Qualified homicide conviction upheld and appeal dismissed; death by coerced toxic ingestion confirmed over accidental drug intoxication defense

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 62 din 17 martie 2004, Tribunalul Suceava a condamnat pe inculpatul P.L. la 23 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 – art. 175 C. pen., urmând ca prin contopirea acesteia cu pedepsele de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d) și e) C. pen., aplicată anterior pentru art. 197 alin. (2) lit. b) C. pen.; de 5 ani închisoare, aplicată anterior pentru infracțiunea prevăzută de art. 203 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; de 5 ani închisoare, aplicată anterior pentru infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. (2) lit. b) C. pen. și de 2 ani și 6 luni închisoare, aplicată anterior pentru infracțiunea prevăzută de art. 203 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (fapte concurente), inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 23 ani închisoare, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 10 ani și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d) și e) C. pen., pe o perioadă de 4 ani.

S-a anulat vechiul mandat de executare a pedepsei nr. 436 din 7 noiembrie 2001, emis de Judecătoria Rădăuți și s-a dispus emiterea unui nou mandat, conform prezentei sentințe.

Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile Spitalul Clinic nr. 3 Iași, suma de 4.085.269 lei iar Spitalului municipal Rădăuți, suma de 962.276 lei, cu titlu de cheltuieli de spitalizare.

A fost delegat exercițiul drepturilor părintești Comisiei pentru Protecția Copilului Suceava, privind pe minorii P.D.I., P.M.I. și P.G.S.

S-a luat act că în cauză nu există constituire de parte civilă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în noaptea de 28 octombrie 2000, inculpatul împreună cu făptuitoarea P.L.V., prin violență, au obligat-o pe soția sa P.D. să îngurgiteze o substanță toxică lichidă (amestec de sodă cu terpinol) fapt ce a condus la decesul acesteia după câteva zile.

Curtea de Apel Suceava, prin decizia penală nr. 134 din 03 mai 2004, a respins, ca nefondat, apelul prin care inculpatul solicita achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., susținând că fapta nu a fost comisă de acesta, victima decedând în urma intoxicației accidentale cu diazepam.

Împotriva menționatelor hotărâri, inculpatul a declarat recurs, în temeiul art. 3859 pct. 17, 171, 18 și 14 C. proc. pen., solicitând, ca și în apel, în principal achitarea, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., întrucât fapta nu a fost comisă de acesta ori restituirea cauzei la procuror, în vederea completării urmăririi penale, iar în subsidiar redozarea pedepsei.

Examinând hotărârile atacate, în raport de motivele de casare invocate, cât și din oficiu, se constată că instanțele au reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, încadrarea juridică în infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. c) C. pen., fiind corespunzătoare.

Din probele administrate (procesul-verbal, schița și fotografiile judiciar operative întocmite cu ocazia cercetării locului faptei, rapoartele de constatare medico-legale întocmite cu ocazia necropsiei și a completării acesteia, raportul de expertiză chimică a probelor din substanța ingerată de victimă, raportul de expertiză psihiatrică, declarațiile martorilor S.G., B.M., P.E.D., P.I.C., P.I.A., P.L.V., S.D., C.M. și Z.V. și procesele-verbale de confruntare, coroborate cu declarațiile inculpatului) care au fost analizate în considerentele celor două hotărâri rezultă, în adevăr că în noaptea de 28 octombrie 2000, inculpatul P.L. ajutat de fiica sa minoră P.L.V., au determinat-o, prin violență pe victima P.D. să îngurgiteze o substanță toxică (amestec de sodă și terpinol) care i-a provocat moartea.

Susținerile inculpatului, în sensul că victima s-ar fi autoaccidentat prin ingerarea unor tablete de diazepam, nu se confirmă, din raportul medico-legal de necropsie rezultând că moartea numitei P.D. a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, survenită în evoluția unei bronhopneumonii, ca urmare a intoxicației cu o substanță neprecizată și o substanță caustică.

Faptul că victima a fost intoxicată cu o substanță caustică (nitriți) și nu cu medicamente (diazepam) este dovedit și prin raportul de expertiză chimică, întocmit în cauză după examinarea urmelor descoperite pe cana în care a fost pregătită substanța respectivă, cât și cu declarațiile martorei P.L.V., care a participat la comiterea infracțiunii, la îndemnul și sub amenințările inculpatului.

Referitor la pedeapsa de 23 ani închisoare, aplicată inculpatului, se constată că aceasta a fost corect individualizată, la stabilirea acesteia instanța de fond având în vedere criteriile stabilite de art. 72 C. pen., respectiv, pericolul social sporit al infracțiunii comise, împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta prin antrenarea unui minor, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, cât și persoana inculpatului, care a mai fost condamnat pentru infracțiunile de viol și incest, iar în cursul procesului a dat dovadă de nesinceritate, îngreunând aflarea adevărului.

Întrucât din actele dosarului nu rezultă nici motive de casare din cele prevăzute de art. 3859 alin. penultim C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul declarat de inculpat să fie respins ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Potrivit art. 88 C. pen., se va deduce, din pedeapsa aplicată, perioada, cât inculpatul a fost arestat preventiv, respectiv de la 13 noiembrie 2000, la zi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.L. împotriva deciziei penale nr. 134 din 3 mai 2004 a Curții de Apel Suceava.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 13 noiembrie 2000 la 8 iulie 2004.

Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 8 iulie 2004.