financiare în urma derulării unor operaţiuni de achiziţii intracomunitare de bunuri (carne şi produse din carne), în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale - plata TVA colectat şi dedus fraudulos.

Modul de operare a constat în specularea nevoilor materiale ale unor persoane care în schimbul unor sume de bani modice (cuprinse între 200 şi 500 RON) şi-au manifestat acordul pentru înfiinţarea unor societăţi comerciale, sau după caz pentru preluarea prin cesionare a părţilor sociale ale unor astfel de entităţi, care au funcţionat o scurtă perioadă de timp (în medie 2 - 3 luni, de regulă până la momentul în care trebuia să declare ori să vireze TVA), pe numele acestora, iar unul dintre membrii reţelei era împuternicit să efectueze operaţiuni pe conturile bancare şi în numele societăţilor comerciale.

Aceste societăţi comerciale au fost ulterior folosite pentru efectuarea de achiziţii intracomunitare de carne din spaţiul Comunităţii Europene, în special Polonia, Cehia, Olanda, Marea Britanie şi Franţa, sau pentru a fi interpuse în circuitele economice cu scopul de a crea aparenţa de legalitate a operaţiunilor derulate, urmată de comercializarea scriptică a produselor prin mai multe firme controlate de membrii reţelei.

În realitate, marfa provenită din achiziţiile intracomunitare avea o destinaţie prestabilită, în sensul în care, potrivit înţelegerii dintre liderii grupării infracţionale şi reprezentanţii unor societăţi comerciale, carnea era transportată direct unor societăţi comerciale din România (SC J. SRL Cluj-Napoca, SC K. SRL Iaşi, SC L. SRL Piatra-Neamţ) care au beneficiat de dreptul de deducere a TVA colectat.

Pentru a se crea o aparenţă de legalitate, pe numele societăţilor care au realizat achiziţii intracomunitare de carne vrac au fost întocmite fictiv documente care să ateste că livrează carnea către un lanţ de societăţi comerciale autohtone, controlate de membrii reţelei, deşi în fapt, marfa ajungea direct la destinatarul final. S-a menţionat că societăţile comerciale care au realizat achiziţiile intracomunitare s-au caracterizat printr-o activitate economică relativ redusă în timp, iar ulterior efectuării tranzacţiilor ce fac obiect de cercetare în cauză, acestea nu au mai depus declaraţii la organul fiscal.

Aspectul comun constatat la societăţile care au efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri a fost faptul că toate aceste societăţi comerciale, în ciuda rulajului mare de operaţiuni comerciale, au virat la bugetul de stat sume modice reprezentând TVA aferentă livrărilor la intern a bunurilor achiziţionate intracomunitar.

O altă caracteristică a acestor societăţi comerciale care au efectuat achiziţii intracomunitare a fost aceea că toate aceste entităţi au optat pentru sistemul "TVA la încasare", care din punct de vedere fiscal presupune obligaţia declarării TVA-ului colectat la încasarea sumelor de la clienţi, dar nu mai târziu de 90 de zile de la livrarea bunurilor, ceea ce le-a permis ca, după o perioadă relativ scurtă de activitate în domeniul achiziţiilor intracomunitare (2 - 3 luni), să fie abandonate de către membrii grupării infracţionale, în locul acestora fiind înfiinţate/preluate alte firme folosite în mod similar.

Din probele administrate în cauză, a rezultat că societăţile comerciale implicate în circuitul evazionist pot fi grupate pe trei paliere, societăţile de pe fiecare palier având roluri bine stabilite în circuitele comerciale şi financiare, după cum urmează:

- societăţi comerciale situate pe primul palier (18 societăţi comerciale) - care au avut rolul de a efectua achiziţiile intracomunitare de mărfuri alimentare, din conturile bancare deschise de aceste societăţi fiind efectuate şi plăţile către furnizorii intracomunitari. Totodată s-a constatat că din conturile bancare deschise de aceste societăţi comerciale s-au efectuat plăţi în valută şi în RON către 3 societăţi comerciale înregistrate în alte state comunitare, de la care nici una dintre societăţile comerciale din România nu au înregistrat în contabilitate achiziţii de bunuri, aferent plăţilor efectuate. Societăţile comerciale situate pe acest palier, au fost următoarele: SC M. SRL; SC N. SRL; SC O. SRL; SC P. SRL; SC Q. SRL; SC R. SRL; SC S. SRL; SC T. SRL; SC U. SRL; SC V. SRL; SC W. SRL; SC X. SRL; SC Y. SRL; SC Z. SRL; SC AA. SRL; SC BB. SRL; SC CC. SRL şi SC DD. SRL.

- societăţi comerciale situate pe al doilea palier (5 societăţi comerciale) - care au avut rolul de firme intermediare între firmele situate pe primul palier şi cele situate pe palierul trei. În afara rolului de intermediar, unele dintre aceste societăţi au avut şi rol de furnizori de facturi fictive pentru mărfuri emise către societăţile comerciale situate pe palierul trei. Totodată s-a constatat că şi aceste societăţi au efectuat plăţi bancare către 3 societăţi comerciale înregistrate în alte state comunitare, de la care nici una dintre societăţile comerciale din România nu a înregistrat în contabilitate achiziţii de bunuri, aferent plăţilor efectuate. Societăţile comerciale situate pe acest palier au fost următoarele: SC EE. SRL; SC FF. SRL; SC GG. SRL; SC HH. SRL; SC II. SRL.

- societăţi comerciale situate pe palierul trei, care sunt beneficiarii reali ai mărfurilor intracomunitare. Dintre aceste societăţi, principalii beneficiari finali au fost: SC J. SRL Cluj-Napoca; SC L. SRL Piatra-Neamţ; SC K. SRL Iaşi.

În modalitatea descrisă anterior s-a stabilit că a fost cauzat un prejudiciu bugetului de stat în sumă totală de 23.975.347 RON, reprezentând TVA neachitată bugetului de stat. S-a precizat că societăţile comerciale din grupul infracţional datorau pentru achiziţiile intracomunitare suma de 24.419.562 RON (19.076.078 + 5.343.484), însă din această sumă firmele situate pe primul palier şi firmele situate pe palierul doi, au declarat la organul fiscal prin deconturile de TVA obligaţii de 7.229.840 RON (6.654.289 + 575.551), din care au virat în total la bugetul de stat TVA în sumă de 444.215 RON (438.220 + 5.995), rezultând prejudiciul menţionat anterior.

Referitor la persoanele implicate în comiterea infracţiunilor, s-a reţinut existenţa unui grup infracţional organizat, care a acţionat coordonat în timp, în baza unei rezoluţii infracţionale unitare şi a unei organizări de tip piramidal, având următoarea structură:

Pe primul nivel sunt situaţi inculpaţii A. şi I., persoane care au coordonat activitatea grupării infracţionale, prin aceea că s-au preocupat de identificarea persoanelor care au desfăşurat activităţi de înfiinţare/preluare a unor societăţi comerciale pentru a fi folosite apoi în circuitul evazionist, au controlat modul în care au fost efectuate achiziţiile intracomunitare de carne, destinaţia mărfurilor şi circuitul sumelor de bani, asigurarea protecţiei din partea autorităţilor precum şi asigurarea conspirativităţii comunicărilor prin procurarea şi schimbarea periodică a terminalelor mobile şi a numerelor de telefon.

Pe nivelul doi se află inculpatul H., persoană care a identificat societăţile comerciale care pot fi preluate prin cesionarea părţilor sociale, sens în care a racolat persoane în acest scop precum şi pentru a prelua societăţile comerciale utilizate în circuitul evazionist care au acumulat datorii la bugetul de stat.

S-a mai reţinut în actul de sesizare că din segmentul grupării infracţionale coordonate de A. şi I., mai fac parte C., F., JJ. şi KK. - responsabili cu gestionarea efectivă a achiziţiilor intracomunitare (coordonarea transporturilor, încasarea de la clienţii care plătesc "cash") realizate prin intermediul firmelor "fantomă" puse la dispoziţia acestuia de către inculpatul H..

De asemenea, pentru a se asigura că derularea operaţiunilor comerciale este cunoscută doar de către membri grupului, inculpaţii C., KK., LL., F., B. au fost împuterniciţi de către administratorii formali ai societăţilor comerciale sus-menţionate

pentru a efectua operaţiuni în conturile bancare ale persoanelor juridice.

O parte dintre aceste persoane au îndeplinit şi calitatea de administratori ai unor societăţi comerciale implicate în lanţul infracţional (ex. C. şi F. în cazul SC W. SRL, SC HH. SRL).

Pe nivelul trei al grupării infracţionale sunt situate persoanele care se ocupau de întocmirea facturilor fiscale, efectuarea plăţilor sau coordonarea modului în care era ţinută evidenţa contabilă, toate aceste operaţiuni fiind efectuate la indicaţia persoanelor care au coordonat activitatea grupului infracţional, respectiv inculpaţii A. şi I..

Din acest palier infracţional fac parte inc. B., MM. şi E., care au sprijinit gruparea infracţională.

Cu referire la inc. E. este de subliniat faptul că aceasta a derulat operaţiuni de întocmire a facturilor fiscale pentru firmele aflate în circuitul evazionist şi a fost împuternicită să deruleze operaţiuni şi în conturile bancare deschise în România pe numele firmei NN. cu sediul social în Debrecen, Ungaria, unde calitatea de administrator este deţinută de către inc. OO..

Pe nivelul patru al grupării infracţionale sunt situaţi transportatorii mărfurilor provenite din spaţiul comunitar, persoane care cunosc activitatea ilicită, astfel că iau măsuri pentru a sprijini în atingerea scopului grupului infracţional, prin schimbarea documentelor de însoţire a mărfurilor înainte de a intra în România, cu scopul de a nu se cunoaşte destinaţia reală a mărfurilor.

Cu privire la inc. PP. şi G., s-a reţinut că aceştia s-au implicat în sprijinirea activităţii infracţionale derulate de inc. A. prin aceea că au fost persoanele de contact dintre acesta şi inc. QQ.. Astfel, s-a stabilit că inculpata G. începând cu luna noiembrie 2013 a derulat activităţi infracţionale constând în remiterea de diferite sume de bani către inc. QQ. în scopul arătat anterior şi au comunicat momentul în care transporturile de carne trebuiau să ajungă la PTF Borş în funcţie de momentul în care era asigurată protecţia de către funcţionarul public.

Pe nivelul cinci al structurii infracţionale sunt situate persoanele, cetăţeni români domiciliaţi în municipiul Bucureşti şi judeţele Iaşi, Dâmboviţa şi Covasna, de condiţie materială şi educaţională precară, care au dobândit calitatea de administratori şi pe numele cărora au fost înfiinţate/preluate societăţi comerciale, majoritatea de tip "fantomă", destinate în special efectuării de achiziţii intracomunitare de produse din carne neînregistrate în mod corespunzător în documentele contabile şi introducerii acestor produse în circuitele evazioniste controlate de către membrii reţelei.

Pe palierul şase al grupării infracţionale se află persoanele care au asigurat protecţia derulării activităţii infracţionale, sens în care s-au menţionat inc. RR. (şef PPF în cadrul ITPF Oradea - Sectorul Poliţiei de Frontieră Vărşand, jud. Arad) şi inc. QQ. (funcţionar în cadrul AJFP Bihor). Astfel prin intermediul inculpatei G., a fost racolat şi inc. QQ., funcţionar în cadrul AJFP Bihor, care în schimbul unor sume de bani primite prin intermediul celei dintâi, în perioada noiembrie 2013 - martie 2014, a făcut demersuri cu scopul de a nu fi sigilate sau după caz introduse în baza de date transporturile de carne provenită din achiziţii intracomunitare.

S-a mai reţinut în actul de sesizare că activitatea infracţională cercetată în prezenta cauză vizează perioada octombrie 2012 - martie 2014, din cercetări rezultând în acest sens un număr de 263 acte materiale, componente ale infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani şi s-au prezentat succint şi cronologic, circuitele utilizate de gruparea infracţională, cu referire directă la situaţii de fapt cu scopul de a se putea înţelege atât mecanismul infracţional cât şi participaţia penală a fiecărei persoane cercetate în prezenta cauză.

În concluzie, s-a reţinut că fapta inculpatului A. constând în aceea că în perioada octombrie 2012 - martie 2014, în calitate de administrator de fapt al următoarelor societăţi comerciale: SC N. SRL, SC EE. SRL, SC FF. SRL, SC V. SRL, SC SS. SRL, SC R. SRL, SC S. SRL, SC Y. SRL, SC HH. SRL, SC X. SRL, SC GG. SRL, SC U., SC W. SRL, SC Z. SRL, SC CC. SRL, SC BB. SRL; SC II. SRL, SC DD. SRL, SC P. SRL fostă SC TT. SRL; SC O. SRL fostă SC UU. SRL; SC T. SRL fostă SC VV. SRL, împreună cu inculpatul I. - administrator al SC J. SRL Cluj-Napoca, au iniţiat un grup infracţional organizat şi alături de inculpata WW. - administrator SC K. SRL Iaşi şi inculpata XX. - administrator al SC L. SRL Dumbrava Roşie, jud. Neamţ, au constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani, la care au aderat şi alte persoane, în cadrul grupului inculpatul A. având rolul de a achiziţiona bunuri intracomunitar prin intermediul societăţilor comerciale pe care le controla, urmate de livrarea acestora către societatea comercială J. SRL (principalul beneficiar al mărfurilor) care la rândul său a livrat mărfurile către SC K. SRL Iaşi şi SC L. SRL Dumbrava Roşie, jud. Neamţ urmată de evidenţierea în contabilitatea societăţilor comerciale sus menţionate de cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale (achiziţii de carne şi produse din carne) sustrăgându-se astfel de la plata TVA-ului colectat către bugetul general consolidat al statului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, sub forma iniţierii şi constituirii, prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

Fapta inculpatului A., constând în aceea că în perioada octombrie 2012 - martie 2014 în calitate de administrator de fapt al societăţilor comerciale sus menţionate, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a evidenţiat în actele contabile sau alte documente legale cheltuieli care nu aveau la bază operaţiuni reale, respectiv achiziţii intracomunitare de bunuri (carne şi produse din carne) în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale - plata TVA datorat ca urmare a efectuării de achiziţii intracomunitare de bunuri şi vânzarea acestora în totalitate către clienţi din România, producând bugetului consolidat al statului un prejudiciu în cuantum de 24.649.349 RON reprezentând TVA ca urmare a comercializării pe piaţa naţională a mărfurilor intracomunitare întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 C. pen. (263 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

Fapta inculpatului A., care în perioada octombrie 2012 - martie 2014 în calitate de administrator de fapt al societăţilor comerciale sus-menţionate, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a supus unui proces de reciclare suma de 82.484.777 RON RON (reprezentând contravaloarea mărfurilor achiziţionate intracomunitar) prin transferuri succesive între conturile bancare ale societăţilor comerciale pe care le controla, operaţiuni efectuate cu scopul de a ascunde provenienţa ilicită, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 C. pen. (263 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

Fapta inculpatului A., constând în aceea că în perioada octombrie 2012 - martie 2014 cu intenţie, a determinat asociaţii următoarelor societăţi comerciale: SC N. SRL, SC EE. SRL, SC R. SRL, SC S. SRL, SC Y. SRL, fără vinovăţie, să îşi cesioneze în mod fictiv părţile sociale deţinute cu scopul de a fi folosite la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, urmată de cesionarea acestor părţi sociale în vederea sustragerii de la urmărire penală întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de participaţie improprie sub forma instigării, la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii de infracţiuni, prevăzute de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 38 C. pen. (5 fapte) şi art. 5 C. pen.

Fapta inculpatului A., constând în aceea că în perioada octombrie 2012 - martie 2014 cu intenţie, a determinat asociaţii următoarelor societăţi comerciale: SC U. SRL; SC HH. SRL şi SC X. SRL să îşi cesioneze în mod fictiv părţile sociale deţinute cu scopul de a se sustrage de la urmărire penală, întruneşte elementele constitutive ale instigării la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii de infracţiuni, faptă prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 38 C. pen. (3 fapte).

În sarcina inculpatului A., urmează a se reţine comiterea infracţiunilor în concurs, fiind aplicabile prevederile art. 38 C. pen.

Fapta inculpatului C., care în perioada octombrie 2012 - martie 2014 a sprijinit grupul infracţional organizat coordonat de către inc. A. şi I., prin aceea că a ajutat membrii grupului să eludeze plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat şi să evidenţieze în actele contabile sau alte documente legale cheltuieli care nu aveau la bază operaţiuni reale, sens în care a coordonat circuitul fictiv al mărfurilor provenite de la SC YY. SA Slobozia, SC YY. SA Călăraşi, SC ZZ. SA; a participat la operaţiunile de întocmire a facturilor fiscale care să ateste circuitul fictiv; a fost în contact cu inc. G. spre a-i fi indicat momentul în care transporturile beneficiau de protecţia inc. QQ.; a efectuat operaţiuni de depunere/ridicare numerar în conturile bancare ale unor societăţi aflate în circuitul fictiv; a coordonat, către beneficiarii finali, împreună cu inc. F., în luna noiembrie 2013, transporturile intracomunitare care au intrat în România prin PTF Borş; a îndeplinit funcţia de asociat/administrator în cadrul a 2 societăţi comerciale folosite în circuitul evazionist; a ajutat la disimularea provenienţei ilicite a sumelor de bani, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat sub forma sprijinirii, prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

- complicitate la evaziune fiscală, prevăzute de art. 48 alin. (1) C. pen. (noul C. pen.) raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 C. pen. (263 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

- complicitate la comiterea infracţiunii spălare de bani prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale)

Fapta inculpatului C., constând în aceea că în calitate de asociat la SC HH. şi-a cesionat în mod fictiv părţile sociale deţinute cu scopul de a se sustrage de la urmărire penală, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii de infracţiuni, faptă prevăzută de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 5 C. pen.

Infracţiunile au fost săvârşite în concurs real, urmând a se reţine incidenţa dispoziţiilor art. 38 alin. (1) C. pen.

Cu privire la inculpat, s-au efectuat cercetări pentru comiterea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii de infracţiuni, faptă prevăzută de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 5 C. pen., reţinându-se că în calitate de asociat la SC W. SRL şi-a cesionat în mod fictiv părţile sociale deţinute cu scopul de a se sustrage de la urmărire penală.

Din cercetări a rezultat că fapta nu există, deoarece părţile sociale ale acestei societăţi comerciale nu au fost cesionate după preluarea acestora de către inc. C., motiv pentru care se va dispune în temeiul art. 16 lit. a) C. proc. pen.., o soluţie de clasare.

Fapta inculpatului F., care în perioada octombrie 2012 - martie 2014 a sprijinit grupul infracţional organizat coordonat de către inc. A. şi I., prin aceea că a ajutat membrii grupului să eludeze plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat şi să evidenţieze în actele contabile sau alte documente legale cheltuieli care nu aveau la bază operaţiuni reale, sens în care a efectuat operaţiuni de depunere/ridicare numerar în conturile bancare ale firmelor paravan; a îndeplinit funcţia de asociat/administrator în cadrul a 2 societăţi comerciale folosite în circuitul evazionist; a fost în anumite situaţii persoana de legătură cu inc. RR.; a disimulat provenienţa ilicită a sumelor de bani, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat sub forma sprijinirii, prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

- complicitate la evaziune fiscală, prevăzute de art. 48 alin. (1) C. pen. (noul C. pen.) raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 C. pen. (263 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

- complicitate la comiterea infracţiunii spălare de bani prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale)

Fapta inculpatului F., constând în aceea că în calitate de asociat la SC HH. şi-a cesionat în mod fictiv părţile sociale deţinute cu scopul de a se sustrage de la urmărire penală, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii de infracţiuni, faptă prevăzută de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 5 C. pen.

Fapta inculpatului F., care în perioada 30 - 31.01.2014 a remis suma de 9600 RON inc. RR., funcţionar public în cadrul ITPF Vărşand, cu scopul ca acesta să nu îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu referitoare la evidenţierea în aplicaţia "trafic control" a transporturilor intracomunitare de carne, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii dare de mită prev. de art. 290 C. pen.

Infracţiunile au fost săvârşite în concurs real, urmând a se reţine incidenţa dispoziţiilor art. 38 alin. (1) C. pen.

Cu privire la inculpat, s-au efectuat cercetări pentru comiterea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii de infracţiuni, faptă prevăzută de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 5 C. pen., reţinându-se că în calitate de asociat la SC W. SRL şi AAA. SRL, şi-a cesionat în mod fictiv părţile sociale deţinute cu scopul de a se sustrage de la urmărire penală.

Din cercetări a rezultat că fapta nu există deoarece, părţile sociale ale acestor societăţi comerciale nu au fost cesionate după preluarea acestora de către inc. F., motiv pentru care se va dispune în temeiul art. 16 lit. a) C. proc. pen.., o soluţie de clasare.

Fapta inculpatei E., care în perioada octombrie 2012 - martie 2014 a sprijinit grupul infracţional organizat coordonat de către inc. A. şi I., prin aceea că a ajutat membrii grupului să eludeze plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat şi să evidenţieze în actele contabile sau alte documente legale cheltuieli care nu aveau la bază operaţiuni reale, sens în care a efectuat operaţiuni în conturile bancare ale firmelor paravan şi ale firmei NN. Debrecen, Ungaria; a participat la operaţiunile de întocmire a facturilor fiscale care să ateste circuitul fictiv; a întocmit facturi care să ateste o livrare fictivă pentru mărfurile provenite de la SC YY. SA Slobozia, SC YY. SA Călăraşi, SC ZZ. SA; a disimulat provenienţa ilicită a sumelor de bani, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat sub forma sprijinirii, prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

- complicitate la evaziune fiscală, prevăzute de art. 48 alin. (1) C. pen. (noul C. pen.) raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 C. pen. (263 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

- complicitate la comiterea infracţiunii spălare de bani prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale)

Infracţiunile au fost săvârşite în concurs real, urmând a se reţine incidenţa dispoziţiilor art. 38 alin. (1) C. pen.

Fapta inculpatei G., care în perioada noiembrie 2013 - martie 2014 a sprijinit grupul infracţional organizat coordonat de către inc. A. şi I., prin aceea că a ajutat membrii grupului să eludeze plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat şi să evidenţieze în actele contabile sau alte documente legale cheltuieli care nu aveau la bază operaţiuni reale, sens în care a ajutat prin intermediul inc. QQ. ca transporturile de carne provenite din achiziţii intracomunitare să fie sustrase monitorizării, cu scopul ca marfa să fie apoi introdusă într-un circuit fictiv spre a se denatura obligaţiile fiscale (TVA) datorate bugetului de stat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat sub forma sprijinirii, prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

- complicitate la evaziune fiscală, prevăzute de art. 48 alin. (1) C. pen. (noul C. pen.) raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 C. pen. (68 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

Fapta inculpatei G., care în perioada noiembrie 2013- martie 2014, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, a remis inc. QQ., funcţionar în cadrul AJFP Bihor, suma totală de 7500 RON, cu scopul ca acesta să nu îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu cu privire la monitorizarea transporturilor de carne provenite din achiziţii intracomunitare, apreciate prin prisma Ordinului ANAF nr. 3774/2013 ca fiind cu risc fiscal, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii dare de mită prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. 35 C. pen. (6 acte materiale).

Infracţiunile au fost săvârşite în concurs real, urmând a se reţine incidenţa dispoziţiilor art. 38 alin. (1) C. pen.

În cauză s-au efectuat cercetări faţă de inc. G. pentru complicitate la comiterea infracţiunii spălare de bani prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 29 lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (68 acte materiale), însă din probele administrate în cauză rezultă că sprijinul dat de către inculpată a fost doar în vederea sustragerii de la procedura de monitorizare, fără a efectua activităţi care se circumscriu acestei fapte penale, motiv pentru care, în temeiul art. 16 lit. a) C. proc. pen.. urmează a se dispune o soluţie de clasare.

Rechizitoriul cu nr. x a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 23.12.2014 sub nr. x/2014.

Prin încheierea de şedinţă din 27.03.2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat că procurorul nu a descris în mod precis şi complet acuzaţiile formulate împotriva inculpaţilor cu privire la faptele de evaziune fiscală, spălare de bani şi complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani şi în temeiul art. 345 alin. (1) C. proc. pen. a admis în parte cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii JJ., XX. şi SC L. SRL, I., WW. şi SC K. SRL, LL., BBB., KK., CCC., OO., DDD., A. şi RR. şi a constatat neregularitatea actului de sesizare a instanţei cu privire la infracţiunile prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale) pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii din prezenta; prev. de art. 29 lit. b) din Legea 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale) pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii din prezenta cauză; prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale) pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii din prezenta; prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 29 lit. b) din Legea 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale).

Rechizitoriul a fost refăcut la data de 06.04.2015 şi a fost înaintat Curţii de Apel, secţia I penală, - judecătorului de cameră preliminară iniţial investit.

Prin încheierea din 21.05.2015, judecătorul de cameră preliminară a respins cererile inculpaţilor care au invocat, în esenţă, imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii, judecătorul arătând că, în urma refacerii actului de sesizare a instanţei, nu se poate vorbi despre imposibilitatea stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii. Încheierea a rămas definitivă prin respingerea contestaţiilor formulate de inculpaţi.

Prin Hotărârea Colegiului de conducere nr. 209 din 10.11.2015 a Curţii de Apel Bucureşti s-a dispus preluarea completului C 10- fond, complet căruia îi fusese repartizat aleatoriu prezenta cauză, de judecător EEE..

La termenul din 26.01.2016, dat fiind faptul că inculpaţii A., C., E., F. şi G. au învederat instanţei că solicită aplicarea procedurii recunoaşterii învinuirii, s-a dispus citirea rechizitoriului numai cu privire la faptele reţinute în sarcina inculpaţilor, aducându-le la cunoştinţa învinuirile ce li se reţin în actul de sesizare al instanţei, fiind ascultaţi sub acest aspect.

La termenul din 11.02.2016, inculpatul H., personal, a arătat că este de acord să uzeze de procedura în cazul recunoaşterii învinuirii, motiv pentru care s-a procedat la ascultarea inculpatului.

La acelaşi termen de judecată potrivit dispoziţiilor art. 349 C. proc. pen., văzând declaraţiile inculpaţilor şi probele administrate în cursul urmăririi penale, instanţa de fond a apreciat că probele sunt suficiente pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, motiv pentru care a admis cererile formulate de către inculpaţi, aceştia urmând a fi judecaţi conform procedurii în cazul recunoaşterii învinuirii.

În ceea ce priveşte latura civilă şi latura penală privind pe ceilalţi inculpaţi, s-a apreciat că pentru buna desfăşurare a actului de justiţie este necesară disjungerea cauzei în ceea ce priveşte latura penală cu privire la inculpaţii care nu au solicitat procedura recunoaşterii învinuirii şi latura civilă cu privire la toţi inculpaţii.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt cu privire la inculpaţii care au beneficiat de procedura recunoaşterii vinovăţiei şi cu respectarea a prezumţiei de nevinovăţie a celorlalţi inculpaţi.

I. CU PRIVIRE LA INCULPATUL A.

În jurul anului 2006 inculpatul A. a început să desfăşoare activităţi comerciale cu produse din carne, folosindu-se de diverse societăţi comerciale. Ulterior, fiind condamnat pentru emiterea de instrumente de plată fără acoperire bancară, inculpatul nu a mai desfăşurat activităţi de comerţ în perioada de 2008-2012.

Începând din anul 2012, inculpatul a reluat activităţile comerciale prin folosirea de diverse societăţi comerciale pe care le administra numai în fapt, deoarece, având antecedente penale, nu putea să aibă calitatea de administrator.

În acest scop, în perioada octombrie 2012 - martie 2014 inculpatul a cumpărat şi vândut cu ajutorul inculpatului H. mai multe societăţi comerciale, ai căror administratori în drept erau colaboratori ai inculpatului. Printre aceştia erau şi inculpaţii C. şi F.. Firmele paravan nu erau folosite mai mult de 2 - 3 luni, după care părţile sociale erau vândute unor cetăţeni ai unor state ce nu erau în UE (ex. Rep. Moldova, Kenia, Ucraina).

Activitatea comercială consta în principal din achiziţionarea de produse din carne din spaţiul intracomunitar de către societăţi comerciale administrate în fapt de către inculpat şi vânzarea fictivă succesivă către alte societăţi comerciale administrate în fapt tot de inculpat şi doar ulterior vândută beneficiarilor naţionali.

Introducerea acestor firme pe circuit avea ca scop diminuarea TVA-ului datorat şi plătit către stat, deoarece firmele paravan, care de obicei importau intracomunitar marfă şi administrate în fapt de inculpat "se încărcau" cu TVA prin vânzarea fictivă a produselor către alte firme administrate în fapt de inculpat, dar nu achitau acest TVA, ci "dispăreau" după o perioadă scurtă de timp 2-3 luni (aceste firme optaseră pentru sistemul "TVA la încasare", care din punct de vedere fiscal presupune obligaţia declarării TVA-ului colectat la încasarea sumelor de la clienţi, dar nu mai târziu de 90 de zile de la livrarea bunurilor), iar firmele ce achiziţionau marfa de la firmele paravan erau "beneficiare" ale unui TVA pe care nu-l plăteau de niciodată către firmele paravan, dar şi-l compensau cu TVA-ul încasat de la adevăraţii beneficiari ai mărfurilor (SC J. SRL Cluj-Napoca, SC K. SRL Iaşi, SC L. SRL Piatra-Neamţ SRL) .

În general, marfa era plătită în avans de către firmele ce făceau achiziţii din intracomunitar cu banii obţinuţi în urma acestui circuit comercial sau de la beneficiarii interni reali, care plăteau în avans marfa către firmele controlate de către inculpat, care la rândul lor plăteau în avans marfa către firmele exportatoare.

O parte, aproximativ 50%, din facturile emise de furnizorii din străinătate erau înregistrate în contabilitate, iar cealaltă parte era distrusă. În ceea ce priveşte întocmirea facturilor către beneficiarii fictivi, dar şi către cei reali, aceasta era coordonată de inculpat, care dădea dispoziţii angajaţilor săi să întocmească facturi sau să distrugă facturi, printre aceştia aflându-se şi inculpata E..

Pentru produsele din carne erau dispoziţii legale speciale, în sensul că la trecerea frontierei TIR-urile erau sigilate de către funcţionarii administraţiilor financiare locale care-şi desfăşurau activitatea în punctele de frontieră, şi menţionate în aplicaţia "trafic control", urmând să fie desigilate la destinaţie în prezenţa tot a unui funcţionar.

Astfel, prin ordinul Preşedintelui ANAF nr. 3725/2013 privind procedura monitorizării transporturilor de bunuri provenind din ţări membre ale Uniunii Europene, s-a impus ca pentru mărfurile cu grad ridicat de risc (ex. carne şi produsele derivate), la intrarea pe teritoriul României, transporturile să fie sigilate, urmând ca la destinaţie, în prezenţa unor reprezentanţi ai ANAF să fie desigilate, iar ulterior prin modificările legislative, începând cu data de 11.12.2013, s-a reglementat ca aceste transporturi să fie introduse în aplicaţia "trafic control", nu mai exista posibilitatea de a se introduce mărfuri pe numele unor firme paravan.

Pentru a reuşi să introducă marfă în ţară şi pentru a o direcţiona direct la beneficiarul real (deşi în acte marfa "trecea" prin mai multe societăţi comerciale) fără a fi menţionate TIR-urile în aplicaţia "trafic control", inculpatul a corupt funcţionari ai statului, printre care şi QQ. folosindu-se de inculpata G., ca intermediar care i-a dat funcţionarului suma de 75.000 RON, în scopul arătat.

În felul acesta, inculpatul a reuşit să obţină un preţ competitiv, pe piaţa internă, la produsele din carne, deoarece baza de calcul care cuprindea preţul de achiziţie, transportul şi adaosul comercial nu cuprindea în fapt şi TVA-ul ce trebuia achitat de firmele fantomă, preţul fiind cu 24% mai mic.

De asemenea, o altă modalitate de a diminua TVA-ul datorat şi plătit către stat era şi aceea prin care firme indicate de inculpat din Bulgaria (FFF., GGG. - acestea au fost chiar înfiinţate de inculpat cu ajutorul inculpatului H.), din Ungaria (NN.) şi din Cipru (JJJJ.) achiziţionau marfă de la producătorii interni (YY. Călăraşi, YY. Slobozia, HHH., ZZ., YY. Crevedia, III.), dar marfa nu tranzita niciodată graniţa şi nu ajungea la aceste societăţi comerciale, ci era direcţionată de inculpat către firme beneficiarii reali, parteneri de afaceri ai inculpatului, iar în acte marfa apărarea în acest fel ca fiind achiziţionată intracomunitar. Pentru a transporta marfa de la furnizorii interni la beneficiarii reali, însoţită de acte false, inculpatul s-a folosit, printre alţii şi de inculpatul C..

În câteva rânduri, inculpatul a solicitat colaboratorilor săi să-şi schimbe cartele telefonice şi chiar telefonul mobil. De asemenea inculpatul A. schimba periodic calculatoarele pentru a nu fi identificate circuitele fictive.

Pentru a putea desfăşura această activitate infracţională, inculpatul s-a folosit de persoane apropiate, în care avea încredere, membri de familiei, fini, prieteni apropiaţi, care l-au ajutat să înfiinţeze firme, să întocmească acte false, să intermedieze afaceri în străinătate, să corupă funcţionari ai statului, astfel cum a fost prezentat mai sus şi cum va fi detaliat în continuare pentru fiecare colaborator în parte.

Prin acest mecanism infracţional, care a constat în 263 de acte materiale, întinse pe perioada octombrie 2012- martie 2014, inculpatul a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 23.975.347 RON, reprezentând TVA, taxă neachitată bugetului de stat.

Situaţia de fapt reţinută de instanţă a rezultat din analiza coroborată a următoarelor probe:

1. Expertiza contabilă.

Conform concluziilor raportului de expertiză a rezultat că societăţile comerciale implicate în circuitul evazionist pot fi grupate pe trei paliere:

- societăţi comerciale situate pe primul palier (18 societăţi comerciale) - care au avut rolul de a efectua achiziţiile intracomunitare de mărfuri alimentare, din conturile bancare deschise de aceste societăţi fiind efectuate şi plăţile către furnizorii intracomunitari. Totodată s-a constatat că din conturile bancare deschise de aceste societăţi comerciale s-au efectuat plăţi în valută şi în RON către 3 societăţi comerciale înregistrate în alte state comunitare, de la care nici una dintre societăţile comerciale din România nu au înregistrat în contabilitate achiziţii de bunuri, aferent plăţilor efectuate. Societăţile comerciale situate pe acest palier, au fost următoarele: SC M. SRL; SC N. SRL; SC O. SRL; SC P. SRL; SC Q. SRL; SC R. SRL; SC S. SRL; SC T. SRL; SC U. SRL; SC V. SRL; SC W. SRL; SC X. SRL; SC Y. SRL; SC Z. SRL; SC AA. SRL; SC BB. SRL; SC CC. SRL şi SC DD. SRL.

Aceste societăţi au efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri de regulă o lună sau două, perioadă în care au depus în general declaraţii la organele fiscale, după care nu au mai desfăşurat activitate, nu au mai depus declaraţii fiscale, fiind ulterior declarate inactive sau radiate.

Unele dintre aceste societăţi comerciale au înregistrat în contabilitate şi au declarat la organele fiscale livrări intracomunitare de mărfuri către beneficiari din Ungaria, Bulgaria şi Cipru, aferent acestor livrări nefiind încasată nici o sumă de la firmele cumpărătoare.

Conform aspectelor prezentate în expertiza contabilă, nu există documente care să justifice că mărfurile astfel facturate au părăsit în fapt teritoriul naţional.

- societăţi comerciale situate pe al doilea palier (5 societăţi comerciale) - care au avut rolul de firme intermediare între firmele situate pe primul palier şi cele situate pe palierul trei. În afara rolului de intermediar, unele dintre aceste societăţi au avut şi rol de furnizori de facturi fictive pentru mărfuri emise către societăţile comerciale situate pe palierul trei. Totodată s-a constatat că şi aceste societăţi au efectuat plăţi bancare către 3 societăţi comerciale înregistrate în alte state comunitare, de la care nici una dintre societăţile comerciale din România nu a înregistrat în contabilitate achiziţii de bunuri, aferent plăţilor efectuate. Societăţile comerciale situate pe acest palier au fost următoarele: SC EE. SRL; SC FF. SRL; SC GG. SRL; SC HH. SRL; SC II. SRL.

- societăţi comerciale situate pe palierul trei, care sunt beneficiarii reali ai mărfurilor intracomunitare. Dintre aceste societăţi, principalii beneficiari finali au fost: SC J. SRL Cluj-Napoca; SC L. SRL Piatra-Neamţ; SC K. SRL Iaşi.

În cazul a 3 firme înregistrate în alte state din Comunitatea Europeană, au fost identificate plăţi în RON şi în valută efectuate de societăţile situate pe palierele unu şi doi, fără a exista relaţii comerciale care să justifice plăţile, după cum urmează:

- FFF. - înregistrată în Bulgaria

- GGG. - înregistrată în Bulgaria

- NN. - înregistrată în Ungaria

Dintre firmele situate pe primul şi al doilea palier, un număr de 16 societăţi comerciale, au avut sediul social, în perioada în care au fost efectuat achiziţii intracomunitare de mărfuri alimentare, la aceeaşi adresă, respectiv în Bucureşti, Strada x, Nr. 6, la sediul Cabinetului individual de avocatură al inc. JJJ..

Din raportul de expertiză financiar-contabilă întocmită în cauză, a rezultat că sumele încasate de către firmele din Bulgaria şi Ungaria în conturile bancare deschise la bănci din România au fost virate atât în euro cât şi în RON, către diferite societăţi din România după cum urmează: YY. Călăraşi, YY. Slobozia, HHH., ZZ., YY. Crevedia, III.

S-a concluzionat în raport, că mărfurile facturate de firmele din România către firma NN. din Ungaria au fost ulterior refacturate de NN. Ungaria către firme din România, acestea apărând că au efectuat achiziţii intracomunitare. Mărfurile erau refacturate către firmele româneşti la acelaşi preţ.

Referitor la plăţile efectuate către GGG. şi către FFF., în cadrul raportului de expertiză s-a stabilit că sumele virate către cele două societăţi de la firmele situate pe primele două paliere, cu titlu de "avans marfă", au fost virate de GGG. şi de FFF. către YY. SA Călăraşi, YY. SA Slobozia, SC HHH. SA, SC ZZ. SA şi YY. SA Crevedia.

Din conţinutul expertizei financiar-contabile a rezultat că societăţile situate pe primul palier au efectuat achiziţii intracomunitare de mărfuri în valoare de 79.483.660 RON, fiind efectuate plăţi către firmele furnizoare în sumă de 79.900.520 RON, diferenţa, respectiv suma de 416.860 RON, reprezintă plăţi pentru servicii, rezultând că valoarea achiziţiilor intracomunitare de mărfuri a fost integral achitată de către firmele situate pe primul palier.

De menţionat faptul că pentru mărfurile achiziţionate intracomunitar, în valoare totală de 79.483.660 RON, care ulterior au fost livrate către beneficiari din România, firmele care au efectuat livrările de mărfuri alimentare erau obligate să înregistreze în contabilitate, să declare operaţiunile prin deconturile de TVA şi să vireze la bugetul de stat TVA în sumă de 19.076.078 RON (79.483.660 x 24%).

Totodată, pentru mărfurile alimentare facturate de YY. Călăraşi, YY. Slobozia, HHH., ZZ., YY. Crevedia şi III. către NN., GGG. şi FFF., şi care ulterior au fost refacturate către firme din România, care nu au înregistrat facturile în contabilitate, firmele care au efectuat livrările de mărfuri în România erau obligate să înregistreze în contabilitate, să declare operaţiunile prin deconturile de TVA şi să vireze la bugetul de stat TVA în valoare de 5.343.484 RON (22.264.515 x 24%).

Toate aceste livrări succesive tip "suveică", atât cantitativ, cât şi valoric, nu au avut decât rolul de eludare a TVA-ului de plata către bugetul statului român.

A rezultat astfel că firmele din România care au livrat la intern mărfurile achiziţionate intracomunitar datorează bugetului de stat TVA în sumă totală de 24.419.562 RON (19.076.078 + 5.343.484), din care firmele situate pe primul palier şi firmele situate pe palierul doi au virat la bugetul de stat TVA în sumă totală de numai 444.215 RON (438.220 + 5.995), rezultând astfel că bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 23.975.347 RON (24.419.562 - 444.215), reprezentând TVA neachitată bugetului de stat.

Tot din raportul de expertiză rezultă şi sumele de bani ridicate şi depuse în numerar de inculpaţii C., E. şi F..

În expertiză a fost descris în mod detaliat circuitul financiar fictiv al mărfurilor prin societăţile comerciale administrate în fapt de A., rezultând un număr de 263 de acte materiale ale infracţiunii de evaziune fiscală.

2. Contabilul inculpatului A., inculpatul JJ., a confirmat circuitul fictiv, în scopul eludării plăţii TVA-ului. Astfel, în declaraţia dată acesta confirmă "(...) am sesizat că aceste facturi fiscale aveau preţuri de vânzare care erau sub preţul de achiziţie (...) societăţile comerciale care făceau achiziţii intracomunitare erau păstrate în circuitul comercial funcţie de momentul în care se dobândeau părţile sociale (...) întrucât exista obligativitatea depunerii decontului de TVA (...) iniţial am discutat cu acesta (n.a. inculpatul A.) să mă ocup de contabilitatea simplă a societăţilor, ulterior dându-mi ca atribuţii gestionarea relaţiei cu DDD., în sensul că să iau legătura cu aceasta pentru găsirea unor societăţi plătitoare de TVA".

3. Din interceptările convorbirilor telefonice, a rezultat, de asemenea, "plimbarea" mărfurilor prin firme în mod fictiv şi faptul că între preţurile facturate era o diferenţă foarte mică.

4. Din declaraţiile inculpaţilor C., E. şi F. a rezultat că aceste circuite financiare erau fictive, neavând la bază operaţiuni reale. Tot din declaraţiile lor rezultă că cel care coordona întreaga activitate infracţională era inculpatul A. care hotăra pe care firme să se factureze, ce marfă, ce cantitate şi ce preţ. Tot el hotăra ce firmă urma să fie cesionată.

Inculpaţii au confirmat şi circuitul fictiv al mărfurilor prin cele trei societăţi din Bulgaria şi Ungaria.

5. Martorii KKK., LLL., şoferi, au confirmat că marfa pe care o încărcau de la producătorii interni era facturată către firme din Bulgaria sau Ungaria, marfă care nu ajungea niciodată în spaţiul comunitar, ci era livrată tot unor firme din România şi că această activitate era coordonată de C..

6. Din declaraţiile inculpatului H., ale inculpatei E., din procesele-verbale de percheziţie domiciliară şi din interceptările telefonice, a rezultat că inculpatul H. era cel care identifica societăţile comerciale care pot fi preluate prin cesionarea părţilor sociale. În plus, tot acesta s-a ocupat în mod direct de înfiinţarea şi reprezentarea acestor societăţi în faţa autorităţilor, fiind, de asemenea, împuternicit pe conturile bancare deschise pe numele acestora.

Astfel, cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la locuinţa inculpatului H. au fost identificate copii ale actelor de stare civilă ale unor persoane care au preluat ori urmau să preia părţile sociale ale societăţilor comerciale implicate în circuitul evazionist, cât şi documente care priveau activitatea societăţilor comerciale controlate de inculpatul A..

Discuţiile dintre inculpatul A. şi inculpatul H. se purtau cam în felul următor:

"(...) am înţeles că luni x face toată treaba aia (...) şi scoase alea vechi şi puse astea noi (...) luni se duce la x cu specimene" (conv. telef. din data de 31.01.2014, ora 10:34.30)".

7. Din declaraţia inculpatei G., care se coroborează cu declaraţia inculpatului F., a inculpatului KK. şi a inculpatului C., dar şi cu interceptările convorbirilor telefonice a rezultat că la sfârşitul lunii octombrie 2013, prin intermediul inculpatului OO., inculpatul A. a cunoscut-o pe inculpata G., care i-a comunicat că prin intermediul unui angajat al AJFP Oradea, poate facilita tranzitul prin PTF Borş a transporturilor fără a fi sigilate. Cu aceeaşi ocazie, inculpata G. a precizat că pentru a beneficia de protecţia funcţionarului, trebuie remisă suma de 700 euro pentru fiecare transport care intra în România şi nu era sigilat, sume ce au fost remise prin intermediul inculpatei G..

Ulterior, inculpatul A. a plătit 500 euro pentru fiecare camion care intra în România şi nu era trecut în aplicaţia "trafic control".

În total, s-a reţinut că inculpatul A. a plătit inculpatului QQ., prin intermediul inculpatei G. suma de 75.000 RON, astfel cum a rezultat din analiza documentelor comunicate de către MMM., din care reiese că în perioada 13.11.2013 - 31.01.2014, inc. KK. a primit în această modalitate suma totală de 75.000 RON (13.11.2013 - 20.000 RON; 16.11.2013 - 20.000 RON; 26.11.2013 - 7.000 RON; 04.12.2013 - 15.000 RON; 06.12.2013 - 8.000 RON; 31.01.2014 - 5.000 RON),

8. Fiind audiat, inculpatul OO. a confirmat faptul că în cursul anului 2013, a intermediat contactul dintre inculpata G. şi A. cu scopul ca aceştia să discute referitor la inculpatul QQ., pentru care se folosea apelativul "doctorul" precum şi modalitatea în care urma ca funcţionarul să-l ajute pe inculpatul A. în schimbul sumei de 500 euro. De asemenea, inculpatul OO. a precizat că era anunţat de către A. ori G. cu privire la momentul când QQ. era de serviciu folosind sintagma: "doctorul operează", moment la care acesta le comunica şoferilor de tir că pot tranzita PTF Borş întrucât au asigurată protecţia de către funcţionar astfel că nu se vor aplica sigilii ori introduce în aplicaţia "trafic control".

În drept.

1. Fapta inculpatului A. constând în aceea că în perioada octombrie 2012- martie 2014, în calitate de administrator de fapt al următoarelor societăţi comerciale: SC N. SRL, SC EE. SRL, SC FF. SRL, SC V. SRL, SC SS. SRL, SC R. SRL, SC S. SRL, SC Y. SRL, SC HH. SRL, SC X. SRL, SC GG. SRL, SC U., SC W. SRL, SC Z. SRL, SC CC. SRL, SC BB. SRL; SC II. SRL, SC DD. SRL, SC P. SRL fostă SC TT. SRL; SC O. SRL fostă SC UU. SRL; SC T. SRL fostă SC VV. SRL, împreună cu alte persoane, a iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat sprijinit de inculpaţii C., E., NNN., F. şi G. în scopul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală, în cadrul grupului inculpatul A. având rolul de a achiziţiona bunuri intracomunitar prin intermediul societăţilor comerciale pe care le controla, urmate de livrarea acestora către diverse societăţi comerciale din ţară, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, sub forma iniţierii şi constituirii, prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.

Din probele administrate a rezultat că, în cauză, grupul infracţional iniţiat de inculpatul A. a avut o structură determinată, roluri prestabilite pentru membrii săi, constatându-se că aceştia au acţionat într-un mod coordonat pentru realizarea obiectivelor urmărite.

Astfel, inculpaţii C. şi F. au sprijinit grupul prin faptul că au fost de acord ca pe numele lor să se înfiinţeze societăţi comerciale, care erau folosite de inculpat în circuitul fictiv. Aceştia au depus şi ridicat de la bănci însemnate sume de bani. Inculpatul C. a condus camioanele cu marfă şi a coordonat altele, iar inculpatul F. a intermediat darea de mită la funcţionari. Inculpata E. întocmea facturi la solicitarea inculpatului, depunea şi ridica de la bănci însemnate sume de bani, iar inculpata G. a intermediat în repetate rânduri darea de mită la un funcţionar public, pentru a permite intrarea în ţară a camioanelor încărcate cu marfă fără a fi menţionate în aplicaţia "trafic control".

Întreaga activitate infracţională a fost condusă şi coordonată de inculpatul A., după un plan bine stabilit, prin intermediul unor societăţi comerciale la care acesta deţinea controlul direct sau indirect (prin persoane interpuse), în scopul obţinerii de venituri ilicite.

Grupul infracţional a acţionat în scopul obţinerii unor importante beneficii financiare pentru inculpatul A. în urma derulării unor operaţiuni de achiziţii intracomunitare de bunuri (carne şi produse din carne), în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale - plata TVA colectat şi dedus fraudulos.

Sub aspectul laturii subiective, din modul concret de săvârşire a faptelor, inculpatul a prevăzut rezultatele faptelor lui şi a urmărit producerea lor, astfel cum rezultă din materialul probator, inculpatul fiind conştient că săvârşeşte fapte prevăzute de legea penală, acesta solicitând în nenumărate rânduri colaboratorilor să schimbe cartele sau telefoanele mobile şi computerele pentru a nu putea fi identificaţi. Astfel, faptele au fost săvârşite de inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege pentru incriminarea acesteia ca infracţiune, respectiv intenţia directă, conform art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen.

2. Fapta inculpatului A., constând în aceea că în perioada octombrie 2012 - martie 2014 în calitate de administrator de fapt al societăţilor comerciale sus menţionate, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a evidenţiat în actele contabile sau alte documente legale cheltuieli care nu aveau la bază operaţiuni reale, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale - plata TVA datorat, ca urmare a efectuării de achiziţii intracomunitare de bunuri şi vânzarea acestora în totalitate către clienţi din România, după ce în prealabil fuseseră cumpărate şi vândute de mai multe firme controlate de inculpat, producând bugetului consolidat al statului un prejudiciu în cuantum de 24.649.349 RON, reprezentând TVA, ca urmare a comercializării pe piaţa naţională a mărfurilor intracomunitare întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale).

În ceea ce priveşte latura obiectivă a acestei infracţiuni s-a constatat că ea s-a realizat prin achiziţionarea de produse din carne din spaţiul intracomunitar de către societăţi comerciale administrate, în fapt, de către inculpat şi vânzarea fictivă succesivă către alte societăţi comerciale administrate în fapt tot de inculpat şi doar ulterior vândută beneficiarilor naţionali.

Introducerea acestor firme pe circuit avea ca scop diminuarea TVA-ului datorat şi plătit către stat, deoarece firmele paravan, care de obicei importau intracomunitar marfă şi administrate în fapt de inculpat "se încărcau" cu TVA prin vânzarea fictivă a produselor către alte firme administrate în fapt de inculpat, dar nu achitau acest TVA, ci "dispăreau" după o perioadă scurtă de timp 2-3 luni, iar firmele ce achiziţionau marfa de la firmele paravan erau "beneficiare" ale unui TVA pe care nu-l plăteau de niciodată către firmele paravan, dar şi-l compensau cu TVA-ul încasat de la adevăraţii beneficiari ai mărfurilor (SC J. SRL Cluj-Napoca, SC K. SRL Iaşi, SC L. SRL Piatra-Neamţ SRL) .

Şi această infracţiune a fost săvârşită de inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege pentru incriminarea acesteia ca infracţiune, respectiv intenţia directă, conform art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., pentru aceleaşi motive ca cele reţinute la infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat.

În ceea ce priveşte infracţiunea de spălare de bani, aceasta nu a putut fi reţinută ca infracţiune separată de infracţiunea de evaziune fiscală, astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu, la capitolul "în drept" ("a supus unui proces de reciclare suma de 82.484.777 RON, reprezentând contravaloarea mărfurilor achiziţionate intracomunitar, prin transferuri succesive între conturile bancare ale societăţilor comerciale pe care le controla, operaţiuni efectuate cu scopul de a ascunde provenienţa ilicită"), deoarece transferurile succesive reprezintă însăşi modalitatea prin care s-a săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală.

Or, ţine de tipicitatea acestor infracţiuni ca infracţiunea de spălare de bani şi infracţiunea predicat (în cazul acesta se doreşte a fi evaziunea fiscală), să nu poată fi săvârşite în concurs ideal.

De asemenea nici scopul transferurilor succesive nu a fost cel reţinut la secţiunea "în drept" - de a ascunde provenienţa ilicită, ci scopul transferurilor succesive a fost acela de a încărca cu TVA nişte firme care dispăreau după o vreme şi de a compensa TVA-ul pentru firmele de la "coada" tranzacţiilor succesive, în primul rând pentru ca prin neplata TVA-ului să se obţină un preţ competitiv şi în al doilea rând pentru a ascunde săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.

De altfel, a fost menţionat şi în raportul de expertiză contabilă şi reluat în partea expozitivă a rechizitoriului, faptul că: "Toate aceste livrări succesive tip "suveică", atât cantitativ, cât şi valoric, nu au avut decât rolul de eludare a TVA-ului de plata către bugetul statului român."

În plus, ceea ce este caracteristic acestei speţe, motiv pentru care nu s-a putut reţine infracţiunea de spălare de bani, este faptul că ascunderea achiziţiei intracomunitare s-a făcut prin operaţiuni ilicite, astfel încât din bani negri s-au obţinut tot bani negri. În fapt, astfel cum a rezultat din expertiza contabilă, sumele de bani erau folosite la plata avansurilor de marfă, practic neavând loc nicio reciclare. Nu se menţionează nicăieri în situaţia de fapt cum a fost "albită" suma de 24.649.349 RON.

Dimpotrivă, în partea expozitivă a rechizitoriului se menţionează tot timpul că transferurile succesive s-au făcut în scopul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, şi toate circuitele descrise în rechizitoriu se închid, fie cu menţiunea că din banii obţinuţi s-a achiziţionat marfă, fie că s-au ridicat în numerar, fără a se preciza destinaţia ulterioară a acestora. Or, tot din raportul de expertiză rezultă că s-au şi depus sume de bani, expertul arătând că organul de cercetare penală trebuie să precizeze provenienţa acestor sume, fapt care nu s-a întâmplat, astfel cum am precizat.

Nu s-a putut reţine nici afirmaţia că s-a reciclat suma de 82.484.777 RON, când prejudiciu a fost de numai 24.649.349 RON, căci în cazul în care s-ar reţine infracţiunea de spălare de bani, suma ce trebuie reciclată este cea obţinută din săvârşirea infracţiunii predicat sau o sumă mai mică.

În literatura de specialitate s-a stabilit că, cu toate că spălarea banilor şi evaziunea fiscală au multe tehnici în comun şi pot forma un tandem, scopurile lor sunt diferite. În general, evaziunea fiscală atrage după sine transformarea unui venit legal câştigat într-unul ilegal prin ascunderea originilor sale (în cazul de faţă prin transferuri succesive s-a încercat ascunderea achiziţiilor intracomunitare), transformându-l într-un tip de venit neimpozitabil sau mai puţin impozitabil, în vreme ce spălarea banilor este procesul invers. Spălarea de bani are în vedere venituri ilegale cărora le dă o aparenţă legală. Pe când evazioniştii fiscali raportează câştiguri legale mai mici, plătind, deci, mai puţin impozit decât ar trebui, spălătorii de bani de multe ori raportează mai mult decât câştigurile pe care le obţin prin afacerile lor legale, devenind subiecţii unei impozitări mai mari decât ar fi trebuit în mod normal să fie.

De aceea, s-a constatat că, ceea ce este descris la capitolul "în drept" din rechizitoriu la infracţiunea de spălare de bani reprezintă modalitatea de săvârşire a infracţiunii de evaziune fiscală, motiv pentru care, încadrarea în drept corectă pentru situaţia de fapt reţinută este numai infracţiunea de evaziunea fiscală.

Cu privire la reţinerea stării de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 41 C. pen., s-a constatat că inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an închisoare aplicată prin s.p. nr. 11/26.01.2010 a Judecătoriei Râmnicu Sărat definitivă prin d.p. nr. 11/26.01.2010, nefiind, astfel, îndeplinite condiţiile prev. de art. 41 alin. (1) C. pen. care condiţionează reţinerea acestei forme de pluralitate de infracţiuni de condamnarea la o pedeapsă mai mare de 1 an închisoare.

S-a mai constatat că inculpatul a săvârşit infracţiunile în perioada octombrie 2012 - martie 2014, sub formă continuată, acestea epuizându-se în martie 2014.

Chiar dacă s-ar fi considerat (astfel cum se apreciază de o parte a jurisprudenţei şi a doctrinei) că fapta, fiind în formă continuată, a fost săvârşită în termenul de încercare de 3 ani al suspendării condiţionate a pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin s.p. nr. 11/26.01.2010 a Judecătoriei Râmnicu Sărat definitivă prin d.p. nr. 11/26.01.2010, termen care se epuizează la 25.01.2013, totuşi nu s-a putut aplica regimul revocării suspendării condiţionate prev. de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 83 C. pen., deoarece a fost descoperită, conform procesului-verbal de sesizare din oficiu la data de 28.10.2013, deci după 25.01.2013, dat fiind disp. art. 83 C. pen. din 1969, conform cărora revocarea suspendării nu are loc, dacă infracţiunea a fost descoperită după expirarea termenului de încercare.

În ceea ce priveşte infracţiunea de instigare la transmitere fictivă a părţilor sociale (art. 47 C. pen. rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990), instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., având în vedere următoarele considerente:

1. De la bun început inculpatul a avut reprezentarea modului în care urmează a acţiona infracţional şi anume prin transmiterea fictivă a mărfurilor dintr-o societate în alta, firmele trebuind să fie "fantomă", motiv pentru care a luat şi legătura cu H. care "îi făcea rost" inculpatului de astfel de societăţi pe care, după ce le folosea 2-3 luni "le vindea", prin cesionarea părţilor sociale.

Astfel nu se pot reţine două infracţiuni numai pentru că una este săvârşită sub forma participaţiei improprii la transmiterea fictivă a părţilor sociale (5 acte materiale), iar cealaltă sub forma instigării (3 acte materiale), deoarece pentru a se reţine forma continuată, autorul nu trebuie să aibă de la început reprezentarea în detaliu a modalităţii de săvârşire a fiecărui act material, ceea ce este important este rezoluţia infracţională iniţială unică.

În plus, participaţia improprie fiind săvârşită, în această cauză, sub forma instigării cu intenţie la săvârşirea unei fapte fără vinovăţie, întregul demers infracţional a fost încadrat la infracţiunea de instigare la transmitere fictivă a părţilor sociale în formă continuată, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 cu reţinerea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale), motiv pentru care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei în acest sens.

2. În al doilea rând, părţile sociale au fost cesionate la toate cele opt societăţi comerciale, înainte de data de 1.02.2014, iar după cesionare firmele nu au mai fost folosite în tranzacţiile comerciale. Astfel:

SC N. SRL - potrivit celor stabilite în raportul de expertiză financiar-contabilă, societatea comercială a fost folosită în circuitul evazionist în perioada 14.12.2012 - 27.02.2013.

După utilizarea societăţii în circuitul evazionist, la data de 21.02.2013, numitul OOO. a cesionat părţile sociale în favoarea a doi cetăţeni din Republica Moldova (PPP. şi QQQ.).

SC Y. SRL- potrivit celor stabilite de către expertul contabil, societatea comercială a fost folosită în circuitul evazionist, în perioada 20.03 - 31.05.2013, dată la care părţile sociale sunt cesionate în favoarea cetăţeanului ucrainean RRR. şi a cetăţeanului kenian SSS..

SC U. SRL (fostă SC TTT. SRL) - societatea comercială a derulat operaţiuni în circuitul evazionist, în perioada 11-30.06.2013, după ce în prealabil, la data de 24.05.2013, inc. UUU., a dobândit un procent de 20% din părţile sociale, iar la data de 29.05.2013, a devenit asociat unic şi administrator. La data de 30.08.2013 deci după ce nu au mai fost efectuate operaţiuni care să implice această societate comercială, inc. UUU. şi-a cesionat părţile sale sociale către cetăţeanului ucrainean RRR. şi a cetăţeanului kenian SSS..

SC R. SRL - Societatea comercială a fost implicată în circuitul evazionist, potrivit constatărilor expertului contabil, în perioada 26.02 - 30.03.2014, iar la data de 26.03.2013, acesta cesionează toate părţile sociale în favoarea cetăţeanului din Republica Moldova, VVV..

SC S. SRL - această societate comercială a derulat operaţiuni în circuitul evazionist în perioada martie - mai 2013. Începând cu data de 30.04.2013 s-au luat măsuri în vederea cesionării părţilor sociale astfel că cetăţeanul ucrainean RRR. şi cetăţeanul kenian SSS., a preluat fiecare câte un procent de 0,1% din părţile sociale, iar administratorul societăţii comerciale a fost numit SSS.. La data de 13.05.2013, numitul WWW. şi-a cesionat integral părţile sale sociale în favoarea celor doi cetăţeni străini.

SC X. SRL - această societate comercială a fost folosită în cadrul circuitului evazionist în perioada 25.04 - 08.05.2013. După ce societatea comercială nu a mai fost utilizată în circuitul fictiv, s-a procedat, în perioada 23.05 - 06.06.2013, la cesionarea părţilor sociale în favoarea cetăţeanului ucrainean RRR., care a devenit şi administrator.

SC EE. SRL- potrivit constatărilor expertului contabil, SC EE. SRL a fost utilizată în circuitul evazionist, în perioada 22.09.2012 - 14.02.2013. La data de 27.02.2013, numiţii XXX. şi YYY. îşi cesionează integral părţile sociale în favoarea numiţilor QQQ. şi PPP..

SC HH. SRL - conform datelor din istoric, societatea a fost înmatriculată la 15.11.2012 având ca asociaţi în cote egale de 50% pe inc. F. şi inc. C., acesta din urmă exercitând şi funcţia de administrator.

La data de 29.08.2013 cetăţeanul kenian SSS. este numit administrator, iar structura părţilor sociale se modifică, astfel:

- RRR. cu un procent de 5%;

- SSS. cu un procent de 5%;

- C. cu un procent de 45%;

- F. cu un procent de 45% .

La data de 09.09.2013, inculpaţii F. şi C. şi-au cesionat integral părţile sociale în favoarea lui RRR. şi SSS..

Se poate observa din datele la care s-au cesionat părţile sociale, că ultimul act material s-a săvârşit la data de 09.09.2013, moment în care infracţiunea s-a epuizat.

Având în vedere că infracţiunea s-a săvârşit la data de 09.09.2013 s-a constatat că acest moment este anterior intrării în vigoare a Legii nr. 187/2012, prin care s-a schimbat conţinutul constitutiv al infracţiunii.

Astfel, înainte de 1.02.2014 dispoziţiile art. 2801 din Legea nr. 31/1990 incriminează transmiterea fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia, faptă pedepsită cu închisoare de la de la 2 ani la 8 ani.

Prin Legea nr. 187/2012, conţinutul infracţiunii s-a modificat, în sensul că se incriminează transmiterea fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul sustragerii de la urmărirea penală, în scopul îngreunării acesteia ori în scopul săvârşirii de infracţiuni, faptă pedepsită cu închisoare de la 1 an la 5 ani.

S-a constatat că în partea expozitivă a rechizitoriului, fapta a fost descrisă în sensul că transmiterea părţilor sociale a fost făcută cu scopul de a se sustrage de la urmărire penală, iar în partea dispozitivă s-a dispus trimiterea în judecată pentru infracţiunea de transmitere fictivă de părţi sociale, în scopul săvârşirii de infracţiuni.

Or, la data transmiterii de părţi sociale, 09.09.2013, nu era incriminată fapta de transmitere fictivă de părţi sociale, în scopul săvârşirii de infracţiuni, ci numai în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia.

Făcând aplicarea principiului legalităţii incriminării, astfel cum este reglementat la disp. art. 1 alin. (2) C. pen., conform căruia nicio persoană nu poate fi sancţionată penal pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală la data când a fost săvârşită, inculpatul nu poate fi sancţionat pentru transmiterea fictivă de părţi sociale, în scopul săvârşirii de infracţiuni, astfel cum s-a reţinut în partea dispozitivă a rechizitoriului, infracţiune pentru care acesta a fost trimis în judecată.

Chiar trecând peste aceste consideraţii, s-a constatat, analizând conţinutul constitutiv al infracţiunii, astfel cum era el reglementat la data săvârşirii faptei, că transmiterea de părţi sociale trebuie să fie fictivă, cu alte cuvinte ea să nu existe în realitate. Acest lucru s-ar realiza, într-un caz concret, printr-o cesiune de părţi sociale scriptic, cu toate formalităţile necesare la Registrul Comerţului, dar faptic, cedentul îşi păstrează întreaga influenţă asupra societăţii, administrând-o din umbră.

Or, în cauză inculpatul A. instiga asociaţii la transmiterea de părţi sociale tocmai pentru a scăpa de societate, dat fiind că, în primul rând după două-trei luni ar fi trebuit să întocmească documentele necesare calculării şi plăţii TVA-ului, iar în al doilea rând nu vroia să se descopere circuitul fictiv al mărfii prin aceste societăţi.

Relevante în acest caz sunt declaraţiile inculpatei E., care a arătat că, după un interval de timp, inculpatul A. îi spunea să nu mai factureze pe o anumită firmă, deoarece "a dat-o", fără să-i dea niciun fel de explicaţie.

De altfel, chiar din analiza situaţiei societăţilor comerciale se poate constata că acestea nu mai erau folosite în circuitul evazionist după ce erau cesionate, astfel încât cesiunea nu era fictivă, ci reală, inculpatul instigând la transmiterea reală a părţilor sociale în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia, faptă care nu este prevăzută de legea penală, motiv pentru care s-a dispus achitarea pentru această infracţiune, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

La stabilirea pedepselor, instanţa a plecat de la limitele prevăzute de lege, închisoarea de la 9 ani la 15 ani pentru infracţiunea de evaziune fiscală şi închisoare de la 3 la 10 ani pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat, limite care vor fi reduse mai întâi cu 1/2, dat fiind aplicarea disp. art. 18 din Legea nr. 508/2004 (ca urmare a denunţului făcut în ceea ce priveşte infracţiunile săv. de inculpaţii G. şi QQ.) şi apoi cu 1/3 dat fiind aplicarea disp. art. 396 alin. (10) C. proc. pen., rezultând următoarele limite de pedeapsă: pentru infracţiunea de evaziune fiscală închisoare de la 3 ani la 5 ani şi pentru infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat închisoare de la 1 an la 3 ani şi 4 luni.

Instanţa a aplicat pedepse spre mediu intervalului, dat fiind caracterul continuat al infracţiunii de evaziune fiscală, perioada nu foarte îndelungată de acţiune, prejudiciu considerabil nerecuperat, angrenarea a numeroase persoane în activitatea infracţională, persoane care au acţionat pe diverse paliere, în mod coordonat, ceea ce a determinat un nivel ridicat de complexitate a cazului, dar şi faptul că, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei încă din faza de urmărire penală, ceea ce a determinat identificarea tuturor persoanelor implicate, stabilirea cu uşurinţă a rolului jucat de fiecare din acestea şi modalitatea concretă de săvârşire a infracţiunilor.

În ceea ce priveşte circumstanţele personale s-a reţinut că inculpatul are o familie organizată, doi copii minori în întreţinere şi a dat dovadă de fidelitate procedurală, respectând condiţiile măsurii controlului judiciar.

Având în vedere aceste circumstanţe reale şi personale care agravează sau, după caz, atenuează gradul de pericol social al faptei şi periculozitatea inculpatului, prima instanţă a apreciat că aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare pentru săv. infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat şi 4 ani pentru săv. infracţiunii de evaziune fiscală sunt pedepse proporţionale şi corespund din punct de vedere al cuantumului exigenţelor legale şi sociale.

II. CU PRIVIRE LA INCULPATUL H.

Inculpatul l-a cunoscut pe inculpatul A. în anul 2011. La un moment dat, inculpatul A. l-a rugat pe acesta să-i găsească persoane, care să fie de acord să-şi cesioneze părţile sociale la societăţile comerciale, pe care ulterior să le administreze în mod direct. Contra unor sume de bani cuprinse între 1000 şi 2000 RON, aceste persoane îşi cesionau părţile sociale către persoanele indicate şi coordonate de inculpatul A.. În acest mod inculpatul "i-a găsit" inculpatului aproximativ 20 de societăţi comerciale (SC N. SRL, SC EE. SRL, SC FF. SRL, SC V. SRL, SC SS. SRL, SC R. SRL, SC S. SRL, SC Y. SRL, SC HH. SRL, SC X. SRL, SC GG. SRL, SC U., SC W. SRL, SC Z. SRL, SC CC. SRL, SC BB. SRL; SC II. SRL, SC DD. SRL, SC P. SRL fostă SC TT. SRL; SC O. SRL fostă SC UU. SRL; SC T. SRL fostă SC VV. SRL). Inculpatul se ocupa şi de împuternicirile necesare pentru deschiderea/închiderea de conturi bancare pe numele acestor societăţi comerciale.

Inculpatul cunoştea faptul că aceste societăţi erau folosite de inculpatul A. o scurtă perioadă de timp pentru achiziţii intracomunitare de carne, precum şi faptul că acesta "plimba" marfa prin aceste societăţi. Cu toate acestea inculpatul l-a ajutat pe inculpatul A. să şi cesioneze părţile sociale ale acestor societăţi comerciale, după ce acestea erau folosite, unor persoane găsite tot de către inculpatul H.. La indicaţia lui A., persoanele cărora se cesionau aceste părţi sociale contra unor sume cuprinse între 2.000 şi 2.500 RON trebuia să fie cetăţeni străini din Republica Moldova, Ucraina, Kenya, pentru ca noii administratori sau asociaţi să nu mai poată fi găsiţi.

De asemenea, inculpatul a menţionat că a înfiinţat două firme şi în Bulgaria, sens în care s-a deplasat în loc. Ruse.

În această activitate inculpatul a colaborat cu două avocate, una care se ocupa de întocmirea actelor şi cealaltă care a fost de acord ca mai multe societăţi comerciale să aibă sediul la cabinetul ei de avocatură. De asemenea, acesta a colaborat şi cu contabilul inculpatului A., JJ. care verifica bonitatea firmelor achiziţionate, care nu trebuia să aibă datorii.

Pentru această activitate inculpatul era plătit de inculpatul A. cu sume între 1000 şi 5000 RON.

Situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond a rezultat din analiza coroborată a următoarelor probe:

1. Declaraţia inculpatului H. care a detaliat activitatea sa în cadrul grupului şi care se coroborează cu declaraţia inculpatului A., din care rezultă că H. era cel care identifica societăţile comerciale care pot fi preluate prin cesionarea părţilor sociale. În plus, tot acesta s-a ocupat în mod direct de înfiinţarea şi reprezentarea acestor societăţi în faţa autorităţilor, fiind, de asemenea împuternicit pe conturile bancare deschise pe numele acestora.

2. Interceptările convorbirilor telefonice dintre inculpatul A. şi inculpatul H. din care rezultă modalitatea în care se acţiona, dar şi faptul că aceştia erau sprijiniţi şi de alte persoane care acţionau în acelaşi sens. Relevantă este discuţia deja menţionată "... am înţeles că luni x face toată treaba aia ... şi scoase alea vechi şi puse astea noi ... luni se duce la x cu specimene" (conv. telef. din data de 31.01.2014, ora 10:34.30)".

De asemenea, următoarea discuţie dintre cei doi este relevantă pentru preocuparea inculpatului A. de a schimba periodic societăţile comerciale implicate în lanţul evazionist şi ajutorul dat de inculpatul H., când primul i-a comunicat acestuia "nu pot să lucrez cu aia, dă-mi alta, frate, că ţi-am zis tot timpul: Bă, dă-mi, bă, bun, dă-mi bun, dă-mi bun. - Nu, e bună, e bună!", fiind asigurat că "e bună aia, trebuie doar să-i închidem contu’". Datorită nemulţumirii manifestate de către interlocutor, inculpatul H. i-a comunicat "mai am una, dacă vrei ... asta nu se lucrează pe ea (...) n-are datorie", împrejurare în care inculpatul A. i-a cerut să-i dea societatea comercială inculpatului JJ. "s-o verifice tot".

3. Procesele-verbale întocmite cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la inculpatul H., din care rezultă că au fost identificate copii ale actelor de stare civilă ale unor persoane care au preluat ori urmau să preia părţile sociale ale societăţilor comerciale implicate în circuitul evazionist, cât şi documente care priveau activitatea societăţilor comerciale controlate de inculpatul A..

La stabilirea situaţiei de fapt pentru acest inculpat au stat şi toate celelalte probe menţionate la inculpatul A. şi care întregesc imaginea activităţii infracţionale a acestuia.

În drept:

Fapta inculpatului H., constând în aceea că în perioada octombrie 2012 - martie 2014 a sprijinit grupul infracţional organizat coordonat de către inculpatul A., prin aceea că a ajutat la preluarea/cesionarea părţilor sociale ale societăţilor comerciale care urmau a fi folosite în circuitul fictiv în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale - plata TVA datorat ca urmare a efectuării de achiziţii intracomunitare de bunuri şi vânzarea acestora în totalitate către clienţi din România sens în care: a racolat persoanele care urmau să preia/cesioneze părţile sociale; a achitat diferite sume de bani persoanelor care au preluat părţile sociale; a participat la efectuarea unor verificări făcute de către Garda Financiară în legătură cu activitatea unor societăţi comerciale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat sub forma sprijinirii, prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen.;

- complicitate la evaziune fiscală, prevăzute de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (C. pen. (263 acte materiale).

În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. s-a constatat că activitatea inculpatului a îmbrăcat forma sprijinirii, dat fiind că acesta prin activitatea sa a ajutat grupul infracţional să săvârşească infracţiunea de evaziune fiscală în mod nemijlocit, astfel cum s-a reţinut pe larg în situaţia de fapt.

La această infracţiune s-a reţinut doar alin. (1), nu şi alin. (2), dat fiind că infracţiunea la care se raportează sprijinirea constituirii grupului infracţional organizat este art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea 241/2005, cu pedeapsă cuprinsă între limite de la 2 la 8 ani închisoare.

Sub aspectul laturii subiective, din modul concret de săvârşire a faptelor, inculpatul a prevăzut rezultatele faptelor lui şi a urmărit producerea lor, astfel cum rezultă din materialul probator, inculpatul fiind conştient că săvârşeşte fapte prevăzute de legea penală, acesta declarând că avea cunoştinţă de faptul că aceste societăţi erau folosite de inculpatul A. o scurtă perioadă de timp pentru achiziţii intracomunitare de carne, precum şi faptul că acesta "plimba" marfa prin aceste societăţi. Cu toate acestea inculpatul l-a ajutat pe inculpatul A. să cesioneze părţile sociale ale acestor societăţi comerciale, după ce acestea erau folosite, unor persoane găsite tot de către inculpatul H.. Astfel, faptele au fost săvârşite de inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege pentru incriminarea acesteia ca infracţiune, respectiv intenţia directă, conform art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen.

Cu privire la infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (C. pen. (263 acte materiale), instanţa nu a reţinut şi disp. alin. (3) al art. 9 din Legea nr. 241/2005, având în vedere următoarele considerente:

Conform art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, constituie infracţiunea de evaziune fiscală şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

(3) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani.

Analizând aceste dispoziţii legale s-a constatat că alin. (3) reprezintă o variantă agravantă a infracţiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, care intervine în momentul în care s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro.

Or, conform art. 50 alin. (2) C. pen. circumstanţele privitoare la faptă se răsfrâng asupra participanţilor numai în măsura în care aceştia le-au cunoscut sau le-au prevăzut.

În cauză, ajutorul dat de inculpatul H. a constat în preluarea/cesionarea părţilor sociale ale societăţilor comerciale care urmau a fi folosite în circuitul fictiv, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale - plata TVA datorat. Contra unor sume de bani cuprinse între 1000 şi 2000 RON, aceste persoane îşi cesionau părţile sociale către persoanele indicate şi coordonate de inculpatul A.. În acest mod inculpatul "i-a găsit" inculpatului aproximativ 20 de societăţi comerciale. Inculpatul se ocupa şi de împuternicirile necesare pentru deschiderea/închiderea de conturi bancare pe numele acestor societăţi comerciale. Inculpatul cunoştea faptul că aceste societăţi erau folosite de inculpatul A. o scurtă perioadă de timp pentru achiziţii intracomunitare de carne, precum şi faptul că acesta "plimba" marfa prin aceste societăţi. Pentru această activitate inculpatul era plătit de inculpatul A. cu sume între 1000 şi 5000 RON.

Analizând ansamblul activităţii infracţionale a inculpatului A. s-a putut constata că aceasta era foarte complexă, pe mai multe paliere, în coordonare cu foarte multe persoane.

Or, doar cumpărând societăţile comerciale ce urmau a fi folosite în procesul evazionist, iar după folosire, vânzându-le, inculpatul nu avea cum să prevadă şi cu atât mai puţin să ştie care erau sumele de bani care treceau prin aceste firme, ce valoare aveau importurile de produse din carne şi cu ce preţ erau vândute acestea pe piaţa internă. Inculpatul nu avea cunoştinţe de contabilitate şi era plătit cu sume fixe cuprinse între 1000 şi 5000 RON.

Având în vedere cele mai sus reţinute, activitatea infracţională a inculpatului de ajutor s-a raportat la forma tip a infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005.

În ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., având în vedere exact aceleaşi considerente pe care le-a reţinut la inculpatul A..

Aceleaşi considerente au fost avute în vedere şi la schimbarea încadrării juridice a faptei, în sensul că a existat o rezoluţie infracţională unică, în momentul în care inculpatul A. l-a rugat pe acesta să-i găsească persoane care să fie de acord să-şi cesioneze părţile sociale la societăţile comerciale, pe care ulterior să le administreze în mod direct.

Inculpatul nu a avut de la început reprezentarea în detaliu a modalităţii de săvârşire a fiecărui act material şi nici nu e necesar acest lucru, ceea ce este important este ca fiecare act material să aibă conţinutul constitutiv al infracţiunii şi să existe o rezoluţie infracţională unică.

Astfel, nu se pot reţine două infracţiuni numai pentru că una este săvârşită sub forma participaţiei improprii la transmiterea fictivă a părţilor sociale (5 acte materiale), iar cealaltă sub forma instigării (3 acte materiale). În plus, participaţia improprie fiind săvârşită, în această cauză, sub forma instigării cu intenţie la săvârşirea unei fapte fără vinovăţie, întregul demers infracţional va fi încadrat la infracţiunea de instigare la transmitere fictivă a părţilor sociale în formă continuată, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 cu reţinerea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale), motiv pentru care se va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei în acest sens.

În ceea ce priveşte cele 8 societăţi comerciale trebuie remarcat că părţile sociale au fost cesionate la toate cele opt societăţi comerciale, înainte de data de 1.02.2014, iar după cesionare firmele nu au mai fost folosite în tranzacţiile comerciale (firmele au fost prezentate pe larg pentru inculpatul A.).

Se poate observa din datele la care s-au cesionat părţile sociale, că ultimul act material s-a săvârşit la data de 09.09.2013, moment în care infracţiunea s-a epuizat.

Având în vedere că infracţiunea s-a săvârşit la data de 09.09.2013 s-a constatat că acest moment este anterior intrării în vigoare a Legii nr. 187/2012, prin care s-a schimbat conţinutul constitutiv al infracţiunii.

Astfel, înainte de 1.02.2014, dispoziţiile art. 2801 din Legea nr. 31/1990 incriminează transmiterea fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia, faptă pedepsită cu închisoare de la de la 2 ani la 8 ani.

Prin Legea nr. 187/2012, conţinutul infracţiunii s-a modificat, în sensul că se incriminează transmiterea fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul sustragerii de la urmărirea penală, în scopul îngreunării acesteia ori în scopul săvârşirii de infracţiuni, faptă pedepsită cu închisoare de la 1 an la 5 ani.

S-a constatat că în partea expozitivă a rechizitoriului, fapta a fost descrisă în sensul că transmiterea părţilor sociale a fost făcută cu scopul de a se sustrage de la urmărire penală, iar în partea dispozitivă s-a dispus trimiterea în judecată pentru infracţiunea de transmitere fictivă de părţi sociale în scopul săvârşirii de infracţiuni.

Or, la data transmiterii de părţi sociale, 09.09.2013, nu era incriminată fapta de transmitere fictivă de părţi sociale, în scopul săvârşirii de infracţiuni, ci numai în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia.

Făcând aplicarea principiului legalităţii incriminării, astfel cum este reglementat la disp. art. 1 alin. (2) C. pen., conform căruia nicio persoană nu poate fi sancţionată penal pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală la data când a fost săvârşită, inculpatul nu poate fi sancţionat pentru instigare la transmiterea fictivă de părţi sociale în scopul săvârşirii de infracţiuni, astfel cum s-a reţinut în partea dispozitivă a rechizitoriului, infracţiune pentru care acesta a fost trimis în judecată.

Chiar trecând peste aceste consideraţii, s-a constatat, analizând conţinutul constitutiv al infracţiunii, astfel cum era el reglementat la data săvârşirii faptei, că transmiterea de părţi sociale trebuie să fie fictivă, cu alte cuvinte ea să nu existe în realitate. Acest lucru s-ar realiza, într-un caz concret, printr-o cesiune de părţi sociale scriptic, cu toate formalităţile necesare la Registrul Comerţului, dar faptic, cedentul îşi păstrează întreaga influenţă asupra societăţii, administrând-o din umbră.

Or, în cauză inculpatul H. instiga asociaţii la transmiterea de părţi sociale tocmai pentru ca inculpatul A. să scape de societate, inculpatul ştiind de circuitele fictive de marfă pe care le făcea inculpatul A..

De altfel, chiar din analiza situaţiei societăţilor comerciale se poate constata că acestea nu mai erau folosite în circuitul evazionist după ce erau cesionate, astfel încât cesiunea nu era fictivă, ci reală, inculpatul, instigând la transmiterea reală a părţilor sociale, în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia, faptă care nu este prevăzută de legea penală, motiv pentru care se va dispune achitarea pentru această infracţiune, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

La stabilirea pedepselor, instanţa de fond a plecat de la limitele prevăzute de lege - închisoarea de la 2 ani la 8 ani pentru infracţiunea de evaziune fiscală şi închisoare de la 1 la 5 ani pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat, limite care vor fi reduse cu 1/3 dat fiind aplicarea disp. art. 396 alin. (10) C. proc. pen., rezultând următoarele limite de pedeapsă: pentru infracţiunea de evaziune fiscală închisoare de la 1 an şi 4 luni la 5 ani şi 4 luni şi pentru infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat închisoare de la 8 luni la 3 ani şi 4 luni.

Instanţa a aplicat pedepse spre minimul intervalului, dat fiind contribuţia redusă a inculpatului la ansamblul activităţii infracţionale, care, deşi a avut un caracter continuat, inculpatul a participat în mod fragmentar, gravitatea rezultatului produs este ridicată, dar ea se datorează în principal activităţii inculpatului B., inculpatul H. neputând să controleze volumul activităţilor comerciale desfăşurate de inculpatul B. şi partenerii săi de afaceri, dar şi faptul că, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei încă din faza de urmărire penală, ceea ce a uşurat activitatea de cercetare penală.

În ceea ce priveşte circumstanţele personale s-a reţinut că inculpatul are o familie organizată, un copil minor în întreţinere, este angajat ca agent de securitate şi a dat dovadă de fidelitate procedurală, respectând condiţiile măsurii controlului judiciar.

Având în vedere aceste circumstanţe reale şi personale care agravează sau, după caz, atenuează gradul de pericol social al faptei şi periculozitatea inculpatului, instanţa a apreciat că aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare pentru săv. infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală şi 1 an închisoare pentru săv. infracţiunii constituire de grup infracţional organizat sunt pedepse proporţionale şi corespund din punct de vedere al cuantumului exigenţelor legale şi sociale.

Dat fiind că inculpatul după săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa nu a mai săvârşit alte fapte de natură penală, s-a reintegrat imediat în societate, s-a prezentat la fiecare termen şi nu au îngreunat în niciun fel procedura desfăşurată în acest caz, ţinând cont şi de gravitarea infracţiunilor săvârşite, instanţa de fond a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă, neimpunându-se executarea acesteia în regim de detenţie, motiv pentru care a dispus în baza art. 91 C. pen. suspendarea condiţionată sub supravegherea Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti executarea pedepsei, pe un termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 C. pen.

III. CU PRIVIRE LA INCULPATUL C.

În luna aprilie 2012, inculpatul C. s-a angajat ca şofer la inculpatul A., fără forme legale, şi primea un salariu de 2.000 RON pe lună.

Începând cu luna iunie 2012, inculpatul, la cererea inculpatului A., a început să facă transporturi de carne de la YY. Slobozia şi YY. Călăraşi. Facturile de vânzare şi CMR-urile erau emise pe numele unor firme din Bulgaria (mai întâi ZZZ. şi AAAA., după care FFF. şi GGG.) şi din Ungaria (NN.), dar el nu descărca niciodată marfa în Bulgaria, ci o ducea, la indicaţiile lui A., la Piaţa 16 februarie din Bucureşti, la două firme controlate de un prieten de-al inculpatului A. sau la alte firme din România. Ulterior preda facturile şi CMR-urile inculpatului A..

În luna noiembrie 2012, la cererea inculpatului A., inculpatul a devenit asociat împreună cu inculpatul F., la două societăţi comerciale, SC W. SRL şi SC HH. SRL, inculpatul fiind administrator la SC HH. SRL, iar F. la SC W. SRL. Tot la cererea inculpatului A., cei doi C. şi F. au deschis conturi la bănci, unde, însoţiţi fiind de A., se duceau şi depuneau sau ridicau bani. Tokenurile de la bănci erau în posesia inculpatului A.. Inculpatul a retras în total o sumă de 200.000-300.000 RON, pe care a predat-o inculpatului A.. De asemenea, pe conturile SC HH. SRL, unde administrator era inculpatul C., acesta a împuternicit-o pe soţia sa, E., să facă operaţiuni bancare, la solicitarea inculpatului A.. Aceasta retrăgea sume de bani cu ajutorul unor formulare completate de B., bani pe care îi înmâna inculpatului A..

C. a ridicat suma de 362.450 RON din firma SC HH. SRL şi 31.800 RON din SC W. SRL şi a depus suma de 73.800 RON.

De asemenea, inculpatul C. şi F. au fost de acord să se facă achiziţii intracomunitare pe cele două firme, în care erau asociaţi. În fapt, cele două firme erau administrate integral de inculpatul A., cei doi inculpaţi neavând nicio putere de decizie.

Tot la solicitarea inculpatului A., inculpaţii C. şi F. au cesionat părţile sociale ale celor două firme unor persoane necunoscute, în momentul în care conturile SC W. SRL au fost poprite datorită neplăţii taxelor şi impozitelor.

Urmând indicaţiile primite de inculpatul A., inculpatul C. coordona la rândul lui camioanele cu marfă care plecau de la producătorii interni facturată către firme din Bulgaria sau Ungaria, marfă care nu ajungea niciodată în spaţiul comunitar, ci era livrată tot unor firme din România, eludându-se în felul acesta plata TVA-ului.

În câteva rânduri, inculpatul, la solicitarea inculpatului A., a schimbat cartele telefonice şi chiar telefonul mobil.

Inculpatul C. şi-a dat seama că firmele erau folosite într-un circuit fictiv şi, de asemenea, că inculpatul A. a mituit funcţionari publici pentru ca TIR-urile încărcate cu produse din carne, care veneau din exterior să nu fie trecute în aplicaţia "trafic control".

De asemenea, C. îi cunoştea pe "colaboratorii" inculpatului A. şi rolurile pe care acestea le jucau în activitatea infracţională, astfel cum reiese chiar din declaraţia acestuia.

Situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond a rezultat din analiza coroborată a următoarelor probe:

1. Declaraţia inculpatului C. care a detaliat activitatea sa în cadrul grupului şi care se coroborează cu declaraţia inculpatului A., din care rezultă că acesta, atât în calitate de şofer, cât şi de intermediar între inculpatul A. şi alţi şoferi, făcea transporturi de carne de la furnizori interni la beneficiari tot interni, marfa fiind însoţită de acte false, conform cărora marfa ar fi transportată în Bulgaria sau Ungaria. Din aceleaşi declaraţii rezultă şi faptul că, la cererea inculpatului A., inculpatul a devenit asociat şi administrator la societăţi comerciale administrate în fapt de primul, cunoscând că aceste societăţi comerciale erau folosite în lanţul evazionist.

2. Inculpata E. a confirmat faptul că aceasta cunoştea că soţul ei, C., lucra pentru inculpatul A., cunoscând activitatea infracţională a celui din urmă.

3. Interceptările convorbirilor telefonice, confirmă situaţia de fapt redată de cei doi inculpaţi.

4. Martorii KKK., LLL., şoferi, au confirmat că marfa pe care o încărcau de la producătorii interni era facturată către firme din Bulgaria sau Ungaria, marfă care nu ajungea niciodată în spaţiul comunitar, ci era livrată tot unor firme din România şi că această activitate era coordonată de C..

5. Din raportul de expertiză contabilă rezultă că inculpatul a ridicat şi depus numerar în/din firmele administrate de inculpatul A., iar actele de la ONRC, confirmă calitatea de asociat/administrator al inculpatului C. în două societăţi comerciale.

La stabilirea situaţiei de fapt pentru acest inculpat au stat şi toate celelalte probe menţionate la inculpatul A. şi care întregesc imaginea activităţii infracţionale a acestuia.

În drept:

Fapta inculpatului C., care în perioada octombrie 2012 - martie 2014 a sprijinit grupul infracţional organizat coordonat de către inculpatul A. prin aceea că a ajutat membrii grupului să eludeze plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat şi să evidenţieze în actele contabile sau alte documente legale cheltuieli care nu aveau la bază operaţiuni reale, sens în care a condus în calitate de şofer camioanele cu mărfurile provenite de la SC YY. SA Slobozia, SC YY. SA Călăraşi, SC ZZ. SA şi a coordonat, la indicaţiile inculpatului A. alţi şoferi; a fost în contact cu inculpata G. pentru a-i indica transporturile care beneficiau de protecţia inculpatului QQ.; a efectuat operaţiuni de depunere/ridicare numerar în conturile bancare ale unor societăţi aflate în circuitul fictiv; a coordonat, către beneficiarii finali, împreună cu inculpatul F., în luna noiembrie 2013, transporturile intracomunitare, care au intrat în România prin PTF Borş; a îndeplinit funcţia de asociat/administrator în cadrul a două societăţi comerciale folosite în circuitul evazionist, societăţi comerciale administrate în fapt de inculpatul A., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat sub forma sprijinirii, prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen.;

- complicitate la evaziune fiscală, prevăzute de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 C. pen. (263 acte materiale).

În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. s-a constatat că activitatea inculpatului a îmbrăcat forma sprijinirii, dat fiind că acesta era angajat la inculpatul A., primind un salariu de 2.000 RON pe lună. Prin întreaga sa activitate acesta a urmat indicaţiile inculpatului şi a fost salarizat pentru acest lucru.

La această infracţiune s-a reţinut doar alin. (1), nu şi alin. (2), dat fiind că infracţiunea la care se raportează sprijinirea constituirii grupului infracţional organizat este art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea 241/2005, cu pedeapsă cuprinsă între limite de la 2 la 8 ani închisoare.

Sub aspectul laturii subiective, din modul concret de săvârşire a faptelor, inculpatul a prevăzut rezultatele faptelor lui şi a urmărit producerea lor, astfel cum a rezultat din materialul probator, inculpatul fiind conştient că săvârşeşte fapte prevăzute de legea penală, acesta declarând că avea cunoştinţă de faptul că aceste societăţi erau folosite de inculpatul A. o scurtă perioadă de timp pentru achiziţii intracomunitare de carne, precum şi faptul că acesta "plimba" marfa prin aceste societăţi, motiv pentru care faptele au fost săvârşite de inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege pentru incriminarea acesteia ca infracţiune, respectiv intenţia directă, conform art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen.

Cu privire la infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (C. pen. (263 acte materiale), instanţa nu a reţinut şi disp. alin. (3) al art. 9 din Legea nr. 241/2005, având în vedere următoarele considerente:

Conform art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 constituie infracţiunea de evaziune fiscală şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

(3) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani.

Analizând aceste dispoziţii legale s-a constatat că alin. (3) reprezintă o variantă agravantă a infracţiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, care intervine în momentul în care s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro.

Or, conform art. 50 alin. (2) C. pen. circumstanţele privitoare la faptă se răsfrâng asupra participanţilor numai în măsura în care aceştia le-au cunoscut sau le-au prevăzut.

În cauză, ajutorul dat de inculpatul C. a constat mai ales în partea de logistică a afacerii, respectiv transportarea mărfii, coordonarea altor şoferi, dar în ceea ce priveşte partea fiscală şi financiară inculpatul nu avea niciun fel de autonomie decizională, fiind un simplu angajat. Nici măcar în firmele care au fost înfiinţate pe numele lui, inculpatul nu hotăra, ci A. era cel care conducea întreaga activitate.

Relevante sunt declaraţiile inculpaţilor care arată că după înfiinţarea firmelor SC HH. SRL şi SC W. SRL, A. le-a spus că o să facă achiziţii intracomunitare pe aceste firme. Inculpatul avea doar tangenţial şi nesemnificativ legătură cu ceilalţi membri din grupul infracţional, ce nu sunt judecaţi în prezenta cauză, astfel încât, faţă de ansamblul activităţii infracţionale a inculpatului A., inculpatul nu avea cum să prevadă şi cu atât mai puţin să ştie care erau sumele de bani care treceau prin aceste firme, ce valoare aveau importurile de produse din carne şi cu ce preţ erau vândute acestea pe piaţa internă. Inculpatul nu avea cunoştinţe de contabilitate şi era plătit cu un salariu de 2000 RON pe lună.

Având în vedere cele mai sus reţinute, activitatea infracţională a inculpatului de ajutor la săvârşirea infracţiunii s-a raportat la forma tip a infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, iar nu la varianta agravată.

În ceea ce priveşte infracţiunea de complicitate la spălare de bani, aceasta nu a putut fi reţinută ca infracţiune separată de infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, pentru considerentele expuse la capitolul dedicat inculpatului A., deoarece infracţiunea participantului se raportează la cea a autorului.

În ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 instanţa a dispus achitarea inculpatului în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., având în vedere exact aceleaşi considerente ca cele reţinute la A..

Astfel, SC HH. SRL - conform datelor din istoric, societatea a fost înmatriculată la 15.11.2012 având ca asociaţi în cote egale de 50% pe inc. F. şi inc. C., acesta din urmă exercitând şi funcţia de administrator.

La data de 29.08.2013 cetăţeanul kenian SSS. este numit administrator, iar structura părţilor sociale se modifică, astfel:

- RRR. cu un procent de 5%;

- SSS. cu un procent de 5%;

- C. cu un procent de 45%;

- F. cu un procent de 45% .

La data de 09.09.2013, inculpaţii F. şi C. şi-au cesionat integral părţile sociale în favoarea lui RRR. şi SSS..

Se poate observa din data la care s-au cesionat părţile sociale, că infracţiunea s-a săvârşit la data de 09.09.2013.

Având în vedere că infracţiunea s-a săvârşit la data de 09.09.2013 s-a constatat că acest moment este anterior intrării în vigoare a Legii nr. 187/2012, prin care s-a schimbat conţinutul constitutiv al infracţiunii.

La stabilirea pedepselor instanţa de fond a plecat de la limitele prevăzute de lege - închisoarea de la 2 ani la 8 ani ani pentru infracţiunea de evaziune fiscală şi închisoare de la 1 la 5 ani pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat, limite reduse cu 1/3 dat fiind aplicarea disp. art. 396 alin. (10) C. proc. pen., rezultând următoarele limite de pedeapsă: pentru infracţiunea de evaziune fiscală închisoare de la 1 an şi 4 luni la 5 ani şi 4 luni şi pentru infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat închisoare de la 8 luni la 3 ani şi 4 luni.

Instanţa a aplicat pedepse spre minimul intervalului, dat fiind contribuţia redusă a inculpatului la ansamblul activităţii infracţionale, care, deşi a avut un caracter continuat, inculpatul a participat în mod fragmentar, gravitatea rezultatului produs este ridicată, dar ea se datorează, în principal, activităţii inculpatului B., inculpatul C. neputând să controleze volumul activităţilor comerciale desfăşurate de inculpatul B. şi partenerii săi de afaceri, dat fiind că acesta era un simplu angajat la acestuia, fiind plătit cu un salariu lunar fix, dar şi faptul că, inculpatul şi-a asumat încă de la începutul cercetării penale vinovăţia şi a recunoscut săvârşirea faptei, încă din faza de urmărire penală, ceea ce a uşurat activitatea de cercetare penală.

În ceea ce priveşte circumstanţele personale s-a reţinut că inculpatul are o familie organizată şi a dat dovadă de fidelitate procedurală, respectând condiţiile măsurii controlului judiciar.

Având în vedere aceste circumstanţe reale şi personale care agravează sau, după caz, atenuează gradul de pericol social al faptei şi periculozitatea inculpatului, prima instanţă a apreciat că aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare pentru săv. infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală şi 1 an închisoare pentru săv. infracţiunii constituire de grup infracţional organizat sunt pedepse proporţionale şi corespund din punct de vedere al cuantumului exigenţelor legale şi sociale.

Dat fiind că inculpatul după săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa nu a mai săvârşit alte fapte de natură penală, s-a reintegrat imediat în societate, s-a prezentat la fiecare termen şi nu au îngreunat în niciun fel procedura desfăşurată în acest caz, ţinând cont şi de gravitarea infracţiunilor săvârşite, instanţa a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă, neimpunându-se executarea acesteia în regim de detenţie, motiv pentru care a dispus în baza art. 91 C. pen. suspendarea condiţionată sub supravegherea Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti executarea pedepsei, pe un termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 C. pen.

IV. CU PRIVIRE LA INCULPATUL F.

Inculpatul este rudă cu inculpatul A., fiind nepot din partea mamei şi fin de cununie. Inculpatul este şi cel care îl însoţea pe inculpat în diversele călătorii de afaceri pe care acesta le avea avea în ţară, conducând maşina.

La solicitarea inculpatului A., inculpatul F. a fost de acord în luna noiembrie 2012 să înfiinţeze împreună cu inculpatul C. firma W. SRL, fiecare având 50 % din părţile sociale, inculpatul F. urmând să aibă şi calitatea de administrator.

Tot la solicitarea inculpatului A., inculpatul F. a fost de acord să înfiinţeze împreună cu inculpatul C. firma HH. SRL, fiecare având 50 % din părţile sociale, inculpatul F. având în această firmă doar calitatea de asociat.

Inculpatul A. le-a explicat inculpaţilor F. şi C. că aceştia nu vor administra în fapt cele două societăţi, ci vor fi doar scriptic, în acte. De asemenea, inculpatul ştia că inculpatul A. se ocupa cu comerţul cu carne şi că cele două firme vor fi folosite tot în acelaşi scop. De asemenea, inculpatul era şi persoana care a fost împuternicit de către inculpatul A. să scoată diverse sume de bani din bancă şi să depună bani în bancă la solicitarea expresă şi punctuală a acestuia.

Din raportul de expertiză rezultă că acesta nu a scos sume în numerar, dar a depus în total suma de 413.950 RON.

De asemenea, acesta a fost şi cel care, la solicitarea inculpatului A., a remis în perioada 30-31-01.2014, din suma de 10.000 RON trimisă de ultimul, suma de 9.600 RON, inculpatului BBBB., funcţionar public în cadrul ITPF Vărşand, pentru ca acesta să nu-şi exercite atribuţiile de serviciu, respectiv să nu înregistreze în aplicaţia "trafic control" TIR-urile cu produse din carne ce veneau din spaţiul intracomunitar.

Situaţia de fapt reţinută de prima instanţă a rezultat din analiza coroborată a următoarelor probe:

1. Declaraţia inculpatului F., care a detaliat activitatea sa în cadrul grupului şi care se coroborează cu declaraţia inculpatului A., din care rezultă că acesta l-a sprijinit pe cel din urmă în activitatea sa infracţională, inculpatul devenind asociat şi administrator la societăţi comerciale administrate în fapt de inculpatului A., cunoscând că aceste societăţi comerciale erau folosite în lanţul evazionist. De asemenea, acesta era cel care îl însoţea pe inculpat în diversele călătorii de afaceri pe care acesta le avea în ţară, conducând maşina.

2. Din raportul de expertiză contabilă a rezultat că inculpatul era împuternicit la bancă să ridice şi să depună numerar în/din firmele administrate de inculpatul A., iar actele de la ONRC, confirmă calitatea de asociat/administrator al inculpatului în două societăţi comerciale.

3. Din interceptările convorbirilor telefonice dintre inculpatul A. şi I., dar şi dintre inculpatul A. şi RR., care se coroborează cu transferul sumei de 10.000 RON făcută prin MMM., a rezultat că, inculpatul, la solicitarea inculpatului A., a remis în perioada 30-31-01.2014, din suma de 10.000 RON trimisă de ultimul, suma de 9.600 RON, inculpatului BBBB., funcţionar public în cadrul ITPF Vărşand, pentru ca acesta să nu-şi exercite atribuţiile de serviciu, respectiv să nu înregistreze în aplicaţia "trafic control" TIR-urile cu produse din carne ce veneau din spaţiul intracomunitar.

Aceşti bani au venit urmare a solicitării acestuia, edificatoare în acest sens fiind convorbirea telefonică din data de 01.12.2013 ora 12:00.52, când funcţionarul a solicitat remiterea sumei de bani: "aduci ceva? bomboane de pom, ceva?" iar inculpatul A. i-a comunicat că îi va da 10.000 RON: "aduc 100".

Întrucât până la data de 28.01.2014, inculpatul RR. a facilitat tranzitul prin PTF Vărşand a transporturilor de carne, fără a fi introduse în aplicaţia "trafic control", acesta în cursul unei discuţii telefonice din data de 29.01.2014, ora 16:05.23, aflând că urmează ca inculpatul F. să se deplaseze pe raza mun. Arad, l-a întrebat pe inculpatul A. dacă aduce suma de bani pretinsă:

"(...) da mâine seară cu ceva?", iar mai apoi inculpatul RR. a justificat suma pretinsă prin numărul de transporturi favorizate ("Cu câte vrăbiuţe stai tu? (...) Păi, nu mai ştiu, parcă 9, nu mai ştiu exact, tre' să mă uit (...) a fost atuncea, seara, 1 (...) Când ne-am văzut (...) Dup-aia au fost odată 3 şi 4 (...) îţi trimet cum sunt venite (...), fiind nemulţumit de numărul în creştere a transporturilor favorizate şi cu privire la riscul la care se expune ("Da' deci îţi dai seama că dacă cumva se-ntâmplă (...) că îs riscuri (...) Le-nmulţeşti ca dracu'").

Aşa cum s-a stabilit la data de 30.01.2014, inculpatul F. s-a deplasat pe raza mun. Arad unde urma să se întâlnească cu inculpatul RR..

Pe parcursul deplasării spre mun. Arad, inculpatul F. a fost coordonat de către inculpatul A. spre locul de întâlnire cu inculpatul RR.. În cursul acestor discuţii, inculpatul A. şi-a manifestat nedumerirea cu privire la faptul că " ... CCCC. (n.a. inculpatul RR.) zice că e ... vreo 9, ştii? Ar fi, 4,5, 4 mii 500, ştii? Şi cu 4,5 (n.a. cursul valutar din ziua respectivă) ... 200 de milioane. Îi spui: Băi, nu lucrează aşa prin bancă, nu nimic, din cauza la astea".

Deoarece la momentul respectiv inculpatul A. nu dispunea de suma de bani ce trebuia remisă inculpatului RR., a luat legătura cu inculpatul I. căruia i-a spus: "l-am trimis şi pe F. acolo şi nu i-am dat la el, că n-am avut ieri (...) fă-ţi o socoteală ce bani poţi să-mi dai astăzi, te rog io frumos, că tre' să-i dau şi lui F. 100.000 să-i trimit pe DDDD.".

Ca urmare a acestei convorbiri, la data de 30.01.2014, inculpatul KK. a ridicat din contul bancar al SC Z. SRL suma de 46.000 RON, din care suma de 10.000 RON a depus-o prin sistemul de transfer rapid MMM. pe numele inculpatului F. care i-a ridicat de la PTR Arad-CET 10.

La stabilirea situaţiei de fapt pentru acest inculpat au stat şi toate celelalte probe menţionate la inculpatul A. şi care întregesc imaginea activităţii infracţionale a acestuia.

În drept:

Fapta inculpatului F., care în perioada octombrie 2012 - martie 2014 a sprijinit grupul infracţional organizat şi coordonat de către inculpatul A., prin aceea că a ajutat membrii grupului să eludeze plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat şi să evidenţieze în actele contabile sau alte documente legale cheltuieli care nu aveau la bază operaţiuni reale, sens în care a efectuat operaţiuni de depunere numerar în conturile bancare ale firmelor paravan şi a îndeplinit funcţia de asociat/administrator în cadrul a 2 societăţi comerciale folosite în circuitul evazionist, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat sub forma sprijinirii, prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen.;

- complicitate la evaziune fiscală, prevăzute de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale) .

Fapta inculpatului F., care în perioada 30-31.01.2014 a remis suma de 9600 RON primită de la inculpatul A., inculpatului RR., funcţionar public în cadrul ITPF Vărşand, cu scopul ca acesta să nu îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu referitoare la evidenţierea în aplicaţia "trafic control" a transporturilor intracomunitare de carne ce erau importate de firmele coordonate de inculpatul A., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la dare de mită prev. de art. 48 C. pen. rap. art. 290 C. pen. şi la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. s-a constatat că activitatea inculpatului a îmbrăcat forma sprijinirii, prin întreaga sa activitate acesta urmând indicaţiile inculpatului. Practic, acesta chiar dacă era asociat la două societăţi comerciale şi administrator la una din ele, nu avea nicio putere de decizie în aceste firme, care erau integral controlate de inculpatul A..

La această infracţiune s-a reţinut doar alin. (1), nu şi alin. (2), dat fiind că infracţiunea la care se raportează sprijinirea constituirii grupului infracţional organizat este art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea 241/2005, cu pedeapsă cuprinsă între limite de la 2 la 8 ani închisoare, pentru considerentele pe care le vom arăta.

Sub aspectul laturii subiective, din modul concret de săvârşire a faptelor, inculpatul a prevăzut rezultatele faptelor lui şi a urmărit producerea lor, astfel cum rezultă din materialul probator, inculpatul fiind conştient că săvârşeşte fapte prevăzute de legea penală, mai ales că acesta a fost implicat în coruperea unor funcţionari publici, tocmai în scopul facilitării activităţii evazioniste. Pentru acest motiv faptele au fost săvârşite de inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege pentru incriminarea acesteia ca infracţiune, respectiv intenţia directă, conform art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen.

Cu privire la infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (C. pen. (263 acte materiale), instanţa nu a reţinut şi disp. alin. (3) al art. 9 din Legea nr. 241/2005, având în vedere considerentele anterior expuse vizând respectiva infracţiune.

În cauză, ajutorul dat de inculpatul F. a constat mai ales în ai permite inculpatului A. de a se folosi de numele său pentru înfiinţarea de firme fantomă, de a-l însoţi pe acesta, ca şofer, la diverse întâlniri şi a remite sume de bani, cu titlu de mită, unor funcţionari publici.

Inculpatul, deşi era împuternicit să retragă bani din societate, nu a retras niciodată bani, ci doar a depus, nu a întocmit facturi, nu a condus contabilitatea inculpatului, nu avea niciun fel de autonomie decizională, astfel încât, faţă de ansamblul activităţii infracţionale a inculpatului A., inculpatul nu avea cum să prevadă şi cu atât mai puţin să ştie care erau sumele de bani care treceau prin aceste firme, ce valoare aveau importurile de produse din carne şi cu ce preţ erau vândute acestea pe piaţa internă.

Având în vedere cele mai sus reţinute, activitatea infracţională a inculpatului de ajutor la săvârşirea infracţiunii s-a raportat la forma tip a infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, iar nu la varianta agravată.

În ceea ce priveşte infracţiunea de complicitate la spălare de bani, aceasta nu a putut fi reţinută ca infracţiune separată de infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, pentru considerentele expuse la capitolul dedicat inculpatului A., deoarece infracţiunea participantului se raportează la cea a autorului.

În ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 instanţa a dispus achitarea inculpatului în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., având în vedere exact aceleaşi considerente ca şi la A. şi C..

Astfel, SC HH. SRL - conform datelor din istoric, societatea a fost înmatriculată la 15.11.2012, având ca asociaţi în cote egale de 50% pe inc. F. şi inc. C., acesta din urmă exercitând şi funcţia de administrator.

La data de 29.08.2013 cetăţeanul kenian SSS. este numit administrator, iar structura părţilor sociale se modifică, astfel:

- RRR. cu un procent de 5%;

- SSS. cu un procent de 5%;

- C. cu un procent de 45%;

- F. cu un procent de 45% .

La data de 09.09.2013, inculpaţii F. şi C. şi-au cesionat integral părţile sociale în favoarea lui RRR. şi SSS..

Se poate observa din data la care s-au cesionat părţile sociale, că infracţiunea s-a săvârşit la data de 09.09.2013.

Având în vedere că infracţiunea s-a săvârşit la data de 09.09.2013 se constată că acest moment este anterior intrării în vigoare a Legii nr. 187/2012, prin care s-a schimbat conţinutul constitutiv al infracţiunii.

Chiar trecând peste aceste consideraţii, s-a constatat, analizând conţinutul constitutiv al infracţiunii, astfel cum era el reglementat la data săvârşirii faptei, că transmiterea de părţi sociale trebuie să fie fictivă, cu alte cuvinte ea să nu existe în realitate. Acest lucru s-ar realiza, într-un caz concret, printr-o cesiune de părţi sociale scriptic, cu toate formalităţile necesare la Registrul Comerţului, dar faptic, cedentul îşi păstrează întreaga influenţă asupra societăţii, administrând-o din umbră.

Or, în cauză inculpatul F. a transmis părţile sociale, deoarece ştia că inculpatul A. vroia să scape de societate, pentru a nu se descoperi circuitul fictiv al mărfii prin această societate.

De altfel, chiar din analiza situaţiei societăţii comerciale s-a putut constata că aceasta nu mai era folosită în circuitul evazionist după ce erau cesionate părţile sociale, astfel încât cesiunea nu era fictivă, ci reală, inculpatul transmiţând în mod real părţile sociale, în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia, faptă care nu este prevăzută de legea penală, motiv pentru care se va dispune achitarea pentru această infracţiune, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

În ceea ce priveşte infracţiunea de dare de mită, prima instanţă a constatat că aceasta a fost săvârşită de inculpat sub forma complicităţii, ca formă a participaţiei penale, dat fiind că autorul acestei infracţiuni este inculpatul A., care:

- a fost beneficiarul direct al încălcării atribuţiilor de serviciu de către funcţionarul public,

- a fost cel căruia funcţionarul public îi cere aceşti bani, (relevante fiind convorbirea telefonică din data de 01.12.2013 ora 12:00.52, când funcţionarul a solicitat remiterea sumei de bani: "aduci ceva? bomboane de pom, ceva?" iar inculpatul A. i-a comunicat că îi va da 10.000 RON: "aduc 100") şi

- a fost cel care a trimis aceşti bani şi, pentru că la momentul respectiv inculpatul A. nu dispunea de suma de bani ce trebuia remisă inculpatului RR., a luat legătura cu inculpatul I. căruia i-a spus: "l-am trimis şi pe F. acolo şi nu i-am dat la el, că n-am avut ieri (...) fă-ţi o socoteală ce bani poţi să-mi dai astăzi, te rog io frumos, că tre' să-i dau şi lui F. 100.000 să-i trimit pe DDDD.". Ca urmare a acestei convorbiri, la data de 30.01.2014, inculpatul KK. a ridicat din contul bancar al SC Z. SRL suma de 46.000 RON, din care suma de 10.000 RON a depus-o prin sistemul de transfer rapid MMM. pe numele inculpatului F. care i-a ridicat de la PTR Arad-CET 10.

Astfel, inculpatul F. a fost numai cel care a remis suma de bani cu titlu de mită funcţionarului public, ajutându-l în acest fel pe inculpatul A., motiv pentru care, încadrarea corectă este complicitate la dare de mită, iar nu dare de mită, sens în care instanţa a procedat la schimbarea acesteia cu reţinerea şi a disp. art. 6 din Legea nr. 78/2000, ca urmare a faptului că darea de mită s-a făcut la un funcţionar public.

La stabilirea pedepselor, prima instanţă a plecat de la limitele prevăzute de lege - închisoarea de la 2 ani la 8 ani pentru infracţiunea de evaziune fiscală, închisoare de la 1 la 5 ani pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat şi închisoare de la 2 la 7 ani pentru infracţiunea de dare de mită, limite reduse cu 1/3 dat fiind aplicarea disp. art. 396 alin. (10) C. proc. pen., rezultând următoarele limite de pedeapsă: pentru infracţiunea de evaziune fiscală închisoare de la 1 an şi 4 luni la 5 ani şi 4 luni, pentru infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat închisoare de la 8 luni la 3 ani şi 4 luni, pentru infracţiunea de complicitate la dare de mită închisoare de la 1 an şi 4 luni la 4 ani şi 8 luni.

Instanţa a aplicat pedepse spre minimul intervalului, dat fiind contribuţia redusă a inculpatului la ansamblul activităţii infracţionale, care, deşi a avut un caracter continuat, inculpatul a participat în mod fragmentar doar la activităţile indicate de inculpatul A., gravitatea rezultatului produs este ridicată, dar ea se datorează în principal activităţii inculpatului A., inculpatul C. neputând să controleze volumul activităţilor comerciale desfăşurate de acest inculpat cu care se afla în raporturi de prepuşenie, dar şi faptul că inculpatul şi-a asumat încă de la începutul cercetării penale vinovăţia şi a recunoscut săvârşirea faptei încă din faza de urmărire penală, ceea ce a uşurat activitatea de cercetare penală.

În ceea ce priveşte circumstanţele personale se reţine că inculpatul are o familie organizată, doi copii minori în întreţinere şi a dat dovadă de fidelitate procedurală, respectând condiţiile măsurii controlului judiciar.

Având în vedere aceste circumstanţe reale şi personale care agravează sau, după caz, atenuează gradul de pericol social al faptei şi periculozitatea inculpatului, instanţa a apreciat că aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare pentru săv. infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, 1 an închisoare pentru săv. infracţiunii constituire de grup infracţional organizat şi 2 ani pentru săv. infracţiunii de complicitate la dare de mită sunt pedepse proporţionale şi corespund din punct de vedere al cuantumului exigenţelor legale şi sociale.

Dat fiind că inculpatul după săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa nu a mai săvârşit alte fapte de natură penală, s-a reintegrat imediat în societate, s-a prezentat la fiecare termen şi nu au îngreunat în niciun fel procedura desfăşurată în acest caz, ţinând cont şi de gravitatea infracţiunilor săvârşite, instanţa a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă, neimpunându-se executarea acesteia în regim de detenţie, motiv pentru care a dispus în baza art. 91 C. pen. suspendarea condiţionată sub supravegherea Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti executarea pedepsei, pe un termen de supraveghere de 4 ani, conform art. 92 C. pen.

V. CU PRIVIRE LA INCULPATA E.

În perioada septembrie 2012 - septembrie 2013, inculpata E., soţia inculpatului C., a fost angajata inculpatului A., fără forme legale, primind un salariu de 1500 RON pe lună.

Aceasta avea ca sarcină principală întocmirea de facturi către diverse societăţi comerciale, la solicitarea verbală (directă sau telefonică) a inculpatului A.. Acesta îi comunica numele firmelor, cantitatea, produsele şi preţul care trebuia să apară în facturi. În tot acest interval de timp, inculpata, la solicitarea inculpatului A. şi-a schimbat de trei ori telefonul mobil.

De asemenea, aceasta a fost împuternicită de soţul ei, inculpatul C. pe contul bancar al SC HH. SRL, unde cel din urmă era administrator, pentru a ridica şi depune numerar. Sumele de bani le ridica sau le depunea la indicaţiile inculpatului A., care de multe ori o şi însoţea la bancă. Depunerile pe care le făcea erau în scopul de a fi achitaţi furnizorii de produse din carne. E. a ridicat suma de 385.400 RON din firma SC HH. SRL şi 1050 euro din SC NN. şi a depus în total suma de 78.280 RON.

Inculpata şi-a dat seama că facturile nu aveau la bază operaţiuni comerciale reale, deoarece, atât furnizorii, cât şi beneficiarii erau societăţi comerciale controlate de inculpatul A., iar între facturi era o diferenţă de valoare modică. După un interval de timp, inculpatul A. îi spunea să nu mai factureze pe o anumită firmă, deoarece "a dat-o", fără să-i dea niciun fel de explicaţie.

Situaţia de fapt reţinută de prima instanţă a rezultat din analiza coroborată a următoarelor probe:

1. Declaraţia inculpatei E., care a detaliat activitatea sa în cadrul grupului şi care se coroborează cu declaraţia inculpatului A., din care rezultă că aceasta avea ca sarcină principală întocmirea de facturi către diverse societăţi comerciale, la solicitarea verbală (directă sau telefonică) a inculpatului A.. Acesta îi comunica numele firmelor, cantitatea, produsele şi preţul care trebuia să apară în facturi.

2. Interceptările convorbirilor telefonice, confirmă situaţia de fapt redată de cei doi inculpaţi, relevante fiind în acest sens următoarea convorbire telefonică din data de 04.07.2013, ora 17:02.01, când inculpatul A. a fost încunoştinţat de către inculpata E. cu privire la faptul că un transport de la firma EEEE. urmează a fi expediat în România: "un camion de la EEEE. (...) şi mă întreabă de adresă (...) şi mă întreabă care-i adresa corectă", aceasta primind confirmarea de la inculpatul A. că marfa urmează a avea destinaţie finală un depozit situat pe strada x din mun. Bucureşti, care coincide cu sediul SC FFFF. SRL Bucureşti.

La data de 08.07.2013, ora 13:44.14, inculpata E. a comunicat inculpatului A. "vezi că nouă nu ne mai schimbă pe L (n.a. NN. Ungaria administrată de inculpatul OO. unde inculpata E. avea specimen de semnătură în bancă), împrejurare în care inculpatul A. le-a solicitat să discute aceste aspecte cu inculpatul OO.: "(...) păi vorbiţi cu NN. (...) sau bagă-i în R (n.a. SC T. SRL) schimbă-i şi dă-i schimbaţi (...) dau direct schimbaţi din R în ăla (n.a. firma din UE) (...) cu avans". A doua zi la ora 11:34.30, inculpata E. i-a comunicat inc. A. că "ăia 800 de euro la EEEE. i-a dat din R" precum şi că banii "au plecat de la ungureasca prima oară, şi a trimis şi Italia" .

Din anexa la expertiza contabilă efectuată în cauză, în ceea ce priveşte circuitul sumelor de bani, a rezultat că la data de 08.07.2013, a fost transferată suma de 38.400 euro în conturile bancare ale societăţii comerciale NN. Ungaria, bani care apoi au fost transferaţi către ZZ. SRL Palota, jud. Bihor.

3. Din raportul de expertiză contabilă rezultă că inculpata a ridicat şi depus numerar în/din firmele administrate de inculpatul A., sumele menţionate în situaţia de fapt.

La stabilirea situaţiei de fapt pentru această inculpată au stat şi toate celelalte probe menţionate la inculpatul A. şi care întregesc imaginea activităţii infracţionale a acesteia.

În drept, fapta inculpatei E., care în perioada martie 2013 - martie 2014 a sprijinit grupul infracţional organizat coordonat de către inculpatul A., prin aceea că a ajutat membrii grupului să eludeze plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat şi să evidenţieze în actele contabile sau alte documente legale cheltuieli care nu aveau la bază operaţiuni reale, sens în care a efectuat operaţiuni în conturile bancare ale firmelor paravan şi ale firmei NN. Debrecen, Ungaria; a participat la operaţiunile de întocmire a facturilor fiscale care să ateste circuitul fictiv; a întocmit facturi care să ateste o livrare fictivă pentru mărfurile provenite de la SC YY. SA Slobozia, SC YY. SA Călăraşi, SC ZZ. SA, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat sub forma sprijinirii, prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen.;

- complicitate la evaziune fiscală, prevăzute de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. s-a constatat că activitatea inculpatei a îmbrăcat forma sprijinirii, prin întreaga sa activitate, aceasta urmând indicaţiile inculpatului. Practic, aceasta era cea care întocmea facturi către diverse societăţi comerciale, la solicitarea verbală (directă sau telefonică) a inculpatului A.. Acesta îi comunica numele firmelor, cantitatea, produsele şi preţul care trebuia să apară în facturi. De asemenea, aceasta a ridicat şi depus sume de bani în bancă, de cele mai multe ori fiind însoţită chiar de către inculpatul A..

La această infracţiune s-a reţinut doar alin. (1), nu şi alin. (2), dat fiind că infracţiunea la care se raportează sprijinirea constituirii grupului infracţional organizat este art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea 241/2005, cu pedeapsă cuprinsă între limite de la 2 la 8 ani închisoare, pentru considerentele următoare:

Sub aspectul laturii subiective, din modul concret de săvârşire a faptelor, inculpata a prevăzut rezultatele faptelor ei şi a urmărit producerea lor, astfel cum rezultă din materialul probator, inculpata fiind conştientă că săvârşeşte fapte prevăzute de legea penală, mai ales că aceasta s-a opus ca soţul ei să devină asociat şi administrator la două societăţi comerciale coordonate de inculpatul A.. Pentru acest motiv faptele au fost săvârşite de inculpată cu forma de vinovăţie prevăzută de lege pentru incriminarea acesteia ca infracţiune, respectiv intenţia directă, conform art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen.

Cu privire la infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (C. pen. (263 acte materiale), instanţa nu a reţinut şi disp. alin. (3) al art. 9 din Legea nr. 241/2005, având în vedere considerente anterior evocate pentru respectiva infracţiune.

Conform art. 50 alin. (2) C. pen. circumstanţele privitoare la faptă se răsfrâng asupra participanţilor numai în măsura în care aceştia le-au cunoscut sau le-au prevăzut.

În cauză, ajutorul dat de inculpata E. a constat în întocmirea de facturi fiscale. De observat că aceasta nu era singura care întocmea aceste facturi, ci, în principal, acestea erau întocmite de B., cele două fiind ajutate de încă o persoană. Se mai constată că prin simpla întocmire a unei părţi din facturi nu poate da dimensiunea întregii afaceri conduse de inculpatul A., cât timp aceste facturi erau oricum încheiate fără a putea verifica cantitatea reală de marfă şi preţul acesteia. Se constată, că inculpata nu ţinea contabilitatea firmei şi era o simplă angajată care primea un salariu de 1.500 RON pe lună şi nu avea niciun fel de autonomie decizională, astfel încât, faţă de ansamblul activităţii infracţionale a inculpatului A., inculpata nu avea cum să prevadă şi cu atât mai puţin să ştie care era suma evazionată.

Având în vedere cele mai sus reţinute, activitatea infracţională a inculpatei de ajutor la săvârşirea infracţiunii s-a raportat la forma tip a infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, iar nu la varianta agravată.

La stabilirea pedepselor, instanţa a plecat de la limitele prevăzute de lege - închisoarea de la 2 ani la 8 ani pentru infracţiunea de evaziune fiscală şi închisoare de la 1 la 5 ani pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat, limite reduse cu 1/3 dat fiind aplicarea disp. art. 396 alin. (10) C. proc. pen., rezultând următoarele limite de pedeapsă: pentru infracţiunea de evaziune fiscală închisoare de la 1 an şi 4 luni la 5 ani şi 4 luni şi pentru infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat închisoare de la 8 luni la 3 ani şi 4 luni.

Instanţa a aplicat pedepse spre minimul intervalului, dat fiind contribuţia redusă a inculpatei la ansamblul activităţii infracţionale, care, deşi a avut un caracter continuat, inculpata a participat efectiv la întocmirea facturilor numai un an de zile, cât a fost angajată la inculpatul A.. Se constată că inculpata nu a avut nicio contribuţie la procesul decizional, fiind o simplă executantă, din dorinţa de a avea un loc de muncă şi nu a beneficiat în niciun fel de beneficii financiare în afara salariului de 1.500 RON lunar.

S-a apreciat pozitiv şi faptul că inculpata şi-a asumat încă de la începutul cercetării penale vinovăţia şi a recunoscut săvârşirea faptei încă din faza de urmărire penală, ceea ce a uşurat activitatea de cercetare penală.

În ceea ce priveşte circumstanţele personale s-a reţinut că inculpata are o familie organizată, fiind căsătorită cu inculpatul C. şi a dat dovadă de fidelitate procedurală, prezentându-se la fiecare termen de judecată şi nu a determinat în niciun fel tergiversarea cauzei, deşi nu a avut nicio măsură preventivă.

Având în vedere aceste circumstanţe reale şi personale care agravează sau, după caz, atenuează gradul de pericol social al faptei şi periculozitatea inculpatei, prima instanţă a apreciat că aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare pentru săv. infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală şi 1 an închisoare pentru săv. infracţiunii constituire de grup infracţional organizat sunt pedepse proporţionale şi corespund din punct de vedere al cuantumului exigenţelor legale şi sociale.

Dat fiind că inculpata după săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa nu a mai săvârşit alte fapte de natură penală, s-a reintegrat imediat în societate, s-a prezentat la fiecare termen şi nu au îngreunat în niciun fel procedura desfăşurată în acest caz, ţinând cont şi de gravitarea infracţiunilor săvârşite, instanţa a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă, neimpunându-se executarea acesteia în regim de detenţie, motiv pentru care se va dispune în baza art. 91 C. pen. suspendarea condiţionată sub supravegherea Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti executarea pedepsei, pe un termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 C. pen.

VI. CU PRIVIRE LA INCULPATA G.

În vara anului 2013, inculpata G., care era administrator la SC GGGG. SRL, l-a cunoscut pe inculpatul A., prin intermediul lui OO.. Acesta din urmă i-a solicitat să-l pună în legătură cu inculpatul QQ., funcţionar public în cadrul DGFP Bihor, detaşat la PTF Borş, care avea ca atribuţii, printre altele, verificarea TIR-urilor cu produse din carne ce tranzitau punctul de frontieră Borş, sigilarea lor şi introducerea în aplicaţia "trafic control".

În septembrie 2013 inculpatul QQ. a fost de acord să-l ajute pe inculpatul A. să tranziteze camioanele cu marfă fără a fi sigilate şi apoi fără a fi introduse în aplicaţia "trafic control", contra sumei de 700 euro per camion.

Inculpata primea prin SMS numărul de înmatriculare al camioanelor care beneficiau de această "protecţie" şi ora aproximativă la care urma să ajungă în vamă, pe care le comunica inculpatului QQ., iar acesta comunica inculpatului B. sau colaboratorilor săi, prin intermediul inculpatei G., datele când inculpatul QQ. era la serviciu.

Sumele de bani pentru inculpatul QQ. erau primite de inculpata G., fie direct de la A., fie de la alte persoane apropiate acestuia, prin serviciul MMM.. În total, inculpata a remis inculpatului QQ., în intervalul noiembrie 2013- martie 2014, suma de 7.500 RON, pentru ca acesta din urmă să nu-şi exercite atribuţiile de serviciu.

Situaţia de fapt reţinută de prima instanţă a rezultat din analiza coroborată a următoarelor probe:

1. Declaraţia de recunoaştere a inculpatei, care se coroborează cu declaraţia inculpatului A. în care rezultă întreaga situaţie de fapt astfel cum a fost reţinută mai sus.

2. Cu ocazia audierii inculpatul F. a declarat că a asistat la o întâlnire care a avut loc la hotelul HHHH. din staţiunea Băile Felix, împrejurare în care a văzut când inculpatul A. i-a înmânat inculpatei G. o sumă de bani spre a fi remisă funcţionarului, care urma să asigura protecţia la PTF Borş.

3. Declaraţiile inculpaţilor se coroborează cu interceptările convorbirilor telefonice, SMS-uri şi dovezile de transfer ale sumelor de bani prin MMM..

Astfel, la data de 20.11.2013, ora 18:00.01, inculpatul I. l-a contactat pe inculpatul C. spre a-l întreba dacă are "idee când, cum", primind răspunsul că "a vorbit (...) cu doamna doctor (n.a. inc. G.) şi cu băiatu' (n.a. conducătorul auto), în juma' de oră, 40 de minute ajunge, ştiu unde, am întrebat unde tre' să se ducă".

La un moment dat, inculpatul OO. i-a comunicat inculpatului A. că a primit mesaj de la şofer "că se saltă marfa", astfel că a făcut demersuri pentru a o contacta pe inculpata G. spre a cere ajutorul inculpatului QQ., motiv pentru care A. a comunicat inculpatului OO. că funcţionarul public "vine într-o oră", întrucât "aia mică (n.a. inc. G.) (...) a vorbit cu cineva". Cu acelaşi prilej, inculpatul A. i-a solicitat inculpatul OO.: "stai pe capul ei (n.a. inc. G.) (...) să nu-mi fie măseaua aia cariată, că-l doare şi n-a apucat să facă nimic".

4. Fiind audiat, inculpatul OO. a confirmat faptul că în cursul anului 2013, a intermediat contactul dintre inculpata G. şi A. cu scopul ca aceştia să discute referitor la inculpatul QQ., pentru care se folosea apelativul "doctorul" precum şi modalitatea în care urma ca funcţionarul să-l ajute pe inculpatul A. în schimbul sumei de 500 euro. De asemenea, inculpatul OO. a precizat că era anunţat de către inculpatul A. ori G. cu privire la momentul când inculpatul QQ. era de serviciu folosind sintagma: "doctorul operează", moment la care acesta le comunica şoferilor de tir că pot tranzita PTF Borş, întrucât au asigurată protecţia de către funcţionar astfel că nu se vor aplica sigilii ori introduce în aplicaţia "trafic control".

5. Din analiza documentelor comunicate de către MMM., a rezultat că în perioada 13.11.2013 - 31.01.2014, inculpatul KK. a primit suma totală de 75.000 RON (13.11.2013 - 20.000 RON; 16.11.2013 - 20.000 RON; 26.11.2013 - 7.000 RON; 04.12.2013 - 15.000 RON; 06.12.2013 - 8.000 RON; 31.01.2014 - 5.000 RON), bani care au fost remişi inculpatei G., în scopul arătat anterior.

Situaţia de fapt redată mai sus, susţinută de probatoriul analizat, certifică faptul că faptele există, au fost săvârşite de inculpată şi sunt prevăzute de legea penală.

În drept, fapta inculpatei G., care în perioada noiembrie 2013 - martie 2014 a sprijinit grupul infracţional organizat şi coordonat de către inculpatul A., prin aceea că a ajutat membrii grupului să eludeze plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat şi să evidenţieze în actele contabile sau alte documente legale cheltuieli care nu aveau la bază operaţiuni reale, sens în care a ajutat prin intermediul inculpatului QQ. ca transporturile de carne provenite din achiziţii intracomunitare să fie sustrase monitorizării, cu scopul ca marfa să fie apoi introdusă într-un circuit fictiv spre a se denatura obligaţiile fiscale (TVA) datorate bugetului de stat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat sub forma sprijinirii, prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen.;

- complicitate la evaziune fiscală, prevăzute de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (68 acte materiale).

Fapta inculpatei G., care în perioada noiembrie 2013 - martie 2014, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, a remis inculpatului QQ., funcţionar în cadrul AJFP Bihor, suma totală de 7500 RON, cu scopul ca acesta să nu îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu cu privire la monitorizarea transporturilor de carne provenite din achiziţii intracomunitare, apreciate prin prisma Ordinului ANAF nr. 3774/2013 ca fiind cu risc fiscal, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la dare de mită prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. 35 alin. (1) C. pen. (6 acte materiale).

În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. s-a constatat că activitatea inculpatei a îmbrăcat forma sprijinirii, aceasta fiind cea care a creat legătura dintre funcţionarul public şi inculpatul A., prin intermediul său, ajungând informaţiile de la unu la altul şi tot prin intermediul său fiind plătite şi serviciile ilegale oferite de funcţionarul public.

La această infracţiune s-a reţinut doar alin. (1), nu şi alin. (2), dat fiind că infracţiunea la care se raportează sprijinirea constituirii grupului infracţional organizat este art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea 241/2005, cu pedeapsă cuprinsă între limite de la 2 la 8 ani închisoare.

Sub aspectul laturii subiective, din modul concret de săvârşire a faptelor, inculpata a prevăzut rezultatele faptelor ei şi a urmărit producerea lor, astfel cum rezultă din materialul probator, inculpata cunoscând că, în acest fel, se tinde spre evazionarea statului. Pentru acest motiv faptele au fost săvârşite de inculpată cu forma de vinovăţie prevăzută de lege pentru incriminarea acesteia ca infracţiune, respectiv intenţia directă, conform art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen.

Cu privire la infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (C. pen. (63 acte materiale), instanţa nu a reţinut şi disp. alin. (3) al art. 9 din Legea nr. 241/2005, având în vedere considerentele deja expuse anterior cu privire la respectiva infracţiune.

În cauză, ajutorul dat de inculpata G. a constat în intermedierea unei relaţii infracţionale ce presupunea fapte de corupţie, vizând o parte din marfa importată din spaţiu intracomunitar. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că activitatea inculpatului A. era mult mai amplă şi viza şi achiziţii interne de produse din carne. De asemenea, intrarea în ţară a camioanelor se făcea nu numai printr-un punct de frontieră, ci prin cel puţin două, astfel încât este evident că, inculpata nu avea cum să prevadă şi cu atât mai puţin să ştie care erau sumele de bani care treceau prin firmele coordonate de inculpatul A., ce valoare aveau importurile de produse din carne şi cu ce preţ erau vândute acestea pe piaţa internă.

Având în vedere cele mai sus reţinute, activitatea infracţională a inculpatei de ajutor la săvârşirea infracţiunii s-a raportat la forma tip a infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, iar nu la varianta agravată.

În ceea ce priveşte infracţiunea de dare de mită, instanţa a constatat că aceasta a fost săvârşită de inculpată sub forma complicităţii, ca formă a participaţiei penale, dat fiind că autorul acestei infracţiuni este inculpatul A., care:

- a fost beneficiarul direct al încălcării atribuţiilor de serviciu de către funcţionarul public;

- a fost cel care era implicat în mod nemijlocit în această "afacere" care rezultă din faptul că OO. i-a comunicat inculpatului A. că a primit mesaj de la şofer "că se saltă marfa", astfel că a făcut demersuri pentru a o contacta pe inculpata G. spre a cere ajutorul inculpatului QQ., motiv pentru care A. a comunicat inculpatului OO. că funcţionarul public "vine într-o oră", întrucât "aia mică (n.a. inc. G.) ... a vorbit cu cineva". Cu acelaşi prilej, inculpatul A. i-a solicitat inculpatul OO.: "stai pe capul ei (n.a. inc. G.) (...) să nu-mi fie măseaua aia cariată, că-l doare şi n-a apucat să facă nimic"

- a fost cel care a trimis aceşti bani, astfel cum rezultă din analiza documentelor comunicate de către MMM., conform cărora în perioada 13.11.2013 - 31.01.2014, inculpatul KK. a primit suma totală de 75.000 RON (13.11.2013 - 20.000 RON; 16.11.2013 - 20.000 RON; 26.11.2013 - 7.000 RON; 04.12.2013 - 15.000 RON; 06.12.2013 - 8.000 RON; 31.01.2014 - 5.000 RON), bani care au fost remişi inculpatei G., în scopul arătat anterior.

Astfel, inculpata G. a fost numai cea care a remis suma de bani cu titlu de mită funcţionarului public, ajutându-l în acest fel pe inculpatul A., motiv pentru care, încadrarea corectă este complicitate la dare de mită, iar nu dare de mită, sens în care instanţa va proceda la schimbarea acesteia cu reţinerea şi a disp. art. 6 din Legea nr. 78/2000 ca urmare a faptului că darea de mită s-a făcut la un funcţionar public.

La stabilirea pedepselor, instanţa a avut în vedere limitele prevăzute de lege - închisoarea de la 2 ani la 8 ani ani pentru infracţiunea de evaziune fiscală, închisoare de la 1 la 5 ani pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat şi închisoare de la 2 la 7 ani pentru infracţiunea de complicitate la dare de mită, limite reduse cu 1/3 dat fiind aplicarea disp. art. 396 alin. (10) C. proc. pen., rezultând următoarele limite de pedeapsă: pentru infracţiunea de evaziune fiscală închisoare de la 1 an şi 4 luni la 5 ani şi 4 luni, pentru infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat închisoare de la 8 luni la 3 ani şi 4 luni, pentru infracţiunea de complicitate la dare de mită închisoare de la 1 an şi 4 luni la 4 ani şi 8 luni.

Instanţa a aplicat pedepse spre minimul intervalului, dat fiind contribuţia redusă a inculpatei la ansamblul activităţii infracţionale, care, deşi a avut un caracter continuat, inculpata a participat în mod fragmentar numai în ceea ce priveşte intermedierea intrării în mod fraudulos în ţară a transporturilor de marfă, gravitatea rezultatului produs este ridicată, dar ea se datorează în principal activităţii inculpatului A., inculpata neputând să controleze volumul activităţilor comerciale desfăşurate de acest inculpat, de care nu putea avea cunoştinţă, dar şi faptul că inculpata, chiar dacă nu şi-a asumat încă de la începutul cercetării penale vinovăţia, totuşi a recunoscut săvârşirea faptelor încă din faza de urmărire penală, ceea ce a uşurat activitatea de cercetare judecătorească.

Nu este de omis nici faptul că inculpata a fost cea care l-a indicat pe inculpatul QQ., ca fiind funcţionarul care a primit mită pentru a permite intrarea în ţară a transporturilor de marfă fără a fi trecute în aplicaţia "trafic control", ceea ce a determinat uşurarea şi a urmăririi penale.

În ceea ce priveşte circumstanţele personale s-a reţinut că inculpata nu are antecedente penale şi după ce a fost eliberată din arestul preventiv a dat dovadă de fidelitate procedurală, prezentându-se la fiecare termen de judecată şi nu a tergiversat judecata cauzei.

Având în vedere aceste circumstanţe reale şi personale care agravează sau, după caz, atenuează gradul de pericol social al faptei şi periculozitatea inculpatei, instanţa a apreciat că aplicarea unor pedepse de 1 an şi 7 luni închisoare pentru săv. infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, 8 luni închisoare pentru săv. infracţiunii constituire de grup infracţional organizat şi 2 ani şi 3 luni pentru săv. infracţiunii de complicitate la dare de mită sunt pedepse proporţionale şi corespund din punct de vedere al cuantumului exigenţelor legale şi sociale.

Dat fiind că inculpata după săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa nu a mai săvârşit alte fapte de natură penală, s-a reintegrat imediat în societate, s-a prezentat la fiecare termen şi nu a îngreunat în niciun fel procedura desfăşurată în acest caz, ţinând cont şi de gravitarea infracţiunilor săvârşite, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă, neimpunându-se executarea acesteia în regim de detenţie, motiv pentru care se va dispune în baza art. 91 C. pen. suspendarea condiţionată sub supravegherea Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bihor executarea pedepsei, pe un termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 C. pen.

Împotriva Sentinţei penale nr. 31F/2016 din 23 februarie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Structura Centrală, precum şi inculpaţii H. şi A. pentru motivele expuse pe larg în partea introductivă a prezentei hotărâri.

În esenţă, reprezentantului Ministerului Public a susţinut că, în mod greşit, instanţa de fond a admis cererea formulată de către inculpaţi de soluţionare a cauzei în procedura simplificată, prev. de art. 374-396 alin. (10) C. proc. pen., în condiţiile în care, instanţa nu a procedat la o ascultare efectivă a inculpaţilor cu privire la faptele reţinute în sarcina lor, mai ales că aceştia nu au recunoscut integral faptele, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 374 alin. (4) C. proc. pen., ci, dimpotrivă, au avut o poziţie nuanţată.

A mai arătat că instanţa de fond nu a lămurit situaţia de fapt, că aceasta a reţinut o altă situaţia de fapt, decât cea expusă în rechizitoriu şi a dispus achitarea unor inculpaţi cu privire la anumite fapte, fără a administra niciun mijloc de probă, încălcând astfel dispoziţiile art. 377 alin. (5) din C. proc. pen., care prevăd că instanţa, pentru a stabili o altă situaţie de fapt, trebuie să administreze probe nemijlocite.

Referitor la modalitatea în care a fost soluţionată latura penală, prin disjungerea acesteia de latura civilă din dosarul Curţii de Apel Bucureşti, a solicitat să se aibă în vedere că instanţa a dispus disjungerea cauzei, în condiţiile în care, nu putea să soluţioneze în mod legal latura penală, pentru că nu a stabilit prejudiciul la care s-a raportat atunci când a făcut încadrarea juridică. De asemenea, a schimbat încadrarea juridică fără a se raporta la un anumit prejudiciu în ceea ce îi priveşte pe ceilalţi inculpaţi, decât pe inculpatul A., apreciind că nu a făcut o individualizarea corectă a pedepsei, atât vreme cât nu a stabilit un prejudiciu, deoarece în cazul infracţiunilor economice, prejudiciul este esenţial în vederea individualizării judiciare a pedepselor.

De asemenea, un alt caz de nelegalitate a disjungerii îl reprezintă şi faptul că instanţa, nestabilind un prejudiciu, nu a putut lua nici măsura de siguranţă a confiscării, având în vedere că măsura confiscării se dispune atâta vreme cât acele sume de bani nu sunt destinate reparării prejudiciului.

A precizat că, un alt motiv care justifică trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti, îl reprezintă cazul de nulitate absolută a schimbării încadrării juridice dispusă de instanţă, fără a fi pusă în discuţia părţilor şi fără a fi ascultate concluziile procurorului.

Ca urmare a nulităţii schimbării de încadrare juridică, pentru că nu a fost formulată o cerere, instanţa nu s-a pronunţat cu privire la săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, deoarece nu a dispus nici achitarea şi nici condamnarea inculpaţilor cu privire la această infracţiune.

În aceste condiţii, a apreciat că instanţa de apel nu poate stabili pentru prima dată vinovăţia inculpaţilor, impunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti pentru a fi pusă în discuţie schimbarea încadrării juridice şi a se pronunţa în mod legal asupra acestei infracţiuni.

A arătat că, temeiul în baza căruia a solicitat desfiinţarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare, este cel prevăzut de art. 421 pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., instanţa nu s-a pronunţat cu privire la o infracţiune, respectiv infracţiunea de spălare de bani, fiind şi o cauză de nulitate absolută, în ceea ce priveşte schimbarea de încadrare juridică şi, de asemenea, prin desfiinţarea încheierii prin care s-a dispus admiterea cererii de judecată în procedura simplificată, practic nu a fost o cercetare judecătorească şi de disjungere. Neexistând o procedură de cercetare judecătorească se impune trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea efectuării de către prima instanţă a cercetării judecătoreşti.

În situaţia în care instanţa va aprecia că nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare, a arătat că mai există un caz de casare pentru care solicită admiterea şi trimiterea cauzei spre rejudecare, respectiv faptul că instanţa nu a făcut contopirea cu privire la inculpatul A. şi la faptele pentru care acesta a fost condamnat de către Tribunalul Bucureşti, sentinţă rămasă definitivă, la 3 ani şi 4 luni închisoare, iar în apel instanţa nu poate să facă această contopire.

A menţionat că, un alt motiv de apel vizează achitarea inculpaţilor A., C., F. şi H., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 2801 din Legea nr. 31/1990.

Pe de o parte, faţă de dispoziţiile art. 374 C. proc. pen., care privesc recunoaşterea integrală a faptelor, a apreciat că o astfel de soluţie este nelegală, iar, pe de altă parte, această soluţie este şi netemeinică.

A arătat că motivele pentru care instanţa a dispus achitarea, respectiv că fapta ar fi dezincriminată, întrucât fapta de a transmite părţile sociale pentru comiterea unor infracţiuni nu era reglementată în momentul săvârşirii faptelor, deşi în rechizitoriu, aşa cum a arătat pe larg în motivele de apel, inculpaţii nu au fost trimişi în judecată pentru că au transmis fictiv părţile sociale pentru comiterea unei infracţiuni, cât pentru a se sustrage de la urmărire penală, aşa cum este precizat şi la situaţia de fapt şi la încadrarea juridică a faptelor din rechizitoriu. Astfel încât, instanţa trebuia să se raporteze atunci când a verificat dezincriminarea faptelor la această situaţie de fapt, care este prevăzută anterior modificării ca urmare a intrării în vigoare a noului din C. pen., cât şi ulterior. Această modalitate de săvârşirea a faptei era incriminată, atât anterior, cât şi ulterior, deci nu a fost dezincriminată, aşa cum în mod greşit a reţinut instanţa.

Un alt aspect privind achitarea inculpaţilor, s-a datorat opiniei instanţei de fond că acest transfer nu a fost unul fictiv, ci unul real, apreciind că şi această concluzie este nereală, având în vedere că inculpaţii au recunoscut faptul că transmiterea părţilor sociale a fost una fictivă şi nu pentru efectuarea de activităţi comerciale de către noii patroni, ci, dimpotrivă a fost făcută pentru sustragerea de la urmărire penală.

De asemenea, a menţionat că un alt motiv de nelegalitate îl reprezintă schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de evaziune fiscală şi spălare de bani în formă continuată, într-o singură infracţiune de evaziune fiscală în formă continuată cu privire la inculpaţii A., C., E. şi F..

A arătat că instanţa de fond a apreciat că nu se pot reţine în concurs aceste două infracţiuni, având în vedere că infracţiunea de evaziune fiscală absoarbe infracţiunea de spălare de bani şi că nu pot coexista.

În opinia parchetului, nu se poate reţine o singură infracţiune de evaziune fiscală, ci trebuie reţinută în concurs infracţiunea de evaziune fiscală şi infracţiunea de spălare de bani.

Un alt aspect vizează nelegala schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului A., din participare improprie sub forma instigării la infracţiunea de transmitere fictivă a părţilor sociale sau acţiuni deţinute într-o societate, într-o singură infracţiune, respectiv din opt infracţiuni într-o singură infracţiune, precum şi a celorlalţi inculpaţi care au fost individualizaţi în motivele de apel.

Instanţa de fond nu a făcut o individualizare judiciară rezonabilă a pedepselor, deoarece nu a făcut aplicarea dispoziţiilor legale privind forma continuată a infracţiunilor, la peste 300 acte materiale nu a aplicat niciun spor, sens în care a apreciat că dispoziţiile legale privind forma continuată este lipsită de orice aplicabilitate în aceste condiţii.

Totodată, a solicitat condamnarea inculpatului A. pentru infracţiunile de spălare de bani, pentru care nu a fost condamnat şi pentru infracţiunile de transmitere efectivă a părţilor sociale, pentru care sunt îndeplinite elementele materiale. De asemenea, să se aibă în vedere cu privire la acelaşi inculpat că instanţa, în mod nelegal şi nesusţinut de probe, a reţinut că nu a avut cunoştinţă de întinderea activităţii infracţionale.

Inculpatul H., în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., a solicitat admiterea apelului formulat, în sensul reducerii pedepsei, pe care o apreciază ca fiind prea aspră, având în vedere că a recunoscut faptele, a avut o contribuţie redusă şi a participat în mod fragmentar la activitatea infracţională, astfel cum a reţinut şi instanţa de fond, precum şi faptul că nu a cunoscut şi nu a prevăzut întinderea prejudiciului.

Inculpatul A. a arătat că a formulat un singur motiv de apel, respectiv reţinerea unei cauze de reducere a pedepsei, art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Astfel, a arătat că în răspunsul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Giurgiu, se menţionează că inculpatul A., în cauza înregistrată sub nr. x/2013 a formulat un denunţ şi mai multe declaraţii determinante, pe baza cărora s-a dispus extinderea urmăririi penale faţă de un număr de 10 persoane.

A concluzionat că, din răspuns rezultă faptul că a ajutat la identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane şi a solicitat aplicarea cauzei de reducere a pedepsei, care nu este incompatibilă cu cea reţinută deja în dosar, fiind vorba de cauze prevăzute în legi diferite şi de situaţii diferite la care se face referire.

Apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Structura Centrală, precum şi de inculpaţii H. şi A. sunt fondate pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Înalta Curte constată că prin rechizitoriul refăcut din data de 06 aprilie 2015 emis în Dosarul nr. x/2014, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală a dispus trimiterea în judecată, printre alţii, a inculpaţilor:

1. A., pentru comiterea infracţiunilor de: constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), spălare de bani prev. de art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), participaţie improprie sub forma instigării, la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii de infracţiuni, faptă prevăzută de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 38 C. pen. (5 fapte), instigare la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii de infracţiuni, faptă prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 38 C. pen. (3 fapte), în condiţiile art. 5, 38, 41 şi 88 C. pen.;

2. H., pentru comiterea infracţiunilor de: constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., complicitate la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), participaţie improprie sub forma instigării, la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii de infracţiuni, faptă prevăzută de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 38 C. pen. (5 fapte), instigare la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii de infracţiuni, faptă prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 38 C. pen. (3 fapte), în condiţiile art. 5 şi 38 C. pen.;

3. C., pentru comiterea infracţiunilor de: constituire de grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., complicitate la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), complicitate la comiterea infracţiunii spălare de bani, prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii de infracţiuni, faptă prevăzută de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, în condiţiile art. 5 şi 38 C. pen.;

4. F., pentru comiterea infracţiunilor de: constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., complicitate la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), complicitate la comiterea infracţiunii spălare de bani, prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii de infracţiuni, faptă prevăzută de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, dare de mită prev. de art. 290 C. pen., în condiţiile art. 5 şi 38 C. pen.;

5. E., pentru comiterea infracţiunii constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., complicitate la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), complicitate la comiterea infracţiunii spălare de bani, prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), în condiţiile art. 5 şi 38 C. pen.;

6. G., pentru comiterea infracţiunilor de: constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., complicitate la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, fapte prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (68 acte materiale), dare de mită prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 35 C. pen. (6 acte materiale), în condiţiile art. 5 şi 38 C. pen.

Prin actul de sesizare a instanţei de judecată s-a reţinut, în esenţă, că, începând cu anul 2012, inculpaţii A. şi I. au iniţiat un grup infracţional organizat cu scopul de a acţiona spre a eluda obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat, sens în care în decursul timpului au racolat mai multe persoane în vederea realizării activităţilor infracţionale urmărite.

Prin încheierea din 21.05.2015, judecătorul de cameră preliminară a respins cererile inculpaţilor care au invocat, în esenţă, imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii, judecătorul arătând că, în urma refacerii actului de sesizare a instanţei, nu se poate vorbi despre imposibilitatea stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii. Încheierea a rămas definitivă prin respingerea contestaţiilor formulate de inculpaţi.

La termenul din 26.01.2016, dat fiind faptul că inculpaţii A., C., E., F. şi G. au învederat instanţei că solicită aplicarea procedurii recunoaşterii învinuirii, s-a dispus citirea rechizitoriului numai cu privire la faptele reţinute în sarcina inculpaţilor, aducându-le la cunoştinţa învinuirile ce li se reţin în actul de sesizare al instanţei, fiind ascultaţi sub acest aspect.

La termenul din 11.02.2016, inculpatul H., personal, a arătat că este de acord să uzeze de procedura în cazul recunoaşterii învinuirii, motiv pentru care s-a procedat la ascultarea inculpatului.

La acelaşi termen de judecată potrivit dispoziţiilor art. 349 C. proc. pen., văzând declaraţiile inculpaţilor şi probele administrate în cursul urmăririi penale, instanţa de fond a apreciat că probele sunt suficiente pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, motiv pentru care a admis cererile formulate de către inculpaţi, aceştia urmând a fi judecaţi conform procedurii în cazul recunoaşterii învinuirii.

În ceea ce priveşte latura civilă şi latura penală privind pe ceilalţi inculpaţi, s-a apreciat că pentru buna desfăşurare a actului de justiţie este necesară disjungerea cauzei în ceea ce priveşte latura penală cu privire la inculpaţii care nu au solicitat procedura recunoaşterii învinuirii şi latura civilă cu privire la toţi inculpaţii.

Prin Sentinţa penală nr. 31F/2016 din 23 februarie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a dispus următoarele:

I. În baza art. 386 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. din infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), spălare de bani prev. de art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), participaţie improprie sub forma instigării la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 38 C. pen. (5 fapte), instigare la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 38 C. pen. (3 fapte), toate cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 38 C. pen., art. 41 C. pen. şi art. 88 C. pen. în infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale), instigare la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la infracţiunea de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale).

În baza art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 18 din Legea nr. 508/2004 a condamnat pe inculpatul A. la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal), pe o durată de 5 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal).

În baza art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale) cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 18 din Legea nr. 508/2004 a condamnat pe inculpatul A. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal), pe o durată de 5 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal).

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a aplicat pedeapsa cea mai grea, cea de 4 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 10 luni, inculpatul urmând să execute o pedeapsă de 4 (patru) ani şi 10 (zece) luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. rap. la art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal), pe o durată de 5 ani.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. rap. la art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal).

În baza art. 72 C. pen. a dedus din pedeapsă prevenţia de la 12.03.2014 la 20.10.2014.

În baza art. 390 alin. (1) C. proc. pen. a menţinut măsura preventivă a controlului judiciar.

II. În baza art. 386 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C. din infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), complicitate la infracţiunea de spălare de bani prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), transmiterea fictivă a părţilor sociale sau acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen. şi toate cu aplicarea art. 38 C. pen. în infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale), infracţiunea de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul C. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului C. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal), pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal).

În baza art. 48 C. pen. rap la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale) cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul C. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului C. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal), pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal).

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a aplicat pedeapsa cea mai grea, cea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 4 luni, inculpatul urmând să execute o pedeapsă de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. rap. la art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului C. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal), pe o durată de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. rap. la art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal).

În baza art. 91 C. pen. a suspendat sub supravegherea Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti executarea pedepsei, pe un termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 C. pen.

III. În baza art. 386 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei E. din infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), complicitate la infracţiunea de spălare de bani prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), cu aplic. art. 5 C. pen. şi toate cu aplicarea art. 38 C. pen. în infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale) toate cu aplicarea art. 38 C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpata E. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatei E. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. proc. pen. o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatei E. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale) cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpata E. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatei E. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatei E. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a aplicat pedeapsa cea mai grea, cea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 4 luni, inculpata urmând să execute o pedeapsă de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. rap. la art. 66 C. pen. a aplicat inculpatei E. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. rap. la art. 65 C. pen. a aplicat inculpatei E. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 91 C. pen. a suspendat sub supravegherea Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti executarea pedepsei, pe un termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 C. pen.

IV. În baza art. 386 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului F. din infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), complicitate la infracţiunea de spălare de bani prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), transmiterea fictivă a părţilor sociale sau acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, dare de mită prev. de art. 290 C. pen., toate cu aplic. art. 5 C. pen. şi cu aplic. art. 38 C. pen. în infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale), infracţiunea de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, infracţiunea de complicitate la dare de mită prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 5 C. pen. şi cu aplicarea art. 38 C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul F. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului F. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal), pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului F. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal).

În baza art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale) cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul F. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului F. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal), pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului F. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal).

În baza art. 48 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul F. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului F. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal), pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului F. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal).

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a aplicat pedeapsa cea mai grea, cea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1 an, inculpatul urmând să execute o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. rap. la art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului F. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal), pe o durată de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. rap. la art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului F. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăţi comerciale, director sau reprezentant legal).

În baza art. 91 C. pen. a suspendat sub supravegherea Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti executarea pedepsei, pe un termen de supraveghere de 4 ani, conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a atras atenţia inculpatului asupra măsurilor de supraveghere.

A constatat că inculpatul F. a fost reţinut, arestat preventiv şi arestat la domiciliu în perioada 12.03.2014 - 20.10.2014.

În baza art. 290 alin. (5) C. pen. a confiscat de la inculpat suma de 9.600 RON.

V. În baza art. 386 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei G. din infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (68 acte materiale), dare de mită prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (6 acte materiale), toate cu aplicarea art. 5 C. pen. şi cu aplicarea art. 38 C. pen. în infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (68 acte materiale), infracţiunea de complicitate la dare de mită prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (6 acte materiale), toate cu aplic. art. 5 C. pen. şi cu aplicarea art. 38 C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpata G. la o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatei G. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatei G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (68 acte materiale) cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpata G. la o pedeapsă de 1 an şi 7 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatei G. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatei G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (6 acte materiale), cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpata G. la o pedeapsă de 2 ani şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatei G. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durata de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatei G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a aplicat pedeapsa cea mai grea, cea de 2 ani şi 3 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 9 luni, inculpata urmând să execute o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. rap. la art. 66 C. pen. a aplicat inculpatei G. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durata de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. rap. la art. 65 C. pen. a aplicat inculpatei G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 91 C. pen. a suspendat sub supravegherea Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bihor executarea pedepsei, pe un termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a atras atenţia inculpatei asupra măsurilor de supraveghere.

În baza art. 290 alin. (5) C. pen. a confiscat de la inculpată suma de 7.500 RON.

A constatat că inculpata G. a fost reţinută, arestată preventiv şi arestată la domiciliu în perioada 08.05.2014 - 20.10.2014.

VI. În baza art. 386 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului H. din infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), participaţie improprie sub forma instigării la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 38 C. pen. (5 fapte), instigare la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 38 C. pen. (3 fapte), toate cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 38 C. pen. în infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale), instigare la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la infracţiunea de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale).

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul H. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului H. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. proc. pen. o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului H. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale) cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul H. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.

În baza art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului H. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. proc. pen. o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului H. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a aplicat pedeapsa cea mai grea, cea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 4 luni, inculpatul urmând să execute o pedeapsă de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. rap. la art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului H. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. proc. pen. o durată de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. rap. la art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului H. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 91 C. pen. a suspendat sub supravegherea Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti executarea pedepsei, pe un termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a atras atenţia inculpatului asupra măsurilor de supraveghere.

I. Cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute inculpaţilor A., C., E., F.,G.,H..

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu titlu prealabil, reţine că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 parag. 1 din Convenţie, înglobează, între altele, dreptul părţilor în cauză de a prezenta observaţiile pe care le consideră elocvente pentru cauza lor, precum şi obligaţia instanţei de a examina efectiv mijloacele, argumentele şi ofertele de probă ale părţilor.

În cauza Adrian Constantin c. României, în cadrul analizei cu privire la echitabilitatea procedurii, Curtea europeană a reiterat faptul că echitatea unei proceduri se apreciază luând în considerare ansamblul acesteia.

Astfel, dispoziţiile paragrafului 3 din art. 6 demonstrează necesitatea de a avea o grijă deosebită în notificarea acuzaţiei persoanei interesate.

Actul de acuzare joacă un rol determinant în cadrul urmăririi penale: având în vedere semnificaţia sa, persoana vizată este oficial informată în scris de temeiul juridic şi factual al infracţiunilor care îi sunt imputate.

Art. 6 parag. 3 recunoaşte acuzatului dreptul de a fi informat nu numai asupra cauzei, adică a faptelor materiale care îi sunt imputate şi pe care se fundamentează acuzaţia, ci şi a calificării juridice care a fost dată acestor fapte într-o manieră detaliată.

Importanţa acestei dispoziţii a fost apreciată împreună cu un drept mai general, acela al procesului echitabil care este garantat de către parag. 1 al art. 6 din Convenţie.

În materie penală, o informare precisă şi completă în privinţa acuzaţiilor aduse împotriva inculpatului şi, prin urmare, calificarea juridică pe care jurisdicţia ar putea să o reţină împotriva lui, este o condiţie esenţială a unei proceduri echitabile.

Dispoziţiile art. 6 parag. 3 lit. a) din Convenţie nu impun o formă particulară privind maniera în care acuzatul trebuie să fie notificat cu privire la natura şi cauza acuzaţiei ce-i este adusă.

În concluzie, există o legătură între textele lit. a) şi b) ale art. 6 parag. 3 şi dreptul de a fi informat despre natura şi cauza acuzaţiei, care trebuie privite în lumina dreptului acuzatului de a-şi pregăti propria apărare.

Conform jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului, în cadrul procesului penal există posibilitatea de a schimba încadrarea juridică cu care a fost sesizată.

Însă acest drept trebuie însoţit de garanţii procedurale în favoarea inculpatului.

Potrivit dreptului procesual român [art. 386 alin, (1) C. proc. pen.], instanţa dacă apreciază că încadrarea juridică dată faptelor prin actul de trimitere în judecată trebuie să fie schimbată, trebuie să invite părţile din proces să-şi prezinte observaţiile cu privire la acest subiect şi să indice inculpatului faptul că are dreptul să ceară lăsarea la urmă a cauzei sau să ceară amânarea judecăţii pentru a-şi putea pregăti apărarea.

În speţă, însă, numai după ce a intrat în deliberări - deci după închiderea dezbaterilor, instanţa de fond, în baza art. 386 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată inculpaţilor, astfel încât Înalta Curte constată ca fiind întemeiat motivul de apel invocat de parchet cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute inculpaţilor A., C., E., F., G.,H., fără ca această încadrare juridică să fi fost pusă în discuţie de anterior în cadrul cercetării judecătoreşti, fiind încălcate dispoziţiile art. 386 alin. (1) şi 377 alin. (4) din C. proc. pen.

Trebuie menţionat aici faptul că instanţa a pus în discuţie schimbarea încadrării juridice doar pentru inculpatul A., la termenul din data de 11.02.2016, la cererea apărătorului acestuia, dar această discuţie a avut în vedere doar infracţiunile de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii de infracţiuni, faptă prevăzută de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 38 C. pen. (5 fapte) fapte pentru care oricum instanţa a adoptat o soluţie de achitare după schimbarea încadrării juridice pentru toţi inculpaţii.

În ceea ce priveşte schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute inculpaţilor A., din evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale) şi spălare de bani prev. de art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale)respectiv complicitate la evaziune fiscală prev. de 48 C. pen. rap la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), spălare de bani prev. de art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), C., E., F., G.,H. într-o singură infracţiune de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale), respectiv complicitate la evaziune fiscală, Înalta Curte constată că, pe lângă nerespectarea dispoziţiilor art. 386 alin. (1) şi 377 alin. 4 din C. proc. pen. şi faptul că, considerentele instanţei de fond,cu privire la acest aspect, sunt greşite.

În aceste circumstanţe instanţa de apel reţine că instanţa de fond nu s-a pronunţat cu privire la toate faptele deduse judecăţii pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii, referindu-ne aici la infracţiunea de spălare a banilor prev. de art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C. pen. (263 acte materiale).

În ceea ce priveşte această infracţiune instanţa de fond a reţinut faptul că infracţiunea de spălare de bani, nu a putut fi reţinută ca infracţiune separată de infracţiunea de evaziune fiscală, astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu, la capitolul "în drept" ("a supus unui proces de reciclare suma de 82.484.777 RON, reprezentând contravaloarea mărfurilor achiziţionate intracomunitar, prin transferuri succesive între conturile bancare ale societăţilor comerciale pe care le controla, operaţiuni efectuate cu scopul de a ascunde provenienţa ilicită"), deoarece transferurile succesive reprezintă însăşi modalitatea prin care s-a săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală.

S-a precizat că tipicitatea acestor infracţiuni ca infracţiunea de spălare de bani şi infracţiunea predicat (în cazul acesta se doreşte a fi evaziunea fiscală), să nu poată fi săvârşite în concurs ideal.

De asemenea, nici scopul transferurilor succesive nu a fost cel reţinut la secţiunea "în drept" - de a ascunde provenienţa ilicită, ci scopul transferurilor succesive a fost acela de a încărca cu TVA nişte firme care dispăreau după o vreme şi de a compensa TVA-ul pentru firmele de la "coada" tranzacţiilor succesive, în primul rând pentru ca prin neplata TVA -ului să se obţină un preţ competitiv şi în al doilea rând pentru a ascunde săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.

Cu privire la infracţiunea de spălare a banilor prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) - c) din Legea nr. 656/2002, Înalta Curte reţine următoarele aspecte:

Constituie infracţiunea de spălare a banilor

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;

b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni;

c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni."

Inculpaţii A., C., E., F., G.,H. au fost trimişi în judecată pentru varianta prev la lit. b), respectiv ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni, fapte ce ar consta în aceea că în perioada octombrie 2012 - martie 2014 inculpatul A. în calitate de administrator de fapt al societăţilor comerciale sus-menţionate, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a supus unui proces de reciclare suma de 82.484.777 RON (reprezentând contravaloarea mărfurilor achiziţionate intracomunitar) prin transferuri succesive între conturile bancare ale societăţilor comerciale pe care le controla, operaţiuni efectuate cu scopul de a ascunde provenienţa ilicită, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 C. pen. (263 acte materiale) şi art. 5 C. pen. iar inculpaţii C., E., F., G., H. pentru complicitate la această infracţiune.

În ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală s-a avut în vedere că acelaşi inculpat A., ajutat fiind de ceilalţi inculpaţi în perioada octombrie 2012 - martie 2014 în calitate de administrator de fapt al societăţilor comerciale, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a evidenţiat în actele contabile sau alte documente legale cheltuieli care nu aveau la bază operaţiuni reale, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale - plata TVA datorat, ca urmare a efectuării de achiziţii intracomunitare de bunuri şi vânzarea acestora în totalitate către clienţi din România, după ce în prealabil fuseseră cumpărate şi vândute de mai multe firme controlate de inculpat, producând bugetului consolidat al statului un prejudiciu în cuantum de 24.649.349 RON, reprezentând TVA, ca urmare a comercializării pe piaţa naţionala a mărfurilor intracomunitare întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (263 acte materiale).

Se poate constata faptul că în momentul trimiterii în judecată au fost avute în vedere acte materiale diferite care alcătuiesc latura obiectivă a unor infracţiuni diferite, cu norme de incriminare distincte, respectiv pentru reţinerea infracţiunii de evaziune fiscală se avea în vedere evidenţa contabilă care conţinea date nereale şi pentru reţinerea infracţiunii de infracţiunii de spălare a banilor se aveau în vedere transferurile succesive a unor sume de bani cu scopul ascunderii provenienţei ilicite a acestora.

Nu se poate nega dreptul instanţei de a se se schimba încadrarea juridică a faptelor, inclusiv în procedura simplificată, dar în cauza dedusă judecăţii schimbarea încadrării juridice, care a avut loc în circumstanţele precizate mai sus, fără să fie pusă în discuţie, a avut drept efect practic nepronunţarea instanţei de fond cu privire la o faptă dedusă judecăţii. Evident ne referim aici la infracţiunea de spălare a banilor.

Este de precizat aici şi faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 16/2016 în Dosar nr. x/201 a stabilit că infracţiunea de spălare a banilor este o infracţiune autonomă, nefiind condiţionată de existenţa unei soluţii de condamnare pentru infracţiunea din care provin bunurile.

II. Cu privire la aplicarea procedurii simplificate

Procedura simplificată a judecării în cazul recunoaşterii vinovăţiei, prevăzută, atât de dispoziţiile procedurale din C. proc. pen. din 1969 - art. 3201 şi următoarele, cât şi în prevederile actuale - art. 374 alin. (4) şi art. 375 C. proc. pen., reprezintă de fapt o procedură abreviată ce are la bază o recunoaşterea vinovăţiei faptelor de care este acuzat inculpatul.

Această procedură poate fi aplicată dacă sunt îndeplinite condiţii în dispoziţiile legale respectiv art. 375 şi următoarele din C. proc. pen.

Astfel, din actele şi lucrările dosarului, rezultă că instanţa de fond a adus la cunoştinţa inculpaţilor dispoziţiile care reglementează procedura în cazul recunoaşterii de vinovăţie, consecinţele accesării acesteia, precum şi efectele pe care le produce, în prezenţa apărătorului ales al inculpatului.

S-a atras atenţia inculpaţilor asupra tuturor consecinţelor ce decurg din alegerea procedurii simplificate, dând citire actului de sesizare, procedând la ascultarea inculpaţilor sub aspectul recunoaşterii faptelor descrise în rechizitoriu şi însuşirii probelor administrate în cursul urmăririi penale.

După ascultarea sumară a inculpaţilor, prin încheierea din 11.02.2016 instanţa a admis cererea de judecare potrivit procedurii prevăzute de art. 374 alin. (4) şi art. 375 C. proc. pen.

Înalta Curte constată că actuala formă a dispoziţiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. conduce la concluzia că în ipoteza în care inculpatul recunoaşte învinuirea, iar judecata se desfăşoară în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, instanţa poate pronunţa, fie o soluţie de condamnare, fie una de amânare a aplicării pedepsei cu reducerea cu o treime a limitelor acesteia, iar nu o soluţie de achitare sau de încetare a procesului penal.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată ca fiind întemeiat motivul de apel invocat de parchet cu privire la nerespectarea dispoziţiilor privind procedura simplificată, fiind încălcate disp. art. 396 alin. (10) C. proc. pen., prin aceea că instanţa de fond a achitat pe inculpaţi pentru o parte a infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată.

De asemenea, din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 349, 374 alin. (4) şi 375 C. proc. pen.. rezultă că pentru a fi aplicabile dispoziţiile privind procedura simplificată, inculpatul trebuie să recunoască învinuirea, respectiv să recunoască în totalitate faptele reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanţei. Această recunoaştere trebuie să privească nu numai actele în materialitatea lor, ci şi aspectele corelative legate de caracterul lor ilicit sau nelegal forma de vinovăţie şi urmarea socialmente periculoasă cauzată, în caz contrar recunoaşterea având un caracter pur formal şi vizează ca finalitate o altă soluţie decât cea de condamnare sau de amânare a aplicării pedepsei.

Simpla recunoaştere a materialităţii actelor reţinute în sarcina inculpatului, în condiţiile în care acesta le atribuie o total altă semnificaţie juridică şi susţine că au un caracter legal, nu echivalează cu o recunoaştere în totalitate a faptelor reţinute în sarcina sa, respectiv a învinuirii şi nu poate conduce la o soluţie de admitere a cererii sale de judecare potrivit art. 375 C. proc. pen.

Inculpatul trebuie să declare personal înainte de începerea cercetării judecătoreşti că recunoaşte în totalitate fapta/faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei. (rechizitoriul sau încheierea judecătorului de cameră preliminară), în ipoteza în care instanţa a fost sesizată cu un acord de recunoaştere a învinuirii nu este admisibilă şi aplicarea regulilor procedurii abreviate a recunoaşterii învinuirii, procesul desfăşurându-se potrivit procedurii speciale prevăzute de art. 478-488 noul C. proc. pen.

Înalta Curte consideră că este practic imposibil să stabilească în această cauză dacă, inculpaţii au avut în vedere în momentul recunoaşterii faptelor actele în materialitatea lor, aspectele corelative legate de caracterul lor ilicit sau nelegal, forma de vinovăţie şi urmarea socialmente periculoasă cauzată, în condiţiile în care, ascultarea acestora, a constat doar în menţiunea făcută în declaraţiile pe formular, consemnate de către instanţa de fond, "Recunosc faptele aşa cum au fost menţionate în actul de sesizare".

Având în vedere cele menţionate, Înalta Curte consideră că pentru a fi respectate exigenţele unui proces echitabil aşa cum rezultă inclusiv din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, coroborat cu încălcările legii procesuale române, constatate de către instanţa de apel, singura variantă posibilă este trimiterea cauzei spre rejudecarea la aceeaşi instanţă.

În situaţia în care instanţa de apel, ar fi reţinut cauza spre rejudecare, practic, ar fi trebuit să reia această cauză din momentul imediat următor citirii actului de sesizare, ceea ce însemna eliminarea în fapt a rolului instanţei de fond, cu evidente neajunsuri pentru drepturile procesuale ale inculpaţilor, care ar fi beneficiat doar de o singură instanţă şi nu de două grade de jurisdicţie.

Înalta Curte consideră că nu mai este necesar să fie luate în considerare celelalte motive invocate în apel în situaţia în care oricum aceasta va trebui reluată din momentul imediat următor citirii actului de sesizare.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 421 alin. (2) teza a II-a şi art. 6 parag. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, va admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Structura Centrală, precum şi de inculpaţii H. şi A., împotriva Sentinţei penale nr. 31F/2016 din 23 februarie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, va desfiinţa sentinţa penală atacată şi va trimite cauza spre rejudecarea la aceeaşi instanţă.

Se va menţine măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul A. .

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului iar onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelantul inculpat A. şi intimaţii inculpaţi F., G., C. şi E., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 130 RON, rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Structura Centrală, precum şi de inculpaţii H. şi A., împotriva Sentinţei penale nr. 31F/2016 din 23 februarie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Desfiinţează sentinţa penală atacată şi trimite cauza spre rejudecarea la aceeaşi instanţă.

Menţine măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul A.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelantul inculpat A. şi intimaţii inculpaţi F., G., C. şi E., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 130 RON, rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat H., în sumă de 260 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 noiembrie 2016.

GGC - GV