Illegal post recruitment in violation of budgetary ordinances and procedural failure to notify change in legal qualification to negligent service

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Deliberând, asupra apelurilor de faţă, pe baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 1 din data de 09 ianuarie 2017, pronunţată de Curtea Militară de Apel Bucureşti în Dosarul nr. x/2014, s-au dispus următoarele:

Au fost condamnaţi inculpaţii:

1) General de brigadă (rez.) A. - pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- neglijenţă în serviciu prev. şi ped. de art. 249 alin. (1) vechiul C. pen. şi art. 63 alin. (3) şi (5) C. pen. - privind stabilirea amenzii, prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. şi ped. de art. 248 vechiul C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - cu amendă penală la 5000 (cincimii) RON;

- fals intelectual prev. şi ped. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - la 6 (şase) luni închisoare;

În baza art. 33 lit. a) - privind concursul de infracţiuni şi art. 34 lit. d) - privind pedeapsa principală în cazul concursului de infracţiuni - din vechiul C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 (şase) luni închisoare şi 5000 (cincimii) RON amendă penală.

În baza art. 81 şi art. 82 vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, s-a dispus suspendarea executării pedepsei şi s-a stabilit un termen de încercare de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni.

S-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni.

2) General locotenent (rez.) B. - pentru săvârşirea infracţiunii de:

- abuz în serviciu contra intereselor publice prev. şi ped. de art. 248 vechiul C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare.

În baza art. 81 şi art. 82 vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei închisorii şi s-a stabilit un termen de încercare de 3 (trei) ani .

S-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni.

3) Colonel (rez.) C. - pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- neglijenţă în serviciu prev. şi ped. de art. 249 alin. (1) vechiul C. pen. şi art. 63 alin. (3) şi (5) C. pen. - privind stabilirea amenzii, prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. şi ped. de art. 248 vechiul C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - cu amendă penală la 5000 (cincimii) RON;

- fals intelectual prev. şi ped. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - la 6 (şase) luni închisoare;

În baza art. 33 lit. a) - privind concursul de infracţiuni şi art. 34 lit. d) - privind pedeapsa principală în cazul concursului de infracţiuni - din vechiul C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 6 (şase) luni închisoare şi 5000 (cincimii) RON amendă penală.

În baza art. 81 şi art. 82 vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, s-a dispus suspendarea executării pedepsei şi s-a stabilit un termen de încercare de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni.

S-a atras atenţia inculpatei asupra disp. art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni.

4) Maior D. - pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- neglijenţă în serviciu prev. şi ped. de art. 249 alin. (1) vechiul C. pen. şi art. 63 alin. (3) şi (5) C. pen. - privind stabilirea amenzii, prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. şi ped. de art. 248 vechiul C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - cu amendă penală la 5000 (cincimii) RON;

- fals intelectual prev. şi ped. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - la 6 (şase) luni închisoare;

În baza art. 33 lit. a) - privind concursul de infracţiuni şi art. 34 lit. d) - privind pedeapsa principală în cazul concursului de infracţiuni - din vechiul C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 (şase) luni închisoare şi 5000 (cincimii) RON amendă penală.

În baza art. 81 şi art. 82 vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, s-a dispus suspendarea executării pedepsei şi s-a stabilit un termen de încercare de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni.

S-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni.

5) Locotenent colonel E. - pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- neglijenţă în serviciu prev. şi ped. de art. 249 alin. (1) vechiul C. pen. şi art. 63 alin. (3) şi (5) C. pen. - privind stabilirea amenzii, prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. şi ped. de art. 248 vechiul C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - cu amendă penală la 5000 (cincimii) RON;

- fals intelectual prev. şi ped. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - la 6 (şase) luni închisoare;

În baza art. 33 lit. a) - privind concursul de infracţiuni şi art. 34 lit. d) - privind pedeapsa principală în cazul concursului de infracţiuni - din vechiul C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 (şase) luni închisoare şi 5000 (cincimii) RON amendă penală.

În baza art. 81 şi art. 82 vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, s-a dispus suspendarea executării pedepsei şi s-a stabilit un termen de încercare de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni.

S-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni.

6) Colonel (rez.) F. - pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- neglijenţă în serviciu prev. şi ped. de art. 249 alin. (1) vechiul C. pen. şi art. 63 alin. (3) şi (5) C. pen. - privind stabilirea amenzii, prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. şi ped. de art. 248 vechiul C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - cu amendă penală la 5000 (cincimii) RON;

- fals intelectual prev. şi ped. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - la 6 (şase) luni închisoare;

În baza art. 33 lit. a) - privind concursul de infracţiuni şi art. 34 lit. d) - privind pedeapsa principală în cazul concursului de infracţiuni - din vechiul C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 (şase) luni închisoare şi 5000 (cincimii) RON amendă penală.

În baza art. 81 şi art. 82 vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, s-a dispus suspendarea executării pedepsei şi s-a stabilit un termen de încercare de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni.

S-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni.

7) Locotenent colonel G. - pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- neglijenţă în serviciu prev. şi ped. de art. 249 alin. (1) vechiul C. pen. şi art. 63 alin. (3) şi (5) C. pen. - privind stabilirea amenzii, prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. şi ped. de art. 248 vechiul C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - cu amendă penală la 5000 (cincimii) RON;

- fals intelectual prev. şi ped. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - la 6 (şase) luni închisoare;

În baza art. 33 lit. a) - privind concursul de infracţiuni şi art. 34 lit. d) - privind pedeapsa principală în cazul concursului de infracţiuni - din vechiul C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 (şase) luni închisoare şi 5000 (cincimii) RON amendă penală.

În baza art. 81 şi art. 82 vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, s-a dispus suspendarea executării pedepsei şi s-a stabilit un termen de încercare de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni.

S-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni.

8) Locotenent (rez.) H. - pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- neglijenţă în serviciu prev. şi ped. de art. 249 alin. (1) vechiul C. pen. şi art. 63 alin. (3) şi (5) C. pen. - privind stabilirea amenzii, prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. şi ped. de art. 248 vechiul C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - cu amendă penală la 5000 (cincimii) RON;

- fals intelectual prev. şi ped. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - la 6 (şase) luni închisoare;

În baza art. 33 lit. a) - privind concursul de infracţiuni şi art. 34 lit. d) - privind pedeapsa principală în cazul concursului de infracţiuni - din vechiul C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 (şase) luni închisoare şi 5000 (cincimii) RON amendă penală.

În baza art. 81 şi art. 82 vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, s-a dispus suspendarea executării pedepsei şi s-a stabilit un termen de încercare de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni.

S-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni.

9) Maior I. - pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- abuz în serviciu contra intereselor publice (3 acte materiale) prev. şi ped. de art. 248 vechiul C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - la câte 3 (trei) pedepse a câte 6 (şase) luni închisoare .

- fals intelectual (3 acte materiale) prev. şi ped. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - la câte 3 (trei) pedepse a câte 1 (unu) an închisoare;

În baza art. 33 lit. a) - privind concursul de infracţiuni şi art. 34 lit. d) - privind pedeapsa principală în cazul concursului de infracţiuni - din vechiul C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 (unu) an închisoare.

În baza art. 81 şi art. 82 vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, s-a dispus suspendarea executării pedepsei şi stabileşte un termen de încercare de 3 (trei) ani .

S-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni.

10) Colonel (rez.) J. - pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- abuz în serviciu contra intereselor publice prev. şi ped. de art. 248 vechiul C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - la o pedeapsă de 1 (unu) an închisoare .

- fals intelectual (2 acte materiale) prev. şi ped. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - la câte 2 (două) pedepse a câte 6 (şase) luni închisoare;

În baza art. 33 lit. a) - privind concursul de infracţiuni şi art. 34 lit. d) - privind pedeapsa principală în cazul concursului de infracţiuni - din vechiul C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 (unu) an închisoare.

În baza art. 81 şi art. 82 vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, dispune suspendarea executării pedepsei şi stabileşte un termen de încercare de 3 (trei) ani .

Atrage atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni.

11) Locotenent colonel (rez.) K. - pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- neglijenţă în serviciu prev. şi ped. de art. 249 alin. (1) vechiul C. pen. şi art. 63 alin. (3) şi (5) C. pen. - privind stabilirea amenzii, prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. şi ped. de art. 248 vechiul C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - cu amendă penală la 5000 (cincimii) RON;

- fals intelectual prev. şi ped. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - la 6 (şase) luni închisoare;

În baza art. 33 lit. a) - privind concursul de infracţiuni şi art. 34 lit. d) - privind pedeapsa principală în cazul concursului de infracţiuni - din vechiul C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 6 (şase) luni închisoare şi 5000 (cincimii) RON amendă penală.

În baza art. 81 şi art. 82 vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, s-a dispus suspendarea executării pedepsei şi stabileşte un termen de încercare de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni.

S-a atras atenţia inculpatei asupra disp. art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni.

12) Maior L. - pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- neglijenţă în serviciu prev. şi ped. de art. 249 alin. (1) vechiul C. pen. şi art. 63 alin. (3) şi (5) C. pen. - privind stabilirea amenzii, prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. şi ped. de art. 248 vechiul C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - cu amendă penală la 5000 (cincimii) RON;

- fals intelectual prev. şi ped. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă - la 6 (şase) luni închisoare;

În baza art. 33 lit. a) - privind concursul de infracţiuni şi art. 34 lit. d) - privind pedeapsa principală în cazul concursului de infracţiuni - din vechiul C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 (şase) luni închisoare şi 5000 (cincimii) RON amendă penală.

În baza art. 81 şi art. 82 vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen. - privind legea penală mai favorabilă, s-a dispus suspendarea executării pedepsei şi s-a stabilit un termen de încercare de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni.

S-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

A fost achitat inculpatul colonel (rez.) J. - pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. şi ped. de art. 248 vechiul C. pen. - constând în dispoziţia de amânare până la ora 16:00 a orei de desfăşurare a concursului din data de 28.10.2010.

S-a dispus ca onorariile apărătorilor din oficiu vor fi avansate de stat conform art. 274 alin. (1) noul C. proc. pen.

S-au respins cererile apărătorilor din oficiu privind majorarea onorariilor.

A fost obligat fiecare inculpat la plata către bugetul de stat a sumei de 1000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a se dispune astfel, s-au reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul din data de 05.07.2011 în dosarul penal nr. x/2010, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, s-a dispus trimiterea în judecată a unor angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.), respectiv chestor de poliţie M. - secretar general, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. şi ped. de art. 248 C. pen. anterior, chestor de poliţie N. - director general al Direcţiei Generale Management Resurse Umane - pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. şi ped. de art. 248 C. pen. anterior, comisar şef O. - director general al Direcţiei Generale Financiare - pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. şi ped. de art. 248 C. pen. anterior, subcomisar de poliţie P. - ofiţer în cadrul Direcţiei Generale Management Resurse Umane - pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. şi ped. de art. 26 rap. la art. 248 C. pen. anterior, general locotenent Q. - inspector general al Jandarmeriei Române, pentru săvârşirea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, prev. şi ped. de art. 249 C. pen. anterior, general de brigadă R. - adjunct al inspectorului general al Jandarmeriei Române pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. şi ped. de art. 248 C. pen. anterior şi fals intelectual, prev. şi ped. de art. 289 alin. (1) C. pen. anterior, colonel S. - director al Direcţiei Resurse Umane din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. şi ped. de art. 248 C. pen. anterior şi fals intelectual, prev. şi ped. de art. 289 alin. (1) C. pen. anterior.

Prin acelaşi act s-a dispus disjungerea cauzei în vederea efectuării de cercetări faţă de membrii comisiilor de examinare constituite la nivelul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române (I.G.J.R.) şi Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (I.G.S.U.), referitoare la subiectele care au făcut obiectul examenelor, precum şi la modul de organizare a acelor examene la care au participat candidaţii T., U. şi V. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. şi ped. de art. 248 C. pen. anterior precum şi faţă de general locotenent B. şi lt.col. J., sub aspectul săvârşirii aceleiaşi infracţiuni, referitor la modalitatea de scoatere la concurs şi desfăşurarea efectivă a acestuia privind postul ocupat de candidatul W..

De asemenea, prin ordonanţa cu nr. 810/P/2011 din data de 14.07.2011 s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei privind pe general de brigadă A., col. C., col. F., cpt. D., cpt. E., cpt. G., cpt. I., lt. H., lt. col. J., mr. K., cpt. L. şi lt. X., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. şi ped. de art. 248 şi 289 C. pen. anterior în favoarea secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Toţi cei enumeraţi mai sus au avut calitatea de membri în comisiile care i-au examinat pe candidaţii T., U., V., cu excepţia general-locotenent B. care, în calitate de inspector general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, a întocmit o notă raport solicitând modificarea procedurii de încadrare a unui post finanţat şi deblocat la I.S.U. Galaţi, pentru candidatul W..

Dosarul a fost înregistrat la secţia Parchetelor Militare cu nr. x/2011, iar la data de 21.09.2011, în temeiul disp. art. 228 alin. (4) C. proc. pen. anterior şi art. 10 lit. a), d) s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de toţii ofiţerii anteriori menţionaţi sub aspectul săvârşirii infr. prev. şi ped. de art. 248 şi 249 C. pen. anterior.

Prin rezoluţia cu nr. 384/C/2012 din data de 28.02.2012 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dispus, în temeiul art. 64 alin. (3) din Legea 304/2004, infirmarea din oficiu a rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale dispusă în Dosarul nr. x/2011.

În cuprinsul rezoluţiei de infirmare s-a apreciat că soluţia dispusă în Dosarul nr. x/2011 al secţiei Parchetelor Militare este nelegală deoarece fondul cauzei îl constituie atât modalitatea în care s-a realizat recrutarea din sursă externă, cât şi modalitatea de acordare a derogărilor pentru ocuparea posturilor vacante în M.A.I de către candidaţii T., U., V. şi W. şi nu doar organizarea/desfăşurarea examenului pentru ocuparea unor posturi de ofiţer în cadrul I.G.J.R. şi respectiv I.G.S.U.

Ca urmare a sesizării prin rechizitoriul nr. x/2010 din data de 05.07.2011, în cauza ce a format obiectul Dosarului penal nr. x/2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a pronunţat Sentinţa penală nr. 731 din data de 07.05.2012, dispunând următoarele:

- condamnarea inc. N., la două pedepse de câte 1 an închisoare pentru săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. şi ped. de art. 248 C. pen. anterior cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 81 din C. pen. anterior a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an închisoare pe o durata de 3 ani;

- condamnarea inc. M. la doua pedepse de câte 8 luni închisoare pentru săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. şi ped. de art. 248 C. pen. anterior cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., iar în conformitate cu dispoziţiile art. 81 din C. pen. anterior a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 8 luni închisoare pe o durata de 2 ani şi 8 luni;

- condamnarea inc. O. la două pedepse de câte 6 luni închisoare pentru săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. şi ped. de art. 248 C. pen. anterior cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior. În conformitate cu dispoziţiile art. 81 din C. pen. anterior suspendă condiţionat executarea pedepsei de 6 luni închisoare pe o durata de 2 ani şi 6 luni;

- achitarea inculpatului R. pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. şi ped. de art. 248 C. pen. anterior, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 11 pct. 2 lit. a) combinat la art. 10 lit. b1) C. proc. pen. anterior raportat la art. 181 C. pen. anterior, inculpatul R. a fost achitat pentru infracţiunea de fals intelectual prev. şi ped. de art. 289 alin. (1) C. pen. anterior (inculpatului i s-a aplicat sancţiunea cu caracter administrativ a amenzii în cuantum de 1.000 RON);

- achitarea inculpatului S. pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. şi ped. de art. 248 C. pen. anterior [art. 11 pct. 2 lit. a) combinat cu art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. anterior], iar în conformitate cu dispoziţiile art. 11 pct. 2 lit. a) combinat la art. 10 lit. b1) C. proc. pen. anterior raportat la art. 181 C. pen. anterior s-a dispus achitarea inculpatului pentru complicitate la infracţiunea de fals intelectual, prev. şi ped. de art. 26 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. anterior (aplică inculpatului sancţiunea cu caracter administrativ a amenzii în suma de 800 RON);

- achitarea inculpatului Q. pentru infracţiunea de neglijenţă în serviciu prev. şi ped. de art. 249 alin. (1) C. pen. anterior;

Împotriva sentinţei penale, menţionată mai sus, au declarat recurs atât Ministerul Public cât şi inculpaţii condamnaţi, cauza formând obiectul Dosarului penal nr. x/2013 în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători a pronunţat Decizia penală nr. 123 din data de 13.05.2013 prin care a dispus următoarele:

- în baza art. 248 C. pen. anterior a fost condamnat inculpatul M. la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. În baza art. 861 C. pen. anterior a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate pe o durată de 6 ani reprezentând termen de încercare în condiţiile art. 862 C. pen. anterior;

- în baza art. 248 C. pen. anterior a fost condamnat pe inculpatul N. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice din C. pen. anterior. În baza art. 861 C. pen. anterior dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate pe o durată de 8 ani reprezentând termen de încercare în condiţiile art. 862 C. pen.

- în baza art. 26 rap. la art. 248 C. pen. a fost condamnat inculpatul P. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate de abuz în serviciu contra intereselor publice din C. pen. anterior. În baza art. 861 C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate pe o durată de 4 ani reprezentând termen de încercare în condiţiile art. 862 C. pen. anterior;

- în baza art. 248 C. pen. anterior a fost condamnat inculpatul Q. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. În baza art. 861 C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate pe o durată de 6 ani reprezentând termen de încercare în condiţiile art. 862 C. pen. anterior;

- în baza art. 248 C. pen. a fost condamnat inculpatul R. la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. şi ped. de art. 248 C. pen. anterior. În baza art. 289 alin. (1) C. pen. anterior condamnă inculpatul R. la 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. anterior, dispune ca inculpatul R. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare. În baza art. 81 C. pen. anterior dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani şi 6 luni, reprezentând termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior;

- în baza art. 248 C. pen. a fost condamnat inculpatul S. la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice din C. pen. anterior. În baza art. 26 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. anterior condamnă inculpatul S. la 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals intelectual din C. pen. anterior. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. anterior, dispune ca inculpatul S. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare. În baza art. 81 C. pen. anterior dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani şi 6 luni, reprezentând termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

Din cuprinsul celor expuse mai sus, s-a constat că obiectul prezentului dosar îl constituie cercetarea modalităţii în care s-au desfăşurat examenele la nivelul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, pentru candidaţii T., U. şi V., respectiv la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă pentru candidatul W., examene ce au avut loc la data de 21.10.2010, respectiv 28.10.2010.

Ca mijloace de probă, au fost arătate:

- materialul de urmărire penală, în copie existent în Dosarul nr. x/2010, inclusiv rechizitoriul din data de 05.07.2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.

- raportul Corpului de Control al Ministrului de Interne, document aflat în volumul anexă clasificat Secret de Serviciu înregistrat cu nr. x din data de 24.12.2010.

- declaraţii învinuiţi.

- declaraţii suspecţi/inculpaţi.

- declaraţii martori.

- Ordinele ministrului de interne nr. 665/2008, nr. 69/2009, O.U.G. nr. 34/2009 (modificată prin O.U.G. nr. 32/2010).

- dosarele candidaţilor T., U. şi Y.

Privind încadrarea în drept, prin rechizitoriu, s-a apreciat că:

1) a) Fapta inculpatului gl. bg. (rez.) A. care, în calitate de membru al comisiei de examinare constituită pentru încadrarea postului de şef al Direcţiei financiare din cadrul I.G.J.R. (desemnat prin O.Z.U. nr. S/206/20.10.2010) având drept candidat pe numitul T. nu a verificat existenţa tuturor documentelor din dosarul de recrutare [conform dispoziţiilor art. 33 din Ordinul nr. 665 din 28 noiembrie 2008 privind unele activităţi de management resurse umane în cadrul M.A.I. şi art. 6 lit. a) din Metodologia din 28 noiembrie 2008 pentru aplicarea aceluiaşi ordin], iar prin aceste activităţi a fost cauzată o vătămare a intereselor legitime în activitatea M.A.I., prin încălcarea dispoziţiilor din ordinul de ministru fiind perturbată disciplina care trebuie să stea la baza funcţionării structurilor acestui minister în sensul în care a fost ocupat prin fraudă un post ce presupune exerciţiul autorităţii publice de către o persoană ce nu îndeplinea cerinţele profesionale specifice acestuia întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 5 din C. pen. [art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior].

b) Fapta inculpatului gl. bg. (rez.) A. care,în calitate de membru al comisiei de examinare constituită pentru încadrarea postului de şef al Direcţiei financiare din cadrul I.G.J.R. (desemnat prin O.Z.U. nr. S/206/20.10.2010) având drept candidat pe numitul T. a semnat procesul-verbal înregistrat cu nr. x din data de 21.10.2010 prin care se atestă faptul că numitul T. îndeplineşte condiţiile legale de participare la concurs şi că i-au fost aduse la cunoştinţă, în timp util, tematica şi bibliografia deşi aceste aspecte nu sunt corespunzătoare adevărului, în sensul că din dosarul de recrutare al candidatului T. din care lipseau fişa medicală, certificatul de examinare psihologică, actele de stare civilă nu au fost legalizate, iar tematica şi bibliografia i-au fost aduse la cunoştinţă în ziua desfăşurării concursului (21.10.2010), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, prev. de art. 321 cu aplic. art. 5 din C. pen. [art. 289 alin. (1) din C. pen. anterior].

Faţă de cele două infracţiuni se va face aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. [art. 33 lit. a) din C. pen. anterior].

2) a) Fapta inculpatei col. C. care, în calitate de preşedinte al comisiei de examinare constituită pentru încadrarea unui post de ofiţer specialist I (consilier juridic) la Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei Române (desemnată prin O.Z.U. nr. S/206/20.10.2010) având drept candidat pe numitul V. nu a verificat existenţa tuturor documentelor, din dosarul de recrutare lipsind certificatul de examinare psihologică şi caracterizarea de la ultimul loc de muncă [conform dispoziţiilor art. 33 din Ordinul 665 din 28 noiembrie 2008 privind unele activităţi de management resurse umane în cadrul M.A.I. şi art. 6 lit. a) din Metodologia din 28 noiembrie 2008 pentru aplicarea aceluiaşi ordin], iar prin aceste activităţi, cu ştiinţă a fost cauzată a fost cauzată o vătămare a intereselor legitime în activitatea M.A.I, prin încălcarea dispoziţiilor din ordinul de ministru fiind perturbată disciplina care trebuie să stea la baza funcţionării structurilor acestui minister în sensul în care a fost ocupat prin fraudă un post ce presupune exerciţiul autorităţii publice de către o persoană ce nu îndeplinea cerinţele profesionale specifice acestuia întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 5 din C. pen. [art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior].

b) Fapta inculpatei care, în calitate de preşedinte al comisiei de examinare, a semnat procesul-verbal înregistrat cu nr. x din data de 21.10.2010 prin care se atestă faptul că numitul V. îndeplineşte condiţiile legale de participare la concurs şi că i-au fost aduse la cunoştinţă, în timp util, tematica şi bibliografia deşi aceste aspecte nu sunt corespunzătoare adevărului (tematica şi bibliografia i-au fost aduse la cunoştinţă în ziua desfăşurării concursului, respectiv 21.10.2010), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, prev. de art. 321 cu aplic. art. 5 din C. pen. [art. 289 alin. (1) din C. pen. anterior].

Faţă de cele două infracţiuni se va face aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. [art. 33 lit. a) din C. pen. anterior].

3) a) Fapta inculpatului mr. D. care, în calitate de membru al comisiei de examinare constituită pentru încadrarea unui post de ofiţer specialist I- consilier juridic la Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei Române (desemnată prin O.Z.U. nr. S/206/20.10.2010) având drept candidat pe numitul V. nu a verificat existenţa tuturor documentelor din dosarul de recrutare [conform dispoziţiilor art. 33 din Ordinul 665 din 28 noiembrie 2008 privind unele activităţi de management resurse umane în cadrul M.A.I. şi art. 6 lit. a) din Metodologia din 28 noiembrie 2008 pentru aplicarea aceluiaşi ordin], lipsind certificatul de examinare psihologică şi caracterizarea de la ultimul loc de muncă, iar prin aceste activităţi,a fost cauzată o vătămare a intereselor legitime ale activităţii M.A.I., respectiv încălcarea dispoziţiilor din ordinul de ministru fiind perturbată disciplina care trebuie să stea la baza funcţionării structurilor acestui minister în sensul în care a fost ocupat prin fraudă un post ce presupune exerciţiul autorităţii publice de către o persoană ce nu îndeplinea cerinţele profesionale specifice acestuia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 5 din C. pen. [art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior].

b) De asemenea, fapta inculpatului care, în calitate de membru al comisiei de examinare, a semnat procesul-verbal înregistrat cu nr. x din data de 21.10.2010 prin care se atestă faptul că numitul V. îndeplineşte condiţiile legale de participare la concurs şi că i-au fost aduse la cunoştinţă, în timp util, tematica şi bibliografia deşi aceste aspecte nu sunt corespunzătoare adevărului (tematica şi bibliografia i-au fost aduse la cunoştinţă candidatului, în ziua desfăşurării examenului, respectiv 21.10.2010), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, prev. de art. 321 cu aplic. art. 5 din C. pen. [art. 289 alin. (1) din C. pen. anterior].:

Faţă de cele două infracţiuni se va face aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. [art. 33 lit. a) din C. pen. anterior].

4) a) Fapta inculpatului lt.col. E. care, în calitate de membru al comisiei de examinare, constituită pentru încadrarea unui post de ofiţer specialist I (consilier juridic) la Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei Române (desemnată prin O.Z.U. nr. S/206/20.10.2010) având drept candidat pe numitul V. nu a verificat existenţa tuturor documentelor, din dosarul de recrutare lipsind certificatul de examinare psihologică şi caracterizarea de la ultimul loc de muncă [conform dispoziţiilor art. 33 din Ordinul 665 din 28 noiembrie 2008 privind unele activităţi de management resurse umane în cadrul M.A.I. şi art. 6 lit. a) din Metodologia din 28 noiembrie 2008 pentru aplicarea aceluiaşi ordin], iar prin aceste activităţi a fost cauzată o vătămare a intereselor legitime ale activităţii M.A.I., prin încălcarea dispoziţiilor din ordinul de ministru fiind perturbată disciplina care trebuie să stea la baza funcţionării structurilor acestui minister în sensul în care a fost ocupat prin fraudă, un post ce presupune exerciţiul autorităţii publice de către o persoană ce nu îndeplinea cerinţele profesionale specifice acestuia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 5 din C. pen. [art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior].

b) De asemenea, fapta inculpatului care, în calitate de membru al comisiei de examinare, a semnat procesul-verbal înregistrat cu nr. x din data de 21.10.2010 prin care se atestă faptul că numitul V. îndeplineşte condiţiile legale de participare la examen şi că i-au fost aduse la cunoştinţă, în timp util, tematica şi bibliografia deşi aceste aspecte nu sunt corespunzătoare adevărului (tematica şi bibliografia i-au fost aduse la cunoştinţă candidatului, în ziua desfăşurării concursului, respectiv 21.10.2010), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, prev. de art. 321 cu aplic. art. 5 din C. pen. [art. 289 alin. (1) din C. pen. anterior].

Faţă de cele două infracţiuni se va face aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. [art. 33 lit. a) din C. pen. anterior].

5) a) Fapta inculpatului col. (r) F. care, în calitate de preşedinte al comisiei de examinare constituită pentru încadrarea unui post de ofiţer specialist II (relaţii publice) la I.J.J. Brăila (desemnat prin O.Z.U. nr. S/206/20.10.2010), având drept candidat pe numitul U. nu a verificat existenţa tuturor documentelor din dosarul de recrutare, din care lipseau certificatul de examinare psihologică, iar actele de stare civilă nu au fost anexate, în copii legalizate [conform dispoziţiilor art. 33 din Ordinul nr. 665 din 28 noiembrie 2008 privind unele activităţi de management resurse umane în cadrul M.A.I. şi art. 6 lit. a) din Metodologia din 28 noiembrie 2008 pentru aplicarea aceluiaşi ordin], iar prin aceste activităţi a fost cauzată o vătămare a intereselor legitime ale activităţii M.A.I., respectiv încălcarea dispoziţiilor din ordinul de ministru fiind perturbată disciplina care trebuie să stea la baza funcţionării structurilor acestui minister, în sensul în care a fost ocupat, prin fraudă, un post ce presupune exerciţiul autorităţii publice, de către o persoană ce nu îndeplinea cerinţele profesionale specifice acestuia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 5 din C. pen. [art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior].

b) De asemenea, fapta inculpatului care, în calitate de preşedinte al comisiei de examinare a semnat procesul-verbal înregistrat cu nr. x din data de 21.10.2010 prin care se atestă faptul că numitul U. îndeplineşte condiţiile legale de participare la examen şi că i-au fost aduse la cunoştinţă, în timp util, tematica şi bibliografia deşi aceste aspecte nu sunt corespunzătoare adevărului (tematica şi bibliografia i-au fost aduse la cunoştinţă candidatului, în ziua desfăşurării examenului, respectiv 21.10.2010), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, prev. de art. 321 cu aplic. art. 5 din C. pen. [art. 289 alin. (1) din C. pen. anterior].

Faţă de cele două infracţiuni s-a reţinut a se face aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. [art. 33 lit. a) din C. pen. anterior].

6) a) Fapta inculpatului lt.col. G. care, în calitate de membru al comisiei de examinare constituită pentru încadrarea unui post de ofiţer specialist II (relaţii publice) la I.J.J. Brăila (desemnat prin O.Z.U. nr. S/206/20.10.2010) având drept candidat pe numitul U. nu a verificat existenţa tuturor documentelor din dosarul de recrutare, din care lipseau certificatul de examinare psihologică, iar actele de stare civilă nu au fost anexate, în copii legalizate [conform dispoziţiilor art. 33 din Ordinul 665 din 28 noiembrie 2008 privind unele activităţi de management resurse umane în cadrul M.A.I. şi art. 6 lit. a) din Metodologia din 28 noiembrie 2008 pentru aplicarea aceluiaşi ordin], iar prin aceste activităţi a fost cauzată o vătămare a intereselor legitime ale activităţii M.A.I., prin încălcarea dispoziţiilor din ordinul de ministru fiind perturbată disciplina care trebuie să stea la baza funcţionării structurilor acestui minister în sensul în care a fost ocupat prin fraudă un post ce presupune exerciţiul autorităţii publice de către o persoană ce nu îndeplinea cerinţele profesionale specifice acestuia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 5 din C. pen. [art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior].

b) De asemenea, fapta inculpatului care, în calitate de membru al comisiei de examinare a semnat procesul-verbal înregistrat cu nr. x din data de 21.10.2010 prin care se atestă faptul că numitul U. îndeplineşte condiţiile legale de participare la examen şi că i-au fost aduse la cunoştinţă, în timp util, tematica şi bibliografia deşi aceste aspecte nu sunt corespunzătoare adevărului (tematica şi bibliografia i-au fost aduse la cunoştinţă în ziua desfăşurării examenului, respectiv 21.10.2010), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, prev. de art. 321 cu aplic. art. 5 din C. pen. [art. 289 alin. (1) din C. pen. anterior].

Faţă de cele două infracţiuni se va face aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. [art. 33 lit. a) din C. pen. anterior].

7) a) Fapta inculpatului lt. (rez.)H. care, în calitate de membru al comisiei de examinare constituită pentru încadrarea unui post de ofiţer specialist II (relaţii publice) la I.J.J. Brăila (desemnat prin O.Z.U. nr. S/206/20.10.2010) având drept candidat pe numitul U. nu a verificat existenţa tuturor documentelor din dosarul de recrutare din care lipseau, fişa medicală, certificatul de examinare psihologică, iar actele de stare civilă nu au fost anexate, în copii legalizate [conform dispoziţiilor art. 33 din Ordinul 665 din 28 noiembrie 2008 privind unele activităţi de management resurse umane în cadrul M.A.I. şi art. 6 lit. a) din Metodologia din 28 noiembrie 2008 pentru aplicarea aceluiaşi ordin], iar prin aceste activităţi a fost cauzată o vătămare a intereselor legitime ale activităţii M.A.I., prin încălcarea dispoziţiilor din ordinul de ministru fiind perturbată disciplina care trebuie să stea la baza funcţionării structurilor acestui minister în sensul în care a fost ocupat prin fraudă un post ce presupune exerciţiul autorităţii publice de către o persoană ce nu îndeplinea cerinţele profesionale specifice acestuia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 5 din C. pen. [art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior].

b) De asemenea, fapta inculpatului care, în calitate de membru al comisiei de examinare a semnat procesul-verbal înregistrat cu nr. x din data de 21.10.2010 prin care se atestă faptul că numitul U. îndeplineşte condiţiile legale de participare la examen şi că i-au fost aduse la cunoştinţă, în timp util, tematica şi bibliografia deşi aceste aspecte nu sunt corespunzătoare adevărului (tematica şi bibliografia i-au fost aduse la cunoştinţă în ziua desfăşurării examenului, respectiv 21.10.2010), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, prev. de art. 321 cu aplic. art. 5 din C. pen. [art. 289 alin. (1) din C. pen. anterior].

Faţă de cele două infracţiuni s-a făcut aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. [art. 33 lit. a) din C. pen. anterior].

8) a) Fapta inculpatului mr. I. care, în calitate de secretar al celor trei comisii de examinare pentru candidaţii T., U. şi V. nu a verificat existenţa tuturor documentelor din dosarele de recrutare [conform dispoziţiilor art. 33 din Ordinul nr. 665 din 28 noiembrie 2008 privind unele activităţi de management resurse umane în cadrul M.A.I. şi art. 6 lit. a) din Metodologia din 28 noiembrie 2008 pentru aplicarea aceluiaşi ordin], iar prin aceste activităţi a fost cauzată o vătămare a intereselor legitime ale activităţii M.A.I., prin încălcarea dispoziţiilor din ordinul de ministru fiind perturbată disciplina care trebuie să stea la baza funcţionării structurilor acestui minister în sensul în care a fost ocupat prin fraudă un post ce presupune exerciţiul autorităţii publice de către o persoană ce nu îndeplinea cerinţele specifice acestuia în sensul că inculpatul şi-a îndeplinit, în mod defectuos, atribuţiunile, în calitate de secretar al celor trei comisii de examinare, astfel cum sunt prevăzute de art. 6 şi art. 8 din metodologia Ordinului nr. 665 din 28 noiembrie 2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile M.A.I., respectiv că nu a verificat existenţa tuturor documentelor, din dosarele de recrutare ale candidaţilor, iar prin aceste activităţi, cu ştiinţă, a fost cauzată o vătămare a intereselor legitime ale activităţii M.A.I., respectiv încălcarea dispoziţiilor din ordinul de ministru, fiind perturbată disciplina care trebuie să stea la baza funcţionării structurilor acestui minister, în condiţiile în care a fost ocupat, prin fraudă, un post ce presupune exerciţiul autorităţii publice, de către o persoană ce nu îndeplinea cerinţele profesionale specifice acestuia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 5 şi art. 35 alin. (1) din C. pen. - câte 3 acte materiale [art. 248 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior].

b) De asemenea, fapta inculpatului care, în calitate de secretar al celor trei comisii de examinare a semnat procesele-verbale înregistrate cu nr. x, nr. S/97654 şi nr. 97651 din data de 21.10.2010 prin care se atestă faptul că numiţii T., V. şi U. îndeplinesc condiţiile legale de participare la examen şi că le-au fost aduse la cunoştinţă, în timp util, tematica şi bibliografia deşi aceste aspecte nu sunt corespunzătoare, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 321 alin. (1) cu aplic. art. 5 şi art. 35 alin. (1) din C. pen. - câte 3 acte materiale [art. 289 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior].

Faţă de cele două infracţiuni s-a făcut aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. [art. 33 lit. a) din C. pen. anterior].

9) a) Fapta inculpatului general locotenent (rez.) B. care, în calitate de inspector general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, a semnat nota - raport nr. x din data de 13.10.2010 prin care a solicitat conducerii M.A.I. deblocarea şi ocuparea postului de ofiţer specialist II la Compartimentul management organizatoric, planificare, misiuni şi resurse din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "General Z." al jud. Galaţi, cu recrutarea din sursă externă, prin derogare de la prev. O m.a.i. nr. 665/2008 şi 69/2009, examen la care a participat candidatul W. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de:

- abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 5 din C. pen. [art. 248 alin. (1) C. pen. anterior].

Din materialul probator administrat în cauză a rezultat faptul că inculpatul şi-a însuşit conţinutul respectivului document fără a ţine cont de faptul că atribuţiunile sale privind derogarea de la prevederile Ghidului carierei personalului M.A.I. priveau condiţiile minimale pentru ocuparea funcţiilor din cadrul I.G.S.U., iar acordarea unor astfel de derogări se referă doar la situaţii punctuale, individualizate ce au menirea de a sprijini activitatea desfăşurată pe linia managementului resurselor umane şi de a evita apariţia unor blocaje în procesul decizional şi nu crearea unor abuzuri.

Totodată, printr-un act administrativ emis pe linia gestionării resurselor umane, nu se poate acorda o derogare de la aplicarea în întregime a unui act normativ.

10) a) Fapta inculpatului lt.col. J., în calitate de şef al Direcţiei Resurse Umane din cadrul I.G.S.U., a întocmit nota-raport nr. x din data de 13.10.2010 privind solicitarea de modificare a modalităţii de încadrare a unui post finanţat şi deblocat, prin derogare de la prevederile .O. m.a.i. nr. 665/2008 şi 69/2009, pentru ocuparea postului de ofiţer specialist II la Compartimentul management organizatoric, planificare, misiuni şi resurse din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "General Z." al jud. Galaţi, cu recrutare din sursă externă, pe care ulterior a prezentat-o, spre semnare înv. gral. lt. B., inspector general al I.G.S.U. deşi atribuţiunile privind derogarea de la prevederile Ghidului carierei personalului M.A.I. se refereau la condiţiile minimale pentru ocuparea funcţiilor din cadrul I.G.S.U., iar acordarea unor astfel de derogări priveşte doar situaţii punctuale, individualizate ce au menirea de a sprijini activitatea desfăşurată pe linia managementului resurselor umane şi de a evita apariţia unor blocaje în procesul decizional şi nu crearea unor abuzuri (printr-un act administrativ emis pe linia gestionării resurselor umane, nu se poate acorda o derogare de la aplicarea în întregime a unui act normativ - art. 63 din Legea 24/2000).

Totodată, în calitate de preşedinte al comisiei de examen, desemnat prin O.Z.U. nr. 211/27.10.2010 a dispus amânarea orei de desfăşurare a concursului până la ora 1600, în data de 28.10.2010, respectiv până la depunerea fişei care atesta efectuarea vizitei medicale de către candidatul W., în lipsa acestui document neputând fi finalizată procedura de examinare, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 5 şi art. 35 alin. (1) din C. pen. - câte 2 acte materiale [art. 248 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior].

b) Inculpatul, în calitate de preşedinte al aceleiaşi comisii, a semnat procesul-verbal nr. x/28.10.2013 prin care a atestat faptul că dosarul candidatului este complet şi corect întocmit deşi candidatul nu îndeplinea condiţiile de vechime în muncă în cadrul M.A.I., respectiv de 5 ani şi cele privind gradul militar de locotenent, astfel cum sunt menţionate în fişa postului, iar la dosar nu se afla anexată caracterizarea de la ultimul loc de muncă al candidatului W., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 321 alin. (1) cu aplic. art. 5 şi art. 35 alin. (1) din C. pen. - câte 2 acte materiale [art. 289 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior].

Faţă de cele două infracţiuni s-a făcut aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. [art. 33 lit. a) din C. pen. anterior].

11) Faptele inculpatei lt.col. K. (ofiţer specialist principal I în Direcţia Resurse Umane din cadrul I.G.S.U) care a participat, în calitate de membru al comisiei de examinare, pentru ocuparea postului de ofiţer specialist II la Compartimentul management organizatoric, planificare, misiuni şi resurse din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "General Z." al jud. Galaţi şi care a semnat procesul-verbal nr. x/28.10.2013 prin care a atestat faptul că dosarul candidatului W. este complet şi corect întocmit deşi acesta nu îndeplinea condiţiile de vechime în muncă în cadrul M.A.I., respectiv de 5 ani şi cele privind gradul militar de locotenent, astfel cum sunt menţionate în fişa postului, iar la dosar nu se afla anexată caracterizarea de la ultimul loc de muncă al candidatului şi care a întocmit documentul denumit "notă de cunoaştere", cu încălcarea dispoziţiilor legale în acest sens (în biroul acesteia folosind documentele depuse de candidat, ca urmare a unei discuţii purtate cu acesta şi nu la domiciliul numitului W.), iar testul grilă a cuprins o întrebare ce nu făcea parte din tematică şi bibliografie întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de:

- abuz în serviciu şi fals intelectual prev. de art. 297 alin. (1) şi respectiv art. 321 cu aplic. art. 5 şi art. 38 alin. (1) C. pen. [art. 248 alin. (1) şi art. 289 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 33 lit. a) C. pen. anterior].

12) Faptele inculpatului mr. L. (ofiţer specialist principal I în Direcţia Resurse Umane din cadrul I.G.S.U.) care a participat, în calitate de membru al comisiei de examinare, pentru ocuparea postului de ofiţer specialist II la Compartimentul management organizatoric, planificare, misiuni şi resurse din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "General Z." al jud. Galaţi şi care a semnat procesul-verbal nr. x/28.10.2013 prin care a atestat faptul că dosarul candidatului W. este complet şi corect întocmit deşi acesta nu îndeplinea condiţiile de vechime în muncă în cadrul M.A.I., respectiv de 5 ani şi cele privind gradul militar de locotenent, astfel cum sunt menţionate în fişa postului, iar la dosar nu se afla anexată caracterizarea de la ultimul loc de muncă al candidatului, iar testul grilă a cuprins o întrebare ce nu făcea parte din tematică şi bibliografie întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de:

- abuz în serviciu şi fals intelectual prev. de art. 297 alin. (1) şi respectiv art. 321 cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen. [art. 248 alin. (1) şi art. 289 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 33 lit. a) C. pen. anterior].

Cu privire la procedura de cameră preliminară s-au reţinut următoarele:

La termenul din 15.01.2015 Curtea Militară de Apel Bucureşti, în cadrul procedurii de cameră preliminară, a pus în vedere Ministerului Public, inculpaţilor şi părţilor că la termenul următor va fi pusă în discuţie competenţa după calitatea persoanei a Curţii Militare de Apel.

La termenul din 05.02.2015, Curtea Militară de Apel Bucureşti a ridicat, din oficiu, excepţia necompetenţei sale materiale, deoarece stabilirea de către parchet a instanţei care trebuie sesizată s-a făcut având în vedere gradul de general pe care l-au avut doi dintre inculpaţi la data săvârşiri faptei, calitate pe care nu au mai avut-o la data trimiterii în judecată. Prin încheierea din 12.02.2015, excepţia de necompetenţă a fost admisă şi cauza a fost declinată în favoarea Tribunalului Militar Bucureşti.

Prin Încheierea din data de 29.04.2015 a Tribunalului Militar Bucureşti, pronunţată în Dosarul nr. x/2014, judecătorul de cameră preliminară a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei, ridicată din oficiu de această instanţă.

S-a invocat competenţa materială a tribunalului militar care judecă, potrivit art. 37 alin. (1) C. proc. pen., în primă instanţă, toate infracţiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe, pe când cadrele militare cu grad de general sunt date în competenţa Curţii Militare de Apel, conform competenţei stabilite în baza art. 39 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

S-a constatat competenţa Curţii Militare de Apel şi că s-a ivit un conflict negativ de competenţă, fapt pentru care a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Prin încheierea nr. 421 din 12 iunie 2015, în Dosarul nr. x/2014, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii Militare de Apel.

Procedând, conf. art. 342 - 348 C. proc. pen., la verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară de la Curtea Militară de Apel, prin încheierea din 10.09.2015, în Dosarul nr. x/2014, a respins cererile şi excepţiile privind competenţa şi legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală formulate de lt.col. E., general de brigadă (rez) A., colonel C., maior L., maior D., colonel J. şi lt. (rez) - inspector principal H.. S-a constatat legalitatea sesizării instanţei, administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii, în baza rechizitoriului nr. x din 26.11.2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Parchetelor Militare.

Împotriva încheierii din 10 septembrie 2015 a Curţii Militare de Apel pronunţată în Dosarul nr. x/2014 de Judecătorul de cameră preliminară au formulat contestaţii inculpaţii B., C., E., H. şi J..

Judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 347 C. proc. pen., a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de inculpatul B. împotriva încheierii din 10 septembrie 2015 a Curţii Militare de Apel Bucureşti, pronunţată în Dosarul nr. x/2014 şi, ca nefondate, contestaţiile formulate de contestatorii inculpaţi C., E., H. şi J. împotriva aceleiaşi încheieri.

La data de 26.10.2015, dosarul a fost restituit Curţii Militare de Apel Bucureşti.

În procedura de cercetare judecătorească, Curtea Militară de Apel Bucureşti, a reţinut următoarele:

Inculpaţii au fost trimişi în judecată fără ca în rechizitoriu să fie indicată, în dispozitiv, ca parte vătămată Ministerul Afacerilor Interne, deşi în latura civilă se arată că prin activitatea infracţională s-a cauzat o vătămare a intereselor legitime ale unei persoane juridice. Deoarece faptele reţinute în sarcina inculpaţilor au fost de abuz în serviciu împotriva intereselor publice, infracţiune ce are în conţinutul său ca variante de săvârşire cauzarea unei tulburări însemnate a bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori vătămare importantă a intereselor legale ale unei persoane, la termenul din 08 ianuarie 2016 s-a dispus citarea Ministerului Afacerilor Interne ca parte vătămată în cauză.

La termenul din 22 ianuarie 2016, cauza a fost amânată pentru a se da posibilitatea Ministerului Afacerilor Interne să se constituie parte civilă, înainte de audierea inculpaţilor.

La termenul din 05 februarie 2016, reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne a făcut precizarea că ministerul nu se constituie parte civilă .

La termenul din 23.06.2016, în baza art. 374 alin. (7) C. proc. pen., Curtea a luat act de faptul că inculpaţii, personal, şi prin apărătorii lor, au înţeles să se judece pe baza probelor existente la dosar, cu excepţia cererilor pe care le-au formulat în acea şedinţă.

Cauza a fost luată în dezbatere la termenul din 08.12.2016, aşa cum s-a consemnat în încheierea de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentinţă.

În urma cercetării judecătoreşti, Curtea Militară de Apel a constatat, în esenţă, aceeaşi stare de fapt cu cea reţinută în rechizitoriul prin care inculpaţii, general de brigadă (rez.) A., general locotenent (rez.) B., colonel (rez.) C., maior D., locotenent colonel E., colonel (rez.) F., locotenent colonel G., locotenent (rez.) H., maior I., colonel (rez.) J., locotenent colonel (rez.) K. şi maior L. au fost trimişi în judecată.

Astfel, cu privire la contextul în care au fost săvârşite faptele arătate, Curtea Militară de Apel a reţinut că, la data de 14.04.2009 a intrat în vigoare O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar - fiscale.

Art. 22 al Ordonanţei de urgenţă arătate dispunea următoarele:

La alin. (1): Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 21. Posturile pentru care au fost demarate procedurile de organizare a concursurilor la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi cele a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum pot fi ocupate în condiţiile legii.

La alin. (2): Prin excepţie de la prevederile alin. (1), ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget. (...).

În anul 2010, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă nr. 32/2010 din 07 aprilie 2010 privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar, prin care a fost modificat art. 22 al O.U.G. nr. 34/2009, după cum urmează:

La alin. (22): "Ocuparea posturilor vacante din ministere, precum şi din alte instituţii şi autorităţi publice din subordinea/coordonarea Guvernului sau a ministerelor, finanţate integral de la bugetul de stat, cu excepţia celor a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum şi a celor prevăzute la alin. (21), se aprobă numai de Guvern, prin memorandum, iar urmărirea încadrării în procentul de maximum 15% prevăzut la alin. (2) se realizează pe totalul posturilor vacante din aceste instituţii".

În acest context, persoane interesate din conducerea M.A.I. au dorit să-l încadreze în structurile Ministerului Afacerilor Interne pe numitul T., pe prietenul fiicei sale, U., pe fiul medicului militar care i-a acordat asistenţă medicală la Spitalul x, Y. şi pe un tânăr din cercul de prieteni ai copiilor săi, W. .

Aşa cum s-a arătat în rechizitoriu, Curtea Militară de Apel a reţinut că numitul T. a fost încadrat în Ministerul Afacerilor Interne la data de 01.02.1995 ca personal contractual (conducător auto), chemat în corpul subofiţerilor la data de 22.06.1995, cu gradul de plutonier, iar în anul 1999 a fost trecut în rândul corpului ofiţerilor. În anul 2002 a fost trecut în rezervă cu gradul de maior, ca urmare a demisiei sale, dată în contextul cercetărilor făcute de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti ca urmare a descoperirii faptului că este posesorul unei diplome de bacalaureat false, care a dus şi la anularea, de către Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, a diplomei sale de licenţă eliberată în anul 2001. Ulterior, numitul T. şi-a reluat studiile, a promovat bacalaureatul şi a obţinut două diplome de licenţă.

Numitul T., aşa cum a declarat, se cunoştea cu chestorul N., directorul general al Direcţiei Generale de Management Resurse Umane din Ministerul Afacerilor Interne, de 20 (douăzeci) de ani. În anul 2012 chestorul N. i-a devenit fin. În declaraţia sa, numitul T. a făcut declaraţii contradictorii cu privire la momentul cunoaşterii. Astfel, s-a consemnat că a declarat faptul că îl cunoaşte de la intrarea în Ministerul Afacerilor Interne, adică din anul 1995, iar mai apoi, în aceeaşi declaraţie, a revenit şi a declarat că îl cunoaşte de 20 de ani, că îl vizita o dată sau de două ori pe săptămână, atât la birou, cât şi în afara instituţiei, în special în jurul prânzului, când deseori ieşeau şi mâncau împreună.

Numitul T. a negat faptul că ar fi discutat cu finul său, chestorul N., despre o posibilă angajare în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi a afirmat că, în anul 2010 ar fi depus C.V. -uri, inclusiv la jandarmerie, în luna septembrie, ori octombrie. Într-o altă declaraţie, martorul T. nu a mai negat că a dat C.V.-urile chestorului N., el declarând expres că "prin lunile august - septembrie 2010, nu-mi mai amintesc cu exactitate, m-am deplasat personal la biroul chestorului N. unde i-am lăsat trei C.V. -uri, unul al meu, unul al lui Y. şi unul al lui U.. De fapt, nu îmi amintesc cu exactitate dacă i-am dat chestorului N. aceste C.V.-uri la biroul dumnealui sau i le-am dat în altă parte (acasă la mine sau cu prilejul unei întâlniri cu acesta). Arăt că sunt bun prieten cu chestorul N.."

T., U., Y. şi W. au declarat că după ce au depus C.V.-urile la Ministerul Afacerilor Interne, ultimii trei, prin intermediul lui T., i-a sunat maiorul I. care le-a solicitat actele pentru angajare. Pe W. l-a sunat o doamnă de la I.G.S.U. .

Mr. I. a declarat că C.V. -urile candidaţilor le-a primit de la subcomisarul P., trimis fiind de şeful său, col. S., care i-a spus şi să ia legătura cu P. sau AA. de la Direcţia Generală de Management Resurse Umane din Ministerul Afacerilor Interne, care i-au dictat Nota - raport privind deblocarea unor posturi care erau blocate anterior.

Gl. B., în declaraţia de învinuit, a declarat că în cursul lunii octombrie 2010 s-a prezentat la dânsul lt.col. J., şeful Direcţiei Resurse Umane din I.G.S.U. şi i-a comunicat faptul că a fost sunat de către un ofiţer din cadrul Direcţiei Generale de Management Resurse Umane a Ministerului Afacerilor Interne, care, în numele chestorului N., a întrebat dacă în I.G.S.U. există un post de ofiţer deblocat. Tot lt.col. J., în ziua următoare, când s-a prezentat la dânsul cu nota raport i-a precizat că persoana care va candida pentru acest post, în cazul în care îl va ocupa, urma să fie transferată, în interesul serviciului, pentru nevoile ministerului.

În continuarea declaraţiei de învinuit, generalul B. a mai arătat că Nota - raport înregistrată cu nr. S 43920/13.10.2010 a fost întocmită la solicitarea celor din Direcţia Generală de Management Resurse Umane a Ministerului Afacerilor Interne.

Subcomisarul AA. a declarat că în cursul lunii octombrie 2010 a fost chemat de chestorul N., şeful Direcţiei Generale de Management Resurse Umane a Ministerului Afacerilor Interne - care i-a solicitat o situaţie privind posturile vacante care au fost anterior deblocate şi care nu erau încadrate cu personal. Urmare a acestei solicitări, a cerut la I.G.P.R., I.G.P.F., I.G.J.R. şi I.G.S.U. şi apoi a prezentat chestorului N. situaţia cu posturile respective. Acesta i-a ordonat să ia legătura cu structurile unde există posturi libere . În aceste condiţii l-a contactat pe lt.col. J. care i-a spus să demareze în regim de urgenţă procedurile de desfăşurare a concursurilor.

S-a reţinut de asemenea, că din procesul-verbal de sesizare din oficiu al Corpului de control al ministerului nr. 254096/22.12.2010, reiese, de asemenea, că organizarea concursurilor pentru cele patru funcţii a fost cerută de chestorul de poliţie N. directorul general al Direcţiei Generale de Management Resurse Umane din Ministerul Afacerilor Interne.

În declaraţia sa de învinuit, general locotenent Q. - inspector general al Jandarmeriei Române - a arătat că "anterior plecării mele în misiune în străinătate am purtat o discuţie cu chestorul N., care era la acea dată directorul general al Direcţiei Generale de Management Resurse Umane din Ministerul Afacerilor Interne. Această discuţie s-a purtat pe telefonul interior din reţeaua Ministerului Afacerilor Interne. Nu-mi amintesc dacă l-am sunat eu pe chestorul N. sau m-a sunat el, însă în cadrul discuţiei telefonice acesta m-a întrebat dacă aş avea ceva împotrivă să fie scoase la concurs trei posturi de ofiţer pentru încadrarea din sursă externă. Mi-a spus că de această problemă ştie şi domnul ministru. I-am spus că n-am nimic împotrivă"

Tot în aceeaşi declaraţie Q. a mai arătat: "Nu-mi amintesc dacă în contextul acestei discuţii iniţiale sau într-o discuţie ulterioară cu chestorul N. (discuţie pe care nu pot s-o individualizez în timp), acesta mi-a făcut precizarea că persoanele încadrate nu vor rămâne în jandarmerie. Precizez însă că nu mi-a spus şi când vor pleca".

Din cele arătate mai sus, s-a reţinut că rezultă neîndoielnic că organizarea acelor concursuri s-a făcut cu scopul vădit de a eluda prevederile art. 22 alin. (22) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2009, astfel cum a fost modificată la 07 aprilie 2010, care interzicea ocuparea posturilor vacante din ministere, precum şi din alte instituţii şi autorităţi publice din subordinea/coordonarea Guvernului sau a ministerelor finanţate integral de la bugetul de stat, cu excepţia celor a căror ocupare a fost deja aprobată de guvern prin memorandum.

Acest lucru a rezultat din faptul că factorii de conducere şi lucrătorii de resurse umane cunoşteau că, după concurs, candidaţii recrutaţi în condiţiile arătate şi pentru care în mod exclusiv şi cu "dedicaţie" s-a organizat concursul, vor fi mutaţi în alte structuri.

Tot aceştia, ulterior simulacrului de concurs, au fost cei care au elaborat şi aprobat lucrările de transfer ale candidaţilor.

Intenţia acestora a fost destul de inabil mascată când în cuprinsul Notelor raport de deblocare nr. S/97557 din 13.10.2010 (declasificată), înaintată de I.G.J.R. şi nr. S/43920 din 13.10.2010 (declasificată), înaintată de I.G.S.U., pe de o parte se invocă procedurile prevăzute de Ordinul M.A.I. nr. 665/2008, arătând că în urma desfăşurării concursurilor posturilor au rămas deblocate, iar pe de altă parte se solicită o derogare totală de la acest ordin şi încadrarea din sursă externă.

Dacă procedurile erau demarate înainte de modificarea adusă O.U.G. nr. 34/2009 prin O.U.G. nr. 32/2010, recrutarea din sursă externă nu necesita derogarea de la O.U.G. nr. 665/2008. Art. 6 din Ordinul nr. 665/2008 prevede modalităţile de recrutare, aşa cum s-a arătat în precedent. Alin. (2) al acestui articol prevede că prin excepţie de la alin. (1), şeful/comandantul unităţii poate stabili, ca urmare a analizei în şedinţa de conducere faptul că pentru ocuparea unei anume post vacant se trece direct la etapa prevăzută la lit. b), c), d) sau e), ori prin detaşarea sau, după caz, împuternicire pe funcţia de conducere vacantă. Prin urmare, derogarea nu era necesară.

În realitate însă, concursurile iniţiate, pentru care s-a obţinut deblocarea, s-au finalizat în luna aprilie, când după finalizarea unei etape nu s-a mai continuat timp de 6 luni. I.G.J.R. şi I.G.S.U. nu au făcut niciun demers până când nu a apărut solicitarea din partea arătatelor persoane din conducerea Ministerului Afacerilor Interne. În raportul I.G.J.R. se motivează, cu cinism, că demersul este justificat de necesitatea imperioasă de încadrare a acestor posturi, în scopul reducerii de personal înregistrat la nivelul unităţilor respective cu personal de specialitate, având experienţă în domeniul incident. Urmărirea penală şi cercetarea judecătorească efectuate în cauză pun în evidenţă neadevărul motivării şi scopul ilicit urmărit, respectiv încadrarea "candidaţilor" fără contracandidaţi şi fără să îndeplinească condiţiile legale, cu eludarea interdicţiilor stabilite prin O.U.G. nr. 34/2009.

Dacă se dorea continuarea concursului, atunci trebuia să se treacă la oricare din forme, după terminarea primei etape, mai ales dacă era imperios necesar, aşa cum se arată în raportul de derogare.

S-a mai constatat de către prima instanţă că inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru infracţiunile, aflate în concurs, de abuz în serviciu şi fals intelectual. Constatările evidenţiate mai sus s-au făcut cu privire la abuzul în serviciu împotriva intereselor publice prev. de art. 248 vechiul C. pen. [art. 297 alin. (1) noul C. pen.].

A reţinut Curtea Militară de Apel Bucureşti că pentru existenţa infracţiunii de abuz în serviciu, conf. art. 248 C C. pen., se cere ca subiectul activ să fie funcţionar public, fapta să fie săvârşită cu ştiinţă şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. De asemenea, se mai cere să se realizeze prin neîndeplinirea ori îndeplinirea în mod defectuos a atribuţiilor de serviciu şi să se cauzeze o tulburare însemnată a bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat sau o pagubă patrimoniului acestora.

În cazul inculpaţilor g-ral (rez) B., colonel (rez) J. şi maior I., instanţa de fond a constatat că sunt întrunite cerinţele legii, latura subiectivă şi latura obiectivă, pentru a reţine în sarcina lor, săvârşirea infracţiunii de abuz contra intereselor publice.

Aceştia cunoscând faptul că nu mai poate fi vorba de concursuri aflate în derulare, cu bună ştiinţă au încălcat prevederile art. 22 alin. (22) din O.U.G. nr. 34/2009, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 32/2010, care interzicea procedurile de încadrare a posturilor, altfel decât cu aprobarea Guvernului prin memorandum. În rechizitoriu şi în susţinerea acestuia, în concluziile procurorului, s-a arătat expres că norma, la nivelul de lege care a fost încălcată de inculpate a fost O.U.G. nr. 34/2009.

S-a apreciat că decizia Curţii Constituţionale nr. 405/2016 cere ca fapta de abuz în serviciu să fie săvârşită prin încălcarea unei legi sau act normative de nivelul legii. În cazul de faţă O.U.G. nr. 34/2009, aşa cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 32/2010, este un act normativ de nivelul legii.

Prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul art. 246 alin. (1) din C. pen. din 1969; art. 297 alin. (1) C. pen., s-a reţinut în Decizia Curţii Constituţionale, se înţelege "îndeplineşte cu încălcarea legii". În cazul de faţă, concursurile s-au ţinut cu încălcarea legii, nefiind concursuri în derulare, ci concursuri finalizate fără ocuparea posturilor şi care au fost încetate după prima etapă.

Pentru înfrângerea legii, a existat o înţelegere la nivelul superior al M.A.I. care s-a finalizat, aşa cum s-a arătat în rechizitoriu şi dovedit prin probele administrate, înţelegere prin care s-a planificat totul, mergând până la asigurarea posturilor în Poliţia Municipiului Bucureşti şi aprobarea de către capii celor trei instituţii din compunerea M.A.I., respectiv I.G.J.R., I.G.S.U. şi Poliţia Română, ultima condusă la acel moment de chestorul BB., care a semnat transferurile şi a încadrat posturile cu ocolirea prevederilor O.U.G. nr. 34/2009, adică fără aprobarea Guvernului.

Inculpaţii B., J. şi I. au dispus sau întocmit direct acte în contradicţie cu legea.

Pentru existenţa infracţiunii de abuz în serviciu se mai cereau fie să se cauzeze o tulburare însemnată a bunului mers al unei instituţii ori al unei unităţi din cele la care se referă art. 145 C. pen. sau o pagubă însemnată.

În cazul de faţă, s-a reţinut că s-a produs o tulburare însemnată a funcţionării M.A.I., aspect reţinut în rechizitoriu după cum urmează:

- O.U.G. nr. 32/2010 de modificare a O.U.G. nr. 34/2009, aşa cum se arată în expunerea de motive, a fost adoptată pentru realizarea obiectivului încadrărilor în cheltuielile de personal şi numărul de posturi aprobate prin Legea bugetului de stat din 2010, semnată de autorităţile române la Bucureşti la 05.02.2010 şi aprobată prin Decizia Consiliului Director al F.M.I. din 19.02.20101, ratificată prin O.U.G. nr. 10/2010; în contextul crizei economice şi al măsurilor de reduceri;

- încălcarea acestui act normativ salarial a afectat grav bunul mers al M.A.I.;

- actul normativ respectiv a avut ca scop realizarea de economii la bugetul statului;

- M.A.I a trebuit să introducă acţiuni în justiţie pentru anularea celor patru concursuri ilegale şi anularea ordinelor de încadrare al numiţilor T., U., V. şi W.;

- imaginea, M.A.I. a fost afectată în presă apărând numeroase materiale privind încadrările ilegale;

- aceste fapte au un impact negativ asupra personalului angajat în mod corect, cu respectarea tuturor criteriilor şi procedurilor;

- prin încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale prin care se interzice scoaterea la concurs a unor posturi şi întocmirea în fals a unor documente ce au circulat în interiorul instituţiei sau organizarea unor examene formale, s-a perturbat grav disciplina care trebuie să stea la baza funcţionării structurilor ministerului şi a fost slăbită autoritatea instituţiei, în condiţiile în care M.A.I. are ca scop aplicarea şi respectarea legii şi este prima linie de apărare a societăţii şi ordinii de drept împotriva oricăror nelegalităţi. Aceste criterii sunt evidenţiate în Decizia nr. 1335/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Reprezentantul Ministerului Public, în concluziile formulate la dezbateri, consemnate în încheierea din 08.12.2016, a arătat că prin activităţile inculpaţilor a fost adusă o vătămare a drepturilor şi intereselor legitime ale instituţiei pe care o reprezintă şi că această vătămare constă în faptul că prin activitatea infracţională desfăşurată s-a adus atingere bunului mers al activităţii ministerului.

Prin modalitatea în care aceste posturi au fost ocupate s-au creat premisele pătrunderii în rândurile categoriei profesionale a militarilor a unor persoane nepotrivite din punct de vedere profesional. Ocuparea posturilor respective prin fraudă constituie o sfidare la adresa celorlalţi colegi care au intrat în această profesie în mod legal şi care ar fi dorit să ocupe astfel de posturi şi ar fi îndeplinit condiţiile în acest sens. Prin toate aceste activităţi s-a adus un prejudiciu M.A.I., în sensul că au fost foarte multe articole în media, referitoare la încadrările ilegale.

Curtea Militară de Apel Bucureşti a reţinut că, aşa cum au arătat Ministerul Public şi partea vătămată, M.A.I., prin modul în care inculpaţii au plănuit şi executat activităţile abuzive menite să înfrângă voinţa legii, şi să asigure încadrarea în I.G.J.R. şi I.S.U. a unor persoane, care nu îndeplineau condiţiile fără a exista aprobările legale pentru organizarea concursului, pentru ca mai apoi să fie mutate în poliţie, s-a produs o tulburarea însemnată a bunului mers al M.A.I. şi implicit a structurilor din subordinea sa.

La termenul din 22 ianuarie 2016, inculpaţilor li s-a cerut să fie pregătiţi pentru o eventuală schimbare a încadrării juridice.

Inculpatul F., prin notele scrise depuse în cauză a cerut schimbarea încadrării juridice din infracţiunile de abuz în serviciu şi fals intelectual, prev. de art. 297 alin. (1) noul C. pen. şi art. 321 noul C. pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) noul C. pen., într-o singură infracţiune de neglijenţă în serviciu prev. de art. 249 alin. (1) vechiul C. pen.

De asemenea, inculpatul E. şi ceilalţi inculpaţi, prin apărătorii lor, au cerut schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) noul C. pen. în art. 248 alin. (1) vechiul C. pen., ca fiind legea penală mai favorabilă, conform art. 5 noul C. pen.

La termenul din 08 decembrie 2016, înainte de a se trece la dezbateri, Curtea Militară de Apel Bucureşti, după ce a arătat că, la un termen anterior (22 ianuarie 2016), li s-a cerut părţilor să fie pregătite pentru eventuale cereri de schimbare a încadrării juridice, a acordat cuvântul la dezbateri, cu precizarea că urmează a fi puse odată cu fondul şi concluzii pe cererea de schimbare a încadrării juridice de către cei care au formulat solicitări în acest sens.

Curtea Militară de Apel Bucureşti a admis ambele solicitări de schimbare a încadrării juridice.

A reţinut instanţa de fond că normele C. pen. anterior sunt mai favorabile atât sub aspectul limitelor speciale ale pedepselor cât şi sub aspectul cumulului pentru concursul de infracţiuni, pentru ambele infracţiuni pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, respectiv de abuz în serviciu împotriva intereselor publice şi fals intelectual.

Inculpaţii au fost trimişi în judecată tot pentru infracţiunea de abuz în serviciu împotriva intereselor publice, dar instanţa de fond a constatat că participarea lor la săvârşirea actelor de înfrângere a voinţei legii nu a fost una cu ştiinţă. Deşi era de notorietate că statul român, ca şi celelalte state europene şi majoritatea statelor lumii traversează o gravă criză financiară şi a fost silit să adopte o serie întreagă de măsuri de austeritate şi că s-au adoptat măsuri de limitare a ocupării posturilor din sectorul bugetar, aceştia au ignorant dispoziţiile legii şi nu au cerut precizări de la propriile eşaloane în ceea ce priveşte întinderea derogării pe care au solicitat-o conducerii M.A.I.

Cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice şi infracţiunea de neglijenţă în serviciu, s-a reţinut că diferenţa dintre acestea o constituie forma de vinovăţie, intenţia la abuzul în serviciu sau culpa, la neglijenţa în serviciu.

Inculpaţii general de brigadă (rez.) A., colonel (rez.) C., maior D., locotenent colonel E., colonel (rez.) F., locotenent colonel G., locotenent (rez.) H., locotenent colonel (rez.) K. şi maior L. nu au cunoscut că tot acest simulacru de concurs se face cu scopul de a rezolva problema strict a candidaţilor trimişi de conducerea M.A.I. şi nici nu i-a interesat de ce nu s-au îndeplinit procedurile legale prevăzute de O.U.G. nr. 34/2009, aşa cum a fost modificat.

Inculpaţii arătaţi cunoşteau, din chiar conţinutul rapoartelor prin care s-a solicitat derogarea, că aprobarea concursurilor pentru posturile pentru care se cere derogarea a fost dată în luna aprilie 2010. Ei au fost desemnaţi în comisii de examen pentru aceleaşi posturi în octombrie 2010. După atâta timp era evident că nu se mai putea vorbi de un concurs în derulare. Nu au manifestat nici un fel de preocupare privind întinderea derogării deşi aceasta a fost cerută de eşaloanele din care făceau parte şi puteau solicita precizări scrise. Apărarea lor, în sensul că au întrebat despre limitele derogării şi li s-a răspuns că se derogă de la tot, nu a fost dovedită. Inculpaţii nu au făcut şi nici nu au cerut probe în acest sens. Dacă desfăşurarea concursului era continuarea celui aprobat în aprilie, derogarea nu mai era necesară. Recrutarea din sursă externă ar fi fost o continuare firească a concursului început, şi pentru care, potrivit procedurilor, era suficient timp până la sfârşitul anului 2010. Dacă se deroga de la tot, se poate pune întrebarea de ce s-a mai ţinut concurs? La o astfel de derogare totală, nu mai erau necesare condiţiile de studii, expertiză, aprecieri, tematică, bibliografie, întocmirea celor două tipuri de dosare şi condiţiile privind conţinutul acestora, consemnarea faptului că s-a adus la cunoştinţă tematica şi bibliografia, fără examinarea medicală şi psihologică. Susţinerile inculpaţilor privind întinderea derogărilor acreditează ideea că desfăşurarea concursurilor a fost una ad hoc, lăsată la aprecierea membrilor comisiilor.

Per a contrario şi prin reducere la absurd, existenţa derogării totale ar însemna că membrii comisiilor de concurs au procedat în mod abuziv la examinarea candidaţilor.

A mai reţinut instanţa de fond că este o concluzie logică faţă de modul în care înţeleg să se apere inculpaţii. Neglijenţa inculpaţilor, care atrage schimbarea încadrării juridice rezidă şi din faptul că nu au solicitat conducerilor unităţilor precizări scrise, ad probationem pentru întinderea derogărilor, procedând în mod arbitrar la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Inculpaţii, într-un mod lipsit de responsabilitate, au invocat în apărarea lor faptul că aşa s-a procedat şi în alte situaţii.

S-a considerat de către prima instanţă că este o susţinere iresponsabilă şi un îndemn la situarea de aceeaşi parte cu cei care încalcă legea, atitudine de neînţeles emanând de la persoane cu studii, experienţă şi atribuţii în apărarea legii. Este poate un aspect ţinând de compoziţia resurselor umane ale instituţiei, resurse umane încadrate prin proceduri derogatorii şi frauduloase, de felul celor care fac obiectul prezentei cauze, fără îndeplinirea condiţiilor de publicitate şi cu încălcarea dreptului persoanelor la muncă şi la ocuparea pe merit a posturilor vacante.

A mai reţinut Curtea Militară de Apel Bucureşti că, aşa cum s-a arătat în precedent, judecata se limitează la fapta şi persoana cu care a fost sesizată instanţa.

Considerentele privitoare la latura obiectivă a infracţiunii de abuz în serviciu împotriva intereselor publice, expuse în cazul inculpaţilor mr. I., general lt. (rez.) B. şi colonel J. sunt aceleaşi şi pentru infracţiunea de neglijenţă, sub aspectul neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a unei îndatoriri de serviciu. Subiectul calificat este tot funcţionarul public, condiţie, de asemenea îndeplinită. Tulburarea însemnată este cea descrisă în precedent pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice.

S-a mai reţinut că nu există o Decizie a Curţii Constituţionale referitor la art. 249 C. pen. privind neglijenţa în serviciu sub aspectul sediului materiei îndatoririi de serviciu neîndeplinită sau îndeplinită în mod defectuos, ca în cazul abuzului în serviciu, unde prin Decizia Curţii Constituţionale s-a decis ca prevederea legală să fie din lege sau ordonanţe ori ordonanţe de urgenţă. Instanţa nu poate face aplicare mutatis mutandis.

A mai reţinut instanţa de fond că se limitează la a cerceta încălcarea normei cu putere de lege, încălcările Ordinului ministrului nr. 665/2008.

Faţă de cele expuse mai sus, instanţa de fond a dispus, pentru inculpaţii general de brigadă (rez.) A., colonel (rez.) C., maior D., locotenent colonel E., colonel (rez.) F., locotenent colonel G., locotenent (rez.) H., locotenent colonel (rez.) K. şi maior L., schimbarea încadrării juridice din abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 vechiul C. pen. în infracţiunea de neglijenţă în serviciu prev. de art. 249 alin. (1) vechiul C. pen.

Cu excepţia inculpatului general lt. (rez.) B., toţi ceilalţi inculpaţi au fost trimişi în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. 1969, aşa cum a fost schimbată încadrarea juridică.

Curtea Militară de Apel Bucureşti a mai constatat că fapta inculpaţilor general de brigadă (rez.) A., colonel (rez.) C., maior D., locotenent colonel E., colonel (rez.) F., locotenent colonel G., locotenent (rez.) H., locotenent colonel (rez.) K. şi maior L., constând în atestarea de date nereale, în procesele-verbale de examen, prin care se atestă că numiţii T., U., V. şi W. îndeplinesc condiţiile de participare la examen şi că le-au fost aduse la cunoştinţă, în timp util, tematica şi bibliografia deşi acestea nu sunt adevărate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 291 alin. (1) C. pen.

Inculpatului mr. I. i s-a reţinut săvârşirea de trei acte materiale, deoarece a semnat procesele-verbale în trei comisii de examen. Nu a fost trimis în judecată şi pentru falsul privind desfăşurarea şedinţei de aprobare a notei raport prin care s-a solicitat derogarea.

Inculpatul col. (rez.) J. a atestat faptul că dosarul candidatului W. este complet şi corect întocmit, deşi candidatul nu îndeplinea condiţiile de vechime în muncă în cadrul M.A.I. respectiv de 5 ani şi privind gradul de locotenent, astfel cum sunt menţionate în fişa postului, iar la dosar nu se află anexată caracterizarea de la ultimul loc de muncă al candidatului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual (2 acte materiale). Nu poate fi primită apărarea că, dat fiind cazul particular al candidatului, acesta nu putea prezenta actele cerute privind îndeplinirea condiţiilor. Curtea, reţine că numitul W. nu îndeplinea cerinţele prevăzute în fişa postului şi nu putea fi admis în examen.

Inculpatul col. (rez.) J. a semnat actele de examen, atât în calitate de şef al structurii de resurse umane, cât şi în calitate de membru al comisiei de examen.

S-a reţinut astfel că inculpaţii, cu excepţia inc. gral lt. (rez.) B., au săvârşit infracţiunile arătate în precedent în concurs de infracţiuni, prev. de art. 33 lit. a) C. pen., constând în două sau mai multe infracţiuni săvârşite de aceeaşi persoană, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele.

Individualizarea judiciară a pedepselor s-a dispus a se face ţinând cont de dispoziţiile părţii generale a C. pen., de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Pentru toţi inculpaţii din prezenta cauză, Curtea Militară de Apel Bucureşti a dat eficienţă aspectelor ţinând de activitatea anterioară săvârşirii infracţiunilor evidenţiată în rechizitoriu, în sensul că toţi inculpaţii şi-au desfăşurat activitatea în serviciul ţării, pentru apărarea ordinii de drept, a vieţii şi integrităţii corporale a persoanelor şi pentru apărarea patrimoniului acestora, fie în calitate de jandarmi, fie în calitate de cadre militare I.G.S.U. Inculpaţii nu au mai săvârşit infracţiuni şi au fost apreciaţi pozitiv în serviciul patriei.

Totodată, s-a reţinut că aceştia au fost supuşi unor presiuni puternice de către factori din conducerea M.A.I., presiuni cărora nu le-au putut rezista. Astfel de metode, aşa cum a reieşit, atât la urmărirea penală, cât şi la cercetarea judecătorească, nu au avut un caracter singular, nu au fost singurele concursuri de încadrare a posturilor vacante cu derogări, fapt care le-a creat inculpaţilor sentimentul că aşa trebuie răspuns, respectiv să se supună, considerând că responsabilitatea revine celor care au ordonat. A fost o atitudine de laşitate, de neacceptat din partea unui militar.

S-a mai reţinut că pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, art. 248 C. pen. prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 6 (şase) luni la 5 (cinci) ani.

Pedeapsa pentru infracţiunea de neglijenţă în serviciu prev. de art. 249 alin. (1) vechiul C. pen. este de o lună la 2 ani sau amendă, iar pentru falsul intelectual prev. de art. 289 alin. (1) vechiul C. pen. este de 6 luni la 5 ani.

Pedepsele care au fost aplicate inculpaţilor s-a dispus a fi orientate la minimum special, iar pentru neglijenţa în serviciu prev. de art. 249 s-a dispus a se aplica amenda în cuantum de 5000 RON, astfel cum prevede art. 63 alin. (3) teza finală C. pen.

Împotriva Sentinţei nr. 1 din data de 09 ianuarie 2017 pronunţată de Curtea Militară de Apel Bucureşti, în Dosarul nr. x/2014, au declarat apel inculpaţii mr. L., g-ral bg. (r) A., mr. D., lt.col. E., col. (r)F., lt.col. G., lt. (r)H., mr. I., g-ral lt. (r)B., col. (r)C., col. (r) J., lt.col. (r) K..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 13.02.2017, sub nr. x/2014*.

La data de 10 mai 2017, au avut loc dezbaterile asupra apelurilor declarate, apelanţii solicitând, în esenţă, în principal, admiterea apelurilor, casarea sentinţei penale atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, criticând hotărârea atacată pentru nemotivare.

S-a mai criticat, totodată, hotărârea atacată având în vedere împrejurarea că judecătorul instanţei de fond, prin soluţia dată, a schimbat încadrarea juridică dată faptelor fără a fi pusă în discuţia părţilor.

În subsidiar, apelanţii inculpaţi au solicitat admiterea apelurilor, casarea sentinţei penale atacate şi achitarea inculpaţilor pentru faptele reţinute în sarcina lor.

Examinând criticile invocate raportat la hotărârea atacată, Înalta Curte constată că prezentele apeluri sunt fondate şi vor fi admise, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că prima instanţă, cu ocazia judecării cauzei în fond, a încălcat mai multe norme de procedură, împrejurarea ce a afectat într-un mod semnificativ dreptul al un proces echitabil al inculpaţilor sub mai multe aspecte, după cum vom arăta în continuare:

I. Cu privire la dispoziţia instanţei de fond privind schimbarea încadrării juridice dată faptelor, Înalta Curte constată următoarele:

La termenul de judecată din 22 ianuarie 2016, instanţa de fond a pus în vedere ca apărătorii inculpaţilor, printre altele, "să fie pregătiţi pentru eventuale cereri de schimbare a încadrării juridice" . Cu această ocazie, instanţa nu a arătat în ce va consta eventuala schimbare de încadrarea juridică şi nici privitor la care dintre inculpaţi şi infracţiunile imputate acestora.

La termenul de judecată din data de 10 noiembrie 2016, apărătorul ales al inculpatului E., av. CC., a învederat instanţei că înaintea începerii dezbaterilor pe fond a cauzei ar fi oportună discutarea încadrării juridice a faptelor imputate inculpaţilor, în sensul de a-şi exprima fiecare părerea în legătură cu aplicabilitatea dispoziţiilor C. pen. anterior, în vigoare la data săvârşirii faptelor imputate sau cel actual.

Instanţa a amânat cauza la data de 8 decembrie 2016 pentru a fi pus în discuţie acest aspect şi în prezenţa apărătorul ales al inculpatului A., care, din motive medicale a lipsit la acest termen de judecată (dosar inst. fond).

La termenul acordat (08 decembrie 2016), instanţa a pus în vedere părţilor că la un termen de judecată anterior a adus la cunoştinţa acestora să fie pregătiţi de a pune concluzii cu privire la o eventuală schimbare de încadrare juridică, acordând cuvântul la dezbaterea pe fond a apelurilor. A constatat instanţa de fond, la acest termen de judecată, că doar apărătorul inculpatului F., av. DD., şi apărătorul inculpatului E., av. CC., au depus cereri în scris în acest sens.

Apărătorul inculpatului E., av. CC., a arătat că în şedinţa din 10 noiembrie 2016, a depus o cerere, în baza art. 386 C. proc. civ..pen., prin care a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 297 alin. (1) din noul C. pen. în infracţiunea prev. de art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior şi schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 321 alin. (1) din noul C. pen. în infracţiunea prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. anterior.

Prin concluziile scrise formulate de inculpatul F. prin apărător ales a arătat că, raportat la criteriul sancţiunii, legea penală mai favorabilă inculpatului este legea veche, respectiv infracţiunile prev. de art. 289 alin. (1) şi art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior faţă de infracţiunile prev. de art. 297 alin. (1) şi art. 321 alin. (1) din noul C. pen., aşa cum s-a reţinut în rechizitoriu.

În cadrul dezbaterilor pe fondul cauzei din data de 8 decembrie 2016, inculpaţii F., E., G., H. şi J., prin apărători, au făcut referire la aplicarea legii penale mai favorabile, prin prisma disp. art. 5 din noul C. pen. (dos. fond).

Înalta Curte reţine, sub acest aspect, că prin rechizitoriul din data de 26.11.2014 emis în Dosar nr. x/2014 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Parchetelor Militare s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor A., C., E., D., F., G., H., I., J., K., L. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual prev. de art. 297 alin. (1) şi respectiv art. 321 cu aplic. art. 38 alin. (1) şi art. 5 C. pen., cu reţinerea disp. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior doar în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii I. şi J., precum şi a inculpatului B. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) cu aplicarea art. 5 din C. pen.

Totodată, constată că instanţa de fond a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. şi ped. de art. 248 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., în infracţiunea de neglijenţă în serviciu prev. de art. 249 alin. (1) C. pen. privitor la inculpaţii A., C., D., E., F., G., H., K. şi L..

Preliminar, trebuie făcută observaţia că inculpaţii amintiţi mai sus au avut cuvântul, cu ocazia dezbaterilor, nu mai referitor la legea penală mai favorabilă, respectiv art. 297 alin. (1) şi art. 321 din C. pen. actual ori art. 248 şi art. 289 din C. pen. anterior. Niciunul dintre inculpaţi nu au formulat concluzii asupra eventualei schimbări a încadrării juridice din infracţiunea de abuz în serviciu prev. de art. 248 C. pen. anterior în infracţiunea de neglijenţă în serviciu prev. de art. 249 C. pen. anterior. Principala apărare a inculpaţilor a fost întemeiată pe Decizia nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale, solicitând achitarea pe motiv că faptele pentru care au fost trimişi în judecată (abuz în serviciu prev. de art. 248 C. pen.) nu mai sunt prevăzute în legea penală urmare a intervenirii dezincriminării.

Rezultă aşadar că prima instanţă a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpaţii A., C., D., E., F., G., H., K. şi L. au fost trimişi în judecată fără a fi pus în discuţie acest aspect.

Potrivit art. 386 alin. (1) C. proc. pen., dacă în cursul judecăţii se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată instanţa este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecăţii, pentru a-şi pregăti apărarea. Din aceste dispoziţii rezultă două obligaţii pentru instanţă: acea de a pune în discuţia părţilor noua încadrare juridică şi acea de a pune în vedere inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau să ceartă amânare pentru a-şi pregăti apărarea.

Din actele dosarului rezultă însă că prima instanţă nu a respectat niciuna dintre aceste obligaţii, aspect de natură să afecteze dreptul la un proces echitabil al inculpaţilor cu privire s-a procedat astfel.

Sub acest aspect, în jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg (Cauza Adrian Constantin împotriva României), s-a stabilit că aceste garanţii procedurale prevăzute de lege se aplică oricărei schimbări de încadrare juridică, indiferent de elementul infracţiunii (legal, material sau moral) vizat. În cauza de faţă, ca şi în acea speţă, se constată că elementul moral al infracţiunii de neglijenţă în serviciu nu a fost niciodată dezbătut de părţi, iar schimbarea de încadrare juridică efectuată de către prima instanţă a surprins pe inculpaţii pe care i-a vizat.

Concluzionând sub acest aspect, Înalta Curte constată că, prin încălcarea dispoziţiilor art. 386 alin. (1) C. proc. pen., s-a adus atingere dreptului inculpaţilor la un proces echitabil, consacrat prin art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în special privitor la garanţiile reglementate în parag. 3 lit. a) şi b), conform cărora orice acuzat are, mai ales, dreptul să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înţelege şi în mod amănunţit, despre natura şi cauza acuzaţie aduse împotriva sa şi, respectiv, să dispună de timpul şi înlesnirile necesare pregătirii apărării sale.

Pentru a-şi organiza în mod eficient apărarea, pe tot parcursul procesului penal, persoana acuzată de săvârşirea unei infracţiuni are dreptul să cunoască în mod complet învinuirea ce i se aduce (prin aceasta înţelegându-se fapta prevăzută de legea penală, încadrarea juridică dată faptei şi probele existente în acuzare). Corelativ, organului judiciar îi revine obligaţia de a o informa persoana acuzată cu privire la învinuire, ori de câte ori legea prevede expres, precum şi atunci când intervin modificări de orice fel cu privire la acuzarea formulată. Or, tocmai pentru a înlătura incertitudinile şi pentru a garanta exercitarea plenară a dreptului fundamental la apărare, judecătorul fondului era obligat să pună în discuţia părţilor schimbarea încadrării juridice.

II. Privitor la procedura desfăşurării cercetării judecătoreşti:

Înalta Curte reaminteşte că, potrivit dispoziţiilor art. 349 C. proc. pen., instanţa de judecată soluţionează cauza dedusă judecăţii cu garantarea respectării drepturilor subiecţilor procesuali şi asigurarea administrării probelor pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei în scopul aflării adevărului, cu respectarea deplină a legii. Totodată, în acest text se prevede că instanţa poate soluţiona cauza numai pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, dacă inculpatul solicită aceasta şi recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, iar instanţa apreciază că probele sunt suficiente pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, cu excepţia cazului în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă.

În dispoziţiile art. 374 C. proc. pen. sunt statuate regulile după care urmează să se desfăşoare cercetarea judecătorească, în principal, în funcţie de atitudinea procesuală a inculpaţilor. Astfel, dacă inculpaţii nu optează pentru aplicarea procedurii simplificate în cazul recunoaşterii învinuirii, cercetarea judecătorească se va desfăşura conform procedurii obişnuite.

În acest sens, preşedintele întreabă procurorul, părţile şi persoana vătămată dacă propun administrarea de probe. În cazul în care se propun probe, trebuie să se arate faptele şi împrejurările ce urmează a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se află aceste mijloace, iar în ceea ce priveşte martorii şi experţii, identitatea şi adresa acestora.

Aşadar, în acest moment, cel care solicită probele în acuzare este procurorul. Probele solicitate a fi administrate sunt cele pe care se sprijină actul de sesizare a instanţei şi care sunt descrise în cuprinsul acestuia.

În cazul în care probele administrate în cursul urmăririi penale nu sunt contestate de părţi sau de către persoana vătămată, acestea nu se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti. Ele sunt puse în dezbaterea contradictorie a părţilor, a persoanei vătămate şi a procurorului şi sunt avute în vedere de instanţă la deliberare.

Cu toate acestea, în aceleaşi dispoziţii se prevede că probele necontestate de părţi sau de persoana vătămată pot fi administrate din oficiu de către instanţă, dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei. Totodată, se prevede că instanţa poate dispune din oficiu administrarea de probe necesare pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei.

În prezenta cauză, în actul de sesizare au fost menţionaţi ca martori lt. X., W., T., U., Y., P., S., R., comisar-şef AA..

Înalta Curte constată că instanţa de fond, contrar dispoziţiilor art. 374 C. proc. pen., a trecut la audierea inculpaţilor mai înainte de a discuta probele, începând practic cercetarea judecătorească.

Ulterior, la termenul din 22 aprilie 2016, după audierea inculpaţilor, s-a pus discuţie necesitatea audierii martorilor prezentaţi în cuprinsul rechizitoriului. Cu această ocazie, reprezentantul Ministerului Public a arătat că solicită audierea martorilor indicaţi în rechizitoriu, dar mai sunt şi alte persoane care au avut calitatea de inculpaţi într-un alt dosar aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la care ar vrea să solicite audierea ca martor în prezenta cauză.

Apărătorii inculpaţilor au arătat că sunt de acord cu audierea martorilor din rechizitoriu.

Ulterior, prin încheierea de şedinţă din data de 20 mai 2016, deşi au fost prezenţi 7 din cei 9 martori audiaţi în faza de urmărire penală, respectiv martorii X., T., U., Y., P., R. şi AA., lipsind martorii W. şi S., instanţa de fond, în mod nejustificat, nu a procedat la audierea acestora. Totodată, a amânat în mod inexplicabil cauza pentru a da posibilitatea procurorului, persoanei vătămate şi părţilor să verifice dacă sunt aspecte ce ar impune contestarea declaraţiilor administrate în faza de urmărire penală, deşi la termenul anterior a încuviinţat să fie administrate probele indicate în rechizitoriu, respectiv audierea martorilor din cuprinsul acestuia.

În acest sens, prin încheierea amintită, printre altele, s-a reţinut următoarele:

"(...) De asemenea a cerut procurorului, persoanei vătămate şi inculpaţilor să pună concluzii şi cu privire la audierea martorilor, respectiv dacă declaraţiile martorilor sunt contestate şi trebuie readministrate şi în faza cercetării judecătoreşti. Preşedintele de complet a întrebat dacă există intenţia părţilor, a persoanei vătămate şi a procurorului de a contesta probele (...). De asemenea, constată că la acest termen nu solicită nimeni audierea martorilor propuşi prin rechizitoriu şi chemaţi la acest termen (...). Pentru a da posibilitatea părţilor, persoanei vătămate şi procurorului să verifice dacă sunt aspecte ce ar impune contestarea declaraţiilor martorilor administrate în cauză (...). Amână judecarea cauzei la data de 26 mai 2016 (...).", termen pentru care s-a dispus citarea doar a inculpaţilor şi persoanei vătămate.

La termenul de judecată din data de 26 mai 2016 instanţa de fond a amânat cauza ca urmare a faptului că O.U.G. nr. 18 din 23 mai 2016 nu intrat în vigoare şi pentru a se pronunţa Curtea Constituţională asupra constituţionalităţii textului de lege privind infracţiunea de abuz în serviciu.

La termenul de judecată din data de 23 iunie 2016, apărătorii inculpaţilor nu au mai insistat în audierea martorilor din rechizitoriu, iar instanţa de fond a dispus audierea doar a martorilor solicitaţi în mod expres prin cererile de probatorii formulate, în scris, de către inculpaţii J., H., E., K. şi anume a martorilor U., W., P., AA., X., (martori din rechizitoriu) şi a martorilor N., M., EE., dispunând a fi citaţi pentru termenul următor care s-a acordat. De asemenea, s-a luat act că inculpaţii, personal şi prin apărători lor, au înţeles să se judece pe baza probelor existente la dosar, cu excepţia cererilor formulate expres în această şedinţă.

Instanţa practic, prin renunţarea la audierea tuturor martorilor din rechizitoriu, a lăsat dispoziţia de administrare a probelor la aprecierea inculpaţilor, neinsistând în depunerea tuturor diligenţelor pentru administrarea acestei probe testimoniale esenţiale pentru aflarea adevărului. Pe de altă parte, instanţa de fond, cu încălcarea dispoziţiilor art. 374, 376 şi 385 C. proc. pen., a repus în discuţie probele încuviinţate la termenul din 22 aprilie 2016, deşi nu apăruse nicio împrejurare care să justifice această schimbare de atitudine.

Procedând astfel, prima instanţă a încălcat dispoziţiile care disciplinează desfăşurarea cercetării judecătoreşti, încălcare ce a avut urmări negative în ceea ce priveşte aflarea adevărului.

Astfel, aşa cum s-a arătat, inculpaţii nu au recunoscut săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, solicitând chiar de la debutul procedurii în faţa instanţei, readministrarea probatoriului din faza de urmărire penală. Totodată a solicitat administrarea de probe noi, probe ce au fost încuviinţate.

Prima instanţă a revenit însă asupra probelor ce urmau a fi readministrate fără a fi respectate dispoziţiile procedurale. Referitor la această chestiune, dispoziţiile art. 383 C. proc. pen. prevăd că, procurorul, persoana vătămată şi părţile pot renunţa la probele pe care le-au propus. Instanţa poate dispune ca proba să nu mai fie administrată, dacă apreciază că nu mai este necesară, în cazul în care o probă apare a fiind inutilă, după ce a fost pusă în discuţia procurorului şi părţilor.

Rezultă aşadar, că instanţa, pe de o partea putea să revină asupra administrării unei probe încuviinţate anterior numai după punerea în discuţia părţilor şi procurorului şi numai dacă constata că administrarea acestor ar fi inutilă. Pe de altă parte, instanţa avea obligaţia să analizeze, de la începutul cercetării judecătoreşti necesitatea readministrării probelor din faza de urmărire penală şi chiar a altor probe noi, a căror administrare se impunea, probe necesare în vederea aflării adevărului.

Din actele dosarului, nu a rezultat că prima instanţă a făcut astfel de analize limitându-se la pronunţarea în mod stric formal asupra probelor solicitate de părţi.

De altfel, aşa cum se va arăta în continuare, prima instanţă nu a făcut o evaluare nici măcar a probelor administrate în cursul cercetării judecătoreşti.

III. Cu privire la motivarea hotărârii, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 401 C. proc. pen., hotărârea prin care instanţa penală soluţionează fondul cauzei trebuie să conţină o parte introductivă, o expunere şi dispozitivul.

Expunerea trebuie să cuprindă datele privind identitatea părţilor, descrierea faptei ce face obiectul trimiterii în judecată, cu arătarea timpului şi locului unde a fost săvârşită, precum şi încadrarea juridică dată acesteia prin actul de sesizare, motivarea soluţiei cu privire la latura penală, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea laturii penale a cauzei şi a celor care au fost înlăturate, şi motivarea soluţiei cu privire la latura civilă a cauzei, precum şi analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluţia dată în cauză şi arătarea temeiurilor de drept care justifică soluţiile date în cauză.

De asemenea, în dispoziţiile art. 403 alin. (2) C. proc. pen. se prevede că, în caz de condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, expunerea trebuie să cuprindă fiecare faptă reţinută de instanţă în sarcina inculpatului, forma şi gradul de vinovăţie, circumstanţele agravante sau atenuante, starea de recidivă, timpul ce se deduce din pedeapsa pronunţată, respectiv timpul care se va deduce din pedeapsa stabilită în caz de anulare sau revocare a renunţării la aplicarea pedepsei ori a amânării aplicării pedepsei, precum şi actele din care rezultă perioada ce urmează a fi dedusă.

În cauză, Înalta Curte constată că, în cuprinsul considerentelor Sentinţei nr. 1 din data de 09 ianuarie 2017, pronunţată de Curtea Militară de Apel Bucureşti, în Dosarul nr. x/2014, judecătorul care a pronunţat această hotărâre nu a făcut o analiză a infracţiunilor imputate inculpaţilor din cauza dedusă judecăţii.

Judecătorul fondului, în realitate, a preluat situaţia de fapt, făcând referire la probele administrate, aşa cum au fost menţionate acestea în actul de sesizare al instanţei, raportându-se doar la probele administrate în faza de urmărire penală. De altfel, există în cuprinsul hotărârii atacate zeci de pagini în care sunt preluate mari părţi ale rechizitoriului.

Aşa cum s-a reţinut mai sus, în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa de fond a procedat la audierea inculpaţilor: A. la data de 05.02.2016 şi la data de 19 februarie 2016 - supliment, B. la data de 19.02.2016 (dos. inst. fond), C. la data de 19.02.2016 şi la data de 03.03.2016, D. la data de 03.03.2016 (dos inst fond), E. la data de 03.03.2016 (dos. inst fond), G. la data de 08.04.2016 (dos. inst. fond), H. la data de 08.04.2016 (dos. inst. fond), I. la data de 08.04.2016 (dos.inst. fond), J. la data de 08.04.2016 (dos. inst. fond), F. la data de 22.04.2016 (dos. inst. fond), K. la data de 22.04.2016 (dos. inst. fond), L. la data de 22.04.2016 (dos. inst. fond).

De asemenea, s-a procedat la audierea martorilor U. la data de 15.09.2016 (dos. inst fond), W. la data de 15.09.2016 (dos. inst. fond), EE. la data de 15.09.2016 (dos. inst. fond), BB. la data de 12.10.2016 (dos. inst. fond), P. la data de 12.10.2016 (dos. inst. fond), M. la data de 07.07.2016 (dos. inst . fond), X. la data de 07.07.2016 (dos. inst. fond), N. (dos. inst. fond), AA. (dos. inst. fond).

Cu toate acestea, pe de o parte, instanţa de fond, nu a evaluat şi valorificat, în niciun fel probele administrate în faza de cercetare judecătorească, nefăcând trimitere în considerentele hotărârii la aceste probe administrate şi măsura în care se coroborează sau nu cu probele administrate în faza de urmărire penală.

De altfel, pronunţarea unei soluţii în rezolvarea acţiunii penale, dar şi a celei civile într-o cauză implică în mod necesar şi obligatoriu un proces de verificare a unui ansamblu de aspecte de drept penal, procesual penal sau cu caracter mixt, operaţiune care, pentru a echivala cu o veritabilă pronunţare, trebuie să îmbrace un caracter global.

Or, această obligaţie esenţială privind deliberarea şi hotărârea instanţei instituită de Secţiunea a 2-a Capitolul II, Titlul III, Partea specială a C. proc. pen., nu a fost respectată de instanţa de fond, împrejurarea care conduce la casarea hotărârii pronunţate.

De asemenea, cu privire la nemotivarea hotărârii atacate, se reţine că prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. şi ped. de art. 248 vechiul C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., în infracţiunea de neglijenţă în serviciu prev. de art. 249 alin. (1) C. pen. şi art. 63 alin. (3) şi (5) C. pen. - condamnând pe inculpaţii A., C., D., E., F., G., H., K., L., la 5000 RON amendă, instanţa nu a înţeles să motiveze în ce constă infracţiunea de neglijenţă în serviciu reţinută în cadrul deliberării în sarcina inculpaţilor amintiţi.

Astfel, nu au fost prezentate argumentele care au condus instanţa la condamnarea inculpaţilor pentru această infracţiune, nefăcându-se o analiză a elementelor constitutive ale acestei infracţiuni prin raportare la situaţia de fapt existentă. Singura motivare pe care a înţeles instanţa de fond să o facă cu privire la infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor a fost în sensul următor: "Cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice şi infracţiunea de neglijenţă în serviciu, s-a reţinut că diferenţa dintre acestea o constituie forma de vinovăţie, intenţia la abuzul în serviciu sau culpa, la neglijenţa în serviciu (...) este o concluzie logică faţă de modul în care înţeleg să se apere inculpaţii. Neglijenţa inculpaţilor, care atrage schimbarea încadrării juridice rezidă şi din faptul că nu au solicitat conducerilor unităţilor precizări scrise, ad probationem pentru întinderea derogărilor, procedând în mod arbitrar la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Inculpaţii, într-un mod lipsit de responsabilitate, au invocat în apărarea lor faptul că aşa s-a procedat şi în alte situaţii (...).

(...) Pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, art. 248 C. pen. prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 6 (şase) luni la 5 (cinci) ani.

Pedeapsa pentru infracţiunea de neglijenţă în serviciu prev. de art. 249 alin. (1) vechiul C. pen. este de o lună la 2 ani sau amendă, iar pentru falsul intelectual prev. de art. 289 alin. (1) vechiul C. pen. este de 6 luni la 5 ani.

Pedepsele care vor fi aplicate inculpaţilor vor fi orientate la minimum special, iar pentru neglijenţa în serviciu prev. de art. 249 se va aplica amenda în cuantum de 5000 RON, astfel cum prevede art. 63 alin. (3) teza finală C. pen. (...)".

Totodată, se constată că prezentarea considerentelor în ceea ce priveşte individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor s-a făcut global, pentru toţi inculpaţii făcându-se referire la aspecte generale şi abstracte, fără a analiza individual situaţia personală a fiecărui inculpat. Mai mult, s-au introdus argumente contradictorii, reţinând că "Totodată, aceştia (inculpaţii n.n.) au fost supuşi unor presiuni puternice de către factori din conducerea M.A.I., presiuni cărora nu le-au putut rezista". Or, reţinerea acestei împrejurării ar atras incidenţa cauzei de neimputabilitate prev. de art. 25 C. pen. (Constrângerea morală), cu consecinţa achitării inculpaţilor, conform art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. şi nicidecum condamnarea acestora.

Concluzionând sub acest aspect, Înalta Curte constată că instanţa de fond a preluat în cuprinsul hotărârii, părţi întinse ale rechizitoriul care a făcut obiectul sesizării instanţei cu prezenta cauză, nerezultând o analizare proprie a situaţiei de fapt şi a reţinerii vinovăţiei inculpaţilor, astfel încât se constată că motivele pe care şi-a fundamentat soluţia lipsesc cu desăvârşire, creându-se astfel un viciu de procedură materializat prin omisiunea esenţială a acestor motive, hotărârea fiind nelegală.

Se reţine, totodată, că atâta vreme cât, prin hotărârea pronunţată, prima instanţă, nu a soluţionat fondul cauzei, prin ivirea acestor omisiuni evidente din perspectiva încălcării disp. art. 386 C. proc. civ. pen şi art. 403 C. proc. civ..pen., instanţa de apel nu poate suplini atribuţiile instanţei de fond printr-o hotărâre definitivă ce ar urma a nu fi supusă, ulterior, controlului judiciar.

Elementul esenţial al unei hotărâri judecătoreşti este motivarea, care nu poate fi în principiu implicită, ci trebuie să poarte asupra tuturor argumentelor de fapt şi de drept invocate de părţi sau asupra criticilor formulate. Obligativitatea motivării hotărârii judecătoreşti reprezintă o condiţie a procesului echitabil, exigenţă prevăzută atât de Constituţia României [art. 21 alin. (3)], cât şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (art. 6 parag. 1). Omisiunea instanţei de fond de a cerceta şi analiza, în mod efectiv, prin considerentele hotărârii atacate, situaţia fiecărui inculpat, precum şi apărările formulate de către aceştia, nu satisface exigenţele desfăşurării unui proces echitabil cu privire la aceştia.

Faţă de toate argumentele expuse anterior, Înalta Curte constată că, prin hotărârea pronunţată, prima instanţă, nu a soluţionat în realitate fondul cauzei, iar faţă de modul defectuos în care s-a desfăşurat procedura de judecată, sub toate aspectele prezentate, din perspectiva încălcării disp. art. 374, 376, 385, 386 şi art. 403 C. proc. pen.., rejudecarea cauzei nu s-ar putea realiza direct în faza de apel, printr-o hotărâre definitivă ce nu ar mai putea fi supusă ulterior controlului judiciar.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va admite apelurile declarate de apelanţii inculpaţi mr. L., g-ral bg. (r) A., mr. D., lt.col. E., col. (r) F., lt.col. G., lt. (r) H., mr. I., g-ral lt. (r) B., col. (r) C., col. (r) J., lt.col. (r) K. împotriva Sentinţei nr. 1 din data de 09 ianuarie 2017 pronunţată de Curtea Militară de Apel Bucureşti, în Dosarul nr. x/2014.

Va desfiinţa hotărârea atacată şi, în baza art. 421 alin. (2) lit. b) C. proc. pen., va trimite cauza spre rejudecare la Curtea Militară de Apel Bucureşti.

În baza art. 424 alin. (4) C. proc. civ..pen., va menţine actele procedurale efectuate în cauză până la data de 10 noiembrie 2016.

Văzând şi disp. art. 275 alin. (3) şi alin. (6) C. proc. civ..pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelurile declarate de apelanţii inculpaţi mr. L., g-ral bg. (r) A., mr. D., lt.col. E., col. (r)F., lt.col. G., lt. (r)H., mr. I., g-ral lt. (r)B., col. (r)C., col. (r) J., lt.col. (r) K. împotriva Sentinţei nr. 1 din data de 09 ianuarie 2017 pronunţată de Curtea Militară de Apel Bucureşti, în Dosarul nr. x/2014.

Desfiinţează hotărârea atacată şi, în baza art. 421 alin. (2) lit. b) C. proc. pen., trimite cauza spre rejudecare la Curtea Militară de Apel Bucureşti.

În baza art. 424 alin. (4) C. proc. pen., menţine actele procedurale efectuate în cauză până la data de 10 noiembrie 2016.

Cheltuielile ocazionate cu judecarea apelurilor rămân în sarcina statului.

Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 130 RON, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 mai 2017.

GGC - GV