Inadmissibility of retrial against Supreme Court filtering panel decision rejecting appeal for formal defects

Şedinţa publică din data de 9 mai 2019

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 1306/2016 din 15 septembrie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a admis apelul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L., a calificat excepţia lucrului anterior judecat ca fiind o apărare de fond, a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantă şi a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei apelate.

Prin decizia nr. 1457 din 17 octombrie 2017 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a Civilă a respins ca inadmisibil recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1306/2016 din 15 septembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire S.C. A. S.R.L., în susţinerea căreia a arătat, în esenţă, că solicită revizuirea cauzei întrucât sunt incidente dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ. în raport de decizia Curţii Constituţionale nr. 874 din 18 decembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 27 C. proc. civ.

Înalta Curte, luând în examinare cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., inadmisibilitatea căii extraordinare de atac, urmează să respingă cererea de revizuire ca inadmisibilă, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) teza I C. proc. civ. hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Această dispoziţie legală exclude examinarea în fond a unei cereri formulate sau a unei căi de atac, în alte condiţii decât cele statuate prin legea procesuală.

În raport de principiul consacrat prin textul de lege sus evocat, admisibilitatea unei căi de atac, şi pe cale de consecinţă, provocarea unui control judiciar al hotărârii atacate este condiţionată de exercitarea acesteia în condiţiile legii.

Recunoaşterea unei căi extraordinare de atac în alte situaţii şi pentru alte motive decât cele prevăzute de legea procesual civilă ar constitui o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac prevăzute de art. 457 C. proc. civ., precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii consacrat de art. 16 din Constituţia României.

Cererea de revizuire este o cale de atac, de retractare, prin intermediul căreia, în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege, se poate obtine desfiintarea unei hotarari judecatoresti definitive si reluarea judecarii cauzei.

Potrivit art. 509 alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuire poate fi formulată împotriva unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul.

Prezenta cerere de revizuire, a fost formulată împotriva unei decizii pronunţate într-o cerere de recurs, nesupusă niciunei căi de atac. Or, această decizie nu se încadrează în ipotezele reglementate de art. 509 alin. (1) C. proc. civ., nefiind vreuna din hotărârile strict şi limitativ prevăzute de textul legal împotriva cărora se poate formula cerere de revizuire.

Potrivit art. 493 alin. (5) teza I C. proc. civ. "în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă (...) anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac"

Textul de lege anterior evocat stabileşte că nu sunt supuse niciunei căi de atac hotărârile pronunţate de instanţa supremă, în complet de filtru, prin care recursul este anulat sau respins, pentru neîndeplinirea unei cerinţe formale sau de admisibilitate.

Nefiind supusă nicunei căi de atac, rezultă că hotărârea instanţei de recurs pronunţată în complet de filtru, conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ., nu poate forma obiectul căilor de atac de reformare sau de retractare.

Aşa cum s-a arătat, Înalta Curte a fost sesizată cu cererea de revizuire formulată împotriva unei decizii care nu este supusă niciunei căi de atac, respectiv decizia civilă nr. 1457 de la 17 octombrie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a Civilă, în dosar nr. x/2016, având ca obiect o cerere de recurs.

Fiind atacată o hotărâre de respingere ca inadmisibilă a căii de atac a recursului, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în complet de filtru, rezultă că cererea de revizuire formulată în cauză, nu este admisibilă, conform art. 493 alin. (5) teza I C. proc. civ., nefiind susceptibilă de a fi atacată pe calea revizuirii.

Pe cale de consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte, va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1457 din 17 octombrie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016.

Potrivit art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constatând culpa procesuală a revizuentei în declanşarea litigiului de faţă, urmează să admită cererea intimaţilor şi să dispună obligarea revizuentei la plata cheltuielilor de judecată solicitate, astfel cum au fost justificate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu intimaţii B. şi C. împotriva deciziei nr. 1457 din 17 octombrie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016.

Obligă revizuenta S.C. A. S.R.L. la plata sumei de 1000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea intimaţilor B. şi C..

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 mai 2019.