Negative conflict of jurisdiction in complex enforcement dispute resolved by assigning competence to the enforcement court

Decizia nr. 990

Şedinţa publică din data de 09 mai 2019

Asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:

Sub nr. x/2018 la Judecătoria Piatra Neamţ s-a înregistrat cererea formulată de Compania Judeţeană Apa Serv S.A. Neamţ, având ca obiect contestaţie la executare şi întoarcerea executării silite împotriva executării silite începute de Biroul Executorului Judecătoresc A. în dosarul de executare nr. 100/2018 deschis la cererea creditorului B. în baza titlului executoriu - sentinţa civilă nr. 1450/2017 a Tribunalului Neamţ.

Completul de judecată a solicitat contestatoarei să precizeze dacă a formulat o contestaţie la titlu sau doar contestaţie la executare.

Prin adresa înaintată instanţei la fila x contestatoarea a precizat a înţelege să formuleze şi contestaţie cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu reprezentat de hotărârea Curţii de Apel Bacău - decizia civilă 51/22.01.2018.

La termenul din 12.10.2018 a fost pronunţată de către Judecătoria Piatra Neamţ sentinţa civilă nr. 3975/12.10.2018 prin care s-a admis excepţia de necompetenţă materială invocată din oficiu de către instanţa de judecată şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii având ca obiect contestaţia la titlu, contestaţie la executare şi întoarcerea executării în favoarea Curţii de Apel Bacău.

Pentru a pronunţa această sentinţă Judecătoria Piatra Neamţ a reţinut următoarele că prezenta acţiune, aşa cum a fost precizată, este una complexă, având două capete principale de cerere, respectiv contestaţie la titlu, contestaţie la executare şi un capăt de cerere accesoriu, respectiv întoarcere executare.

În drept, instanţa a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 714 alin. (3) C. proc. civ. "contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută". De asemenea, potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., "Contestaţia se introduce la instanţa de executare", iar potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.". Nu în ultimul rând, instanţa reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 724 alin. (1) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cererii de întoarcere a executării revine instanţei judecătoreşti care a desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea silită, deci instanţei de executare.

În acest context, instanţa a apreciat că devin incidente în cauză dispoziţiile art. 99 C. proc. civ., potrivit cărora "Când reclamantul a sesizat instanţa cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competenţa se stabileşte în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenţii în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de competenţa altei instanţe, instanţa sesizată va dispune disjungerea şi îşi va declina în mod corespunzător competenţa. (2) În cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt", precum şi cele ale art. 123 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "Cererile accesorii, adiţionale, precum şi cele incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti, cu excepţia cererilor prevăzute la art. 120.".

Având în vedere ipotezele diferite urmărite de dispoziţiile legale mai sus enunţate, raportat la motivele expuse în susţinerea acţiunii, instanţa a apreciat că în prezenta cauză sunt incidente dispoziţiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., întrucât, fără nicio îndoială capetele principale de cerere se află într-o strânsă legătură, cu atât mai mult cu cât motivele invocate în susţinerea solicitării de anulare a actelor de executare vizează exclusiv interpretarea dispoziţiilor cuprinse în titlurile executorii în baza cărora a fost demarată executarea silită. Astfel, instanţa a apreciat că în această ipoteză se instituie un caz de prorogare legală de competenţă, în temeiul conexităţii dintre pretenţiile formulate pe cale principală, prin intermediul aceleiaşi cereri de chemare în judecată.

În prezenta cauză, având în vedere precizările contestatoarei, instanţa a reţinut că titlul executoriu a cărui lămurire se cere a fost pronunţat de Curtea de Apel Bacău, respectiv decizia civilă nr. 51/2018 pronunţată în dosarul nr. x/2016.

Pentru aceste considerente instanţa a admis excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu, şi, în baza art. 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.

La Curtea de Apel Bacău, la primul termen de judecată - 18.02.2019 a fost pusă în discuţie din oficiu incidenţa dispoziţiilor art. 99 alin. (1) C. proc. civ., disjungerea primelor două capete de cerere respectiv contestaţia la executare şi întoarcerea executării silite de cel de al treilea capăt de cerere, respectiv contestaţia la titlu, declinarea competenţei de soluţionare a primelor capete de cerere în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ şi sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu conflictul negativ de competenţă în ceea ce priveşte capetele disjunse.

Pentru a se respecta dreptul la apărare şi principiul contradictorialităţii s-a acordat termen pentru ca părţile să-şi exprime punctul de vedere pe acest aspect.

Examinând cauza Curtea a reţinut incidenţa în speţă a dispoziţiilor art. 99 alin. (1) C. proc. civ. conform cu care "când reclamantul a sesizat instanţa cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte sau cauze diferite, competenţa se stabileşte în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenţii în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de competenţa altei instanţe, instanţa sesizată va dispune disjungerea şi îşi va declina în mod corespunzător competenţa".

Potrivit dispoziţiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ. - "contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare", iar art. 651 alin. (1) C. proc. civ. stabileşţe că "instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organelor de executare, domiciliul sau după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".

În speţă, sediul debitorului se află în Piatra Neamţ, astfel încât competenţa de soluţionare a capetelor de cerere având ca obiect contestaţia la executare şi întoarcerea executării aparţine Judecătoriei Piatra Neamţ.

Având în vedere dispoziţiile legale sus menţionate Curtea de Apel Bacău, secţia I Civilă prin decizia nr. 282/2019 din 18 martie 2019 a admis excepţia necompetenţei materiale şi în baza art. 132 alin. (2) C. proc. civ. a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ.

Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.

În temeiul art. 134 C. proc. civ., instanţa a dispus suspendarea cauzei având ca obiect "contestaţie la executare" şi "întoarcerea executării" până la soluţionarea conflictului.

Referitor la cererea având ca obiect "contestaţie la titlu" s-au reţinut următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 712 alin. (2) C. proc. civ. - "dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art. 443 se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu", iar conform art. 714 alin. (3) - "contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută".

În speţă s-a formulat contestaţia la titlu, titlul fiind reprezentat de decizia civilă nr. 51/2018 pronunţată în dosarul nr. x/2016.

Din interpretarea dispoziţiilor art. 714 alin. (3) C. proc. civ. reiese că părţilor li se dă posibilitatea de a cere să se lămurească înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ce se execută .

Prin acest mijloc procedural însă nu pot fi invocate motive referitoare la chestiuni de fond, care să pună în discuţie legalitatea şi temeinicia titlului executoriu deoarece, prin aceasta s-ar aduce atingere puterii de lucru judecat. Deci, câtă vreme s-a pronunţat o hotărâre definitivă considerentele avute în vedere de instanţă la pronunţarea ei nu mai pot fi cenzurate pe calea contestaţiei la titlu prin antamarea, din nou, a problemelor de fond. Contestaţia la titlu reprezintă deci o acţiune prin care părţile pot cere lămurirea titlului fără ca prin intermediul acestei cereri instanţa să poată reanaliza fondul pricinii.

Astfel, contestaţia la titlu poate fi primită în cazul în care dispozitivul hotărâri nu este clar sau este echivoc, dar fără a se modifica situaţia lămurită definitiv cu putere de lucru judecat.

În speţă, aşa cum rezultă din cererea de chemare în judecată, contestatorul Compania Judeţeană Apa Serv S.A. Neamţ invocă chestiuni care ţin de fondul cauzei, făcând aprecieri cu privire la cele reţinute de instanţa de apel în considerentele hotărârii susţinând că această instanţă ar fi desfiinţat practic contractul colectiv de muncă aplicabil. De asemenea face consideraţii referitoare la situaţia de fapt din dosar şi cu referire la salariile efectiv încasate de B..

Prin urmare, prin promovarea contestaţiei la titlu se urmăreşte de fapt o încercare de modificare a drepturilor intimatului, drepturi deja stabilite şi recunoscute prin titlul executoriu în speţă.

Prin aceeaşi decizie, Curtea de Apel Bacău, secţia I Civilă a respins ca nefondată contestaţia la titlu formulată de contestatoarea S.C. Compania Judeţeană Apa Serv S.A. Neamţ, în contradictoriu cu intimatul B..

Înalta Curte constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă stabilind competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ, în temeiul art. 135 C. proc. civ., pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Înalta Curte constată că cele două instanţe, Curtea de Apel Bacău, secţia I Civilă şi Judecătoria Piatra-Neamţ, s-au declarat deopotrivă şi reciproc necompetente teritorial, prin hotărâri fără nicio cale de atac. Competenţa în soluţionarea conflictului aparţine Înaltei Curţi conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit art. 129 alin. (1) şi (2) pct. 3, C. proc. civ. "necompetenţa este de ordine publică sau privată. Necompetenţa este de ordine publică: […] în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura."

Potrivit art. 130 alin. (2) C. proc. civ. necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică poate fi invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.

Totodată, art. 131 din C. proc. civ. stabileşte că "La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate".

Cu alte cuvinte, o eventuală necompetenţă teritorială în cauză nu poate fi valorificată decât în condiţiile şi termenele prevăzute de lege, respectiv doar de către pârâtă prin întâmpinare sau, când întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi de înfăţişare.

Potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare, iar conform alin. (3) al aceluiaşi text de lege, contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută.

În conformitate cu dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se afla, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi text legal, schimbarea domiciliului sau sediului debitorului ori, după caz, al creditorului după începerea executării silite nu atrage schimbarea competenţei instanţei de executare.

Din analiza acestor texte legale ce conţin norme cu caracter imperativ rezultă că, în timp ce contestaţia la executare şi întoarcerea executării silite se soluţionează întotdeauna de instanţa de executare, lămurirea titlului executoriu se soluţionează de o altă instanţă decât instanţa de executare, şi anume instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută, împrejurare ce exclude aplicarea în speţă a art. 99 alin. (2) C. proc. civ.

Cum în cauza de faţă, instanţa de executare este Judecătoria Piatra - Neamţ, aceasta este instanţa competentă material şi teritorial în soluţionarea contestaţiei la executare şi a cererii de întoarcere a executării silite.

În considerarea celor ce preced Înalta Curte stabileşte că Judecătoria Piatra Neamţ este instanţa competentă material şi teritorial în soluţionarea pricinii.

Văzând şi dispoziţiile art. 135 C. proc. civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în Judecătoriei Piatra Neamţ

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 09 mai 2019.