Competence to hear cassation in cases under 200,000 RON following constitutional removal of Supreme Court jurisdiction
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed its own material jurisdiction and referred the case to the Court of Appeal Craiova, leaving the Tribunal's appellate decision, which had partially admitted the borrower's action to annul an abusive foreign-currency loan clause and freeze the exchange rate, pending review by the correct competent court. The dispute arose from a consumer's challenge to a Swiss franc-denominated mortgage, where the appellant sought the absolute nullity of an abusive clause shifting currency risk to the borrower, stabilization of the exchange rate at signing, and restitution of amounts overpaid due to currency fluctuation; while the first instance dismissed the claim, the appellate tribunal partially upheld it, declaring the clause abusive regarding risk allocation but not requiring restitution in CHF. The decisive legal basis was the finding of a legislative vacuum following Constitutional Court Decision No. 369/2017, which removed the Supreme Court's jurisdiction over appeals in monetary cases valued under 200,000 RON, thereby mandating referral to the Court of Appeal under the hierarchical organization of the judiciary and the unitary interpretation established by Supreme Court Decision No. 18/2018.
Legislator headnote
AI generatedart. 499 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 132 C. proc. civ, art. 483 din C. proc. civ, art. 483 alin. (2) din C. proc. civ, art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992; Competence to hear cassation in cases under 200,000 RON following constitutional removal of Supreme Court jurisdiction: A admis în parte cererea referitoare la constatarea caracterului abuziv al clauzei prevăzută de art. 8.1, în sensul că se constată caracterul abuziv al art. 8.1 în teza ce implică suportarea de către apelantul împrumutat al riscului valutar şi respinge solicitarea apelantului în privinţa constatării caracterului abuziv al acestei clauze în teza ce implică restituirea creditului în moneda acordării acestuia, respectiv CHF.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".
Prin cererea formulată la data de 27 iulie 2017, înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr. x/2017, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtele B. SA - Agenţia Târgu Jiu şi B. SA, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa să dispună:
- nulitatea absolută a clauzei prevăzute la art. 8 pct. 8.1 ca fiind clauză abuzivă;
- stabilizarea (îngheţarea) cursului de schimb CHF - LEU la cursul existent în momentul semnării contractului, curs care să rămână valabil pe toată perioada contractului;
- denominarea în moneda naţională a plăţilor şi obligarea pârâtei la returnarea sumelor încasate în urma fluctuaţiei de curs valutar (sume provenite din diferenţa de curs valutar), ca diferenţă de la cursul de schimb de la semnarea contractului şi până în prezent, actualizate la data plăţii, cu rata inflaţiei şi dobânda legală aferentă;
- obligarea pârâtelor la întocmirea şi eliberarea unui grafic de rambursare a împrumutului acordat, conţinând sumele reprezentând rate lunare, calculate după îngheţarea cursului de schimb CHF - LEU şi denominarea în moneda naţională a plăţilor.
- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin Sentinţa civilă nr. 259 din 7 februarie 2018 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul x/2017 s-a respins excepţia inadmisibilităţii cererii invocată de pârâta B. SA. S-a respins excepţia lipsei capacităţii procesuale a pârâtei B. SA Sucursala Târgu Jiu. S-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei B. SA Sucursala Târgu Jiu şi s-a respins cererea faţă de această pârâtă. S-a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele B. SA - Agenţia Târgu Jiu şi B. SA.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul A. criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, solicitând pe această cale modificare sentinţei apelate şi rejudecând să fie admisă acţiunea în totalitate astfel cum a fost formulată. A solicitat şi acordarea cheltuielilor de judecata efectuate la fondul cauzei.
Prin Decizia nr. 391/2018 din 4 septembrie 2018, Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, a admis apelul formulat de apelantul reclamant A. împotriva Sentinţei civile nr. 259 din 7 februarie 2018 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul x/2017, în contradictoriu cu intimatele pârâte B. SA şi B. SA - Agenţia Târgu Jiu.
A schimbat sentinţa în sensul că a admis în parte acţiunea, modificând sentinţa astfel:
A admis în parte cererea referitoare la constatarea caracterului abuziv al clauzei prevăzută de art. 8.1, în sensul că se constată caracterul abuziv al art. 8.1 în teza ce implică suportarea de către apelantul împrumutat al riscului valutar şi respinge solicitarea apelantului în privinţa constatării caracterului abuziv al acestei clauze în teza ce implică restituirea creditului în moneda acordării acestuia, respectiv CHF.
A dispus stabilizarea cursului de schimb CHF - LEU la momentul semnării contractului de credit, curs care va rămâne valabil pe toată perioada derulării contractului, urmând ca ratele să fie recalculate şi plătite la cursul de la data încheierii contractului.
A dispus restituirea sumelor încasate în plus, rezultate din diferenţă cursului valutar la momentul achitării fiecărei rate, faţă de cel din momentul încheierii contractului, sume actualizate la data plăţii cu rata inflaţiei şi dobânda legală aferentă.
A respins cererile referitoare la denominarea creditului şi obligarea intimaţilor-pârâţi la emiterea unui nou grafic de rambursare.
A redus cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate de către apelantul reclamant în sensul că a redus de la suma de 2560 RON la suma de 2000 RON cheltuielile de judecată din prima instanţa şi de la suma de 4300 RON la suma de 2000 RON cheltuielile de judecată din apel.
A obligat intimaţii la plata către apelant a sumei de 4000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată (prima instanţă şi apel).
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta B. SA, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Gorj la data de 24 octombrie 2018.
Dosarul de recurs a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 9 noiembrie 2018.
Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepţia necompetenţei materiale asupra căreia, în temeiul art. 132 C. proc. civ. raportat la art. 494 din acelaşi cod, reţine următoarele:
Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate de Tribunalul Gorj, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.
Prin Decizia nr. 18/2018 din 1 octombrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 14 noiembrie 2018, s-a statuat că:
"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curţilor de apel."
A reţinut instanţa că, potrivit art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (...) cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv (...) ".
Legea nr. 2/2013 a cuprins o dispoziţie tranzitorie, care a mărit nivelul pragului valoric evocat mai sus, de la 500.000 RON la 1.000.000 RON, în art. XVIII alin. (2), iar prin acte normative succesive s-a stabilit ca această dispoziţie să se aplice în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a legii şi până la 31 decembrie 2018 inclusiv.
Calea de atac a recursului a fost recunoscută ca efect al pronunţării de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, prin care s-a constatat că sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, este neconstituţională.
Ulterior pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 de către Curtea Constituţională, ar fi fost util ca legiuitorul, dând eficienţă dispoziţiilor art. 147 alin. (1) din Constituţie şi art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să stabilească instanţa căreia urma să îi revină competenţa de a soluţiona recursurile declarate împotriva deciziilor pronunţate de tribunale în soluţionarea apelurilor promovate împotriva hotărârilor judecătoriilor, în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv.
Un atare deziderat nu a fost atins însă, aşa încât, în prezent, există un vid legislativ în ceea ce priveşte competenţa materială în soluţionarea recursurilor împotriva hotărârilor pronunţate în apel în cereri evaluabile în bani cu o valoare de până la 200.000 RON inclusiv.
Potrivit dispoziţiilor art. 97 pct. 1 din C. proc. civ., "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".
Aşadar, prima teză a acestui text a atribuit instanţei supreme competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel.
A doua teză a art. 97 pct. 1 din C. proc. civ. se referă la alte hotărâri, cum sunt cele ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Biroului Electoral Central, ale secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care instanţei supreme îi revine competenţa de a soluţiona recursuri, constituită fie în complet al unei secţii, fie în Completul de 5 Judecători.
Organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 94-97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanţelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanţele superioare învestite cu soluţionarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluţiile pronunţate de instanţele inferioare.
Astfel, în condiţiile reglementării actuale, competenţa trebuie atribuită prin aplicarea principiului organizării judecătoreşti în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanţe a controlului judiciar din treaptă în treaptă, dispoziţiile legale relevând că un atare sistem, în materie procesual civilă, nu a fost abandonat prin noul C. proc. civ.
Înalta Curte are, de asemenea, în vedere dispoziţiile art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cărora:
"Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I."
De aceea, în condiţiile pronunţării deciziei recurate de către Tribunalul Gorj, competenţa de soluţionare a recursului aparţine Curţii de Apel Craiova, instanţă în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de pârâta B. SA împotriva Deciziei nr. 391/2018 din 4 septembrie 2018, pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Craiova.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 ianuarie 2019.
GGC - CL