Conflict of jurisdiction between execution and enforcement title contests despite related claims

Şedinţa publică din data de 17 aprilie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 16.04.2018, sub nr. x/2018, pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ, contestatoarea Compania Judeţeană Apa Serv S.A. Neamţ, în temeiul art. 712-723 C. proc. civ. a formulat contestaţie la executare şi întoarcerea executării silite, împotriva executării silite începute de Biroul Executorului Judecătoresc A., în dosarul de executare nr. 42/2018, deschis la cererea creditorului B. în baza titlului executoriu sentinţa civilă nr. 594/2017 a Tribunalului Neamţ, prin care a solicitat: anularea încheierii din data de 28.03.2018 în dosarul nr. x/2018 al Biroului Judecătoresc A., prin care s-au stabilit cheltuieli de executare silită; anularea încheierii de încuviinţare executare silită nr. x/2018 pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ în cadrul dosarului nr. x/2018; anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul x/2018, aflat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc A.; întoarcerea executării silite şi obligarea salariatului B. la plata sumei de 11.384lei; anularea raportului de expertiză efectuat de C..

La solicitarea instanţei, contestatoarea a depus precizări, prin care a arătat că înţelege să formuleze şi contestaţie cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, respectiv a hotărârii Curţii de Apel.

Având în vedere aceste precizări, în condiţiile art. 131 C. proc. civ., instanţa a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei materiale şi a reţinut că acţiunea, aşa cum a fost precizată, este una complexă, având două capete principale de cerere, respectiv contestaţie la titlu, contestaţie la executare şi un capăt de cerere accesoriu, respectiv întoarcere executare.

În drept, instanţa a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 714 alin. (3) C. proc. civ. contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută. De asemenea, potrivit art. 714 alin. (1) din acelaşi act normativ contestaţia se introduce la instanţa de executare, iar potrivit art. 651 alin. (1) instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Instanţa a mai reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 724 alin. (1) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cererii de întoarcere a executării revine instanţei judecătoreşti care a desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea silită, deci instanţei de executare.

În acest context, instanţa a considerat că devin incidente în cauză dispoziţiile art. 99 C. proc. civ. potrivit cărora când reclamantul a sesizat instanţa cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competenţa se stabileşte în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenţii în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de competenţa altei instanţe, instanţa sesizată va dispune disjungerea şi îşi va declina în mod corespunzător competenţa. În cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt, precum şi cele ale art. 123 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cererile accesorii, adiţionale, precum şi cele incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti, cu excepţia cererilor prevăzute la art. 120.

Având în vedere ipotezele diferite urmărite de dispoziţiile legale mai sus enunţate, raportat la motivele expuse în susţinerea acţiunii, instanţa a apreciat că în prezenta cauză sunt incidente dispoziţiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., întrucât capetele principale de cerere, se află într-o strânsă legătură, cu atât mai mult cu cât motivele invocate în susţinerea solicitării de anulare a actelor de executare vizează în mod exclusiv interpretarea dispoziţiilor cuprinse în titlurile executorii în baza cărora a fost demarată executare silită.

Astfel, instanţa a precizat că în această ipoteză se instituie un caz de prorogare legală de competenţă, în temeiul conexităţii dintre pretenţiile formulate pe cale principală, prin intermediul aceleiaşi cereri de chemare în judecată.

Cum titlul executoriu, respectiv decizia civilă nr. 1020/2017 a cărui lămurire se cere, a fost pronunţat de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2016, s-a dat eficienţă prevederilor art. 99 alin. (2) şi ale art. 123 alin. (1), art. 714 alin. (3) C. proc. civ., a fost admisă excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Piatra Neamţ, invocată din oficiu şi declinată competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău.

Prin decizia nr. 258/13.03 2019 Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a disjuns capetele de cerere având ca obiect contestaţie la executare şi întoarcere executare silită. A declinat competenţa de soluţionare a acestora în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă. A respins ca nefondată contestaţia la titlu promovată de contestatoarea Compania Judeţeană Apa Serv S.A. Neamţ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Analizând actele şi lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două instanţe s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Înalta Curte reţine că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ, Compania Judeţeană APA SERV S.A. Neamţ a formulat contestaţie la executare. Ulterior contestatoarea a depus precizări, prin care a arătat că înţelege să formuleze şi contestaţie cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, respectiv a hotărârii Curţii de Apel.

Urmare acestei precizări, Judecătoria Piatra Neamţ şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bacău fiind invocate dispoziţiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ.

Curtea de Apel Bacău a reţinut şi soluţionat contestaţia cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ doar în ceea ce priveşte contestaţia la executare întemeiată pe art. 651 C. proc. civ.

Conform art. 99 alin. (2) C. proc. civ. în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt.

Înalta Curte reţine că aceste dispoziţii constituie regula în materie, care are aplicabilitate ori de câte ori nu există reguli speciale care să se aplice cu prioritate, potrivit principiului specialia generalibus derogant.

În cauză, chiar dacă între contestaţia la executare şi contestaţia la titlu există o strânsă legătură, această regulă nu are aplicabilitate în speţă întrucât normele care reglementează competenţa în privinţa celor două tipuri de contestaţii au caracter de excepţie, legiuitorul stabilind în mod expres competenţa pentru aceste acţiuni.

Astfel, conform art. 714 alin. (1) C. proc. civ. contestaţia se introduce la instanţa de executare, aceasta reprezentând dispoziţia generală.

Alin. (3) din acelaşi articol prevede că, contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută, dispoziţie ce reprezintă excepţia faţă de alin. (1).

În situaţia în care, pe lângă contestaţia la executare se formulează şi contestaţie la titlu, iar instanţele competente sunt diferite, soluţia legală este aceea a suspendării contestaţiei la executare până la soluţionarea contestaţiei la titlu şi declinarea competenţei de soluţionare a contestaţiei la titlu în favoarea instanţei competente potrivit art. 714 alin. (3) C. proc. civ., altfel s-ar ajunge ca instanţa de executare să nu mai soluţioneze contestaţiile la executare, prin simpla formulare şi a unei contestaţii la titlu, ceea ce contravine normelor de competenţă şi încalcă principiul instituit prin art. 122 C. proc. civ.

În cauză, curtea de apel a soluţionat contestaţia la titlu şi a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare judecătoriei, instanţă care are competenţă materială în această materie, dacă legea nu prevede altfel.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4), C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cererii ce face obiectul cauzei, în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 aprilie 2019.