Pension recalculation upheld: revision rejected for lack of triple identity in successive challenges

Şedinţa publică din data de 16 aprilie 2019

Asupra cererii de revizuire, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale la data de 6 iunie 2008, sub nr. x/2008, contestatoarea A. a solicitat obligarea pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Dolj la revizuirea drepturilor de pensie prin recalcularea acesteia, cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare înscrise în anexa adeverinţei nr. x/25.03.2008 emisă de S.C. ICSITPML S.A. Craiova, precum şi obligarea pârâtei la plata diferenţelor de drepturi ce se cuvin ca urmare a revizuirii, începând cu 1 decembrie 2005.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 19/2000 şi O.U.G. nr. 4/2005.

Prin sentinţa civilă nr. 5040 din 26 septembrie 2008 Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis acţiunea formulată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Dolj şi a obligat intimata să recalculeze drepturile de pensie ce se cuvin contestatoarei începând cu data de 1 decembrie 2005, cu luarea în calcul a adeverinţei nr. x/25.03.2008 emisă de S.C. Institutul de Cercetare Ştiinţifică, Inginerie Tehnologică şi Proiectări Mine pe Lignit S.A. Craiova.

În motivarea acestei sentinţe, s-a reţinut că valorificarea adeverinţei nr. x/25.03.2008 în temeiul art. 7 alin. (3) din O.U.G. nr. 4/2005 este în concordanţă cu principiile instituite prin Legea nr. 19/2000, iar aceste sume se impuneau a fi valorificate chiar dacă prin O.U.G. nr. 4/2005 se menţionează că ele nu pot fi avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001.

Totodată, s-a constatat că, potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (3) din O.U.G. nr. 4/2005 aprobată şi modificată prin Legea nr. 78/2005, decizia de recalculare poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date şi elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial, care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 1 aprilie 2001.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Dolj, care a fost admis prin decizia nr. 1586 din 30 martie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, în sensul modificării sentinţei nr. 5040/26.09.2008 a Tribunalului Dolj, cu consecinţa respingerii contestaţiei.

În considerentele acestei decizii, instanţa a reţinut că, potrivit art. 164 din Legea nr. 19/2000 coroborat cu anexa la O.U.G. nr. 4/2005 pct. VI, în calculul pensiei se includ salariile astfel cum sunt înregistrate în carnetul de muncă şi nu sunt luate în considerare formele de retribuire în acord, indiferent dacă pentru acestea s-a plătit sau nu contribuţia de asigurări sociale de către angajator, textul de lege neprevăzând nicio excepţie în acest sens.

2. În cadrul celui de-al doilea dosar, prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 11 decembrie 2017, sub nr. x/2017, contestatoarea A. a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 195777 din 29 iunie 2017 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Dolj, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Dolj şi Casa Naţională de Pensii Publice Bucureşti - Comisia Centrală de Contestaţii, solicitând ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, să se dispună anularea decizia nr. 195777/29.06.2017 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Dolj şi să fie obligată pârâta Casa Judeţeană de Pensii Dolj să recalculeze pensia stabilită prin această decizie cu luarea în considerare a veniturilor menţionate în adeverinţa nr. x/19.05.2017 la rubrica "acord global" pe perioada 1974 - 1990, emisă de Institutul de Cercetare Ştiinţifică Inginerie Tehnologică şi Proiectări Mine pe Lignit - S.A. Craiova, emiterea unei noi decizii în acest sens, precum şi obligarea pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Dolj să-i plătească diferenţele dintre pensia recalculată şi pensia stabilită iniţial prin decizia nr. 195777/29.06.2017, începând cu data de 22 mai 2017.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 165 alin. (2) şi art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, Legea nr. 57/1974, art. 1 din Decretul nr. 389/1972.

Prin sentinţa nr. 4229 din 16 octombrie 2018 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2017, s-a admis contestaţia formulata de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatele Casa Judeţeană de Pensii Dolj şi Comisia Centrală de Contestaţii din cadrul CNPP Bucureşti.

S-a anulat decizia nr. 195777/29.06.2017 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Dolj şi hotarârea Comisiei de contestaţii nr. 24779/21.05.2018.

A fost obligată intimata Casa Judeţeană de Pensii Dolj să emită o noua decizie cu valorificarea adeverinţei nr. x/19.05.2017 emisă de Institutul de Cercetare Ştiintifică Inginerie Tehnologică şi Proiectări Mine pe Lignit S.A. Craiova începând cu data de 1 iunie 2017.

Au fost obligate intimatele să achite contestatoarei suma de 500 RON cheltuieli de judecată constând în onorariu avocaţial.

În motivarea aceste sentinţe, instanţa a reţinut că reglementarea privind calculul drepturilor de pensie, instituita prin Legile nr. 19/2000 şi nr. 263/2010 este construită în jurul principiului contributivităţii, potrivit căruia orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul şi/sau angajatorul, în funcţie de reglementarea în vigoare, au achitat statului contribuţii de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.

Prin urmare, potrivit dispoziţiilor art. 107 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 263/2010 s-a dispus anularea deciziei nr. 195777/29.06.2017 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Dolj şi a hotărârii Comisiei de contestaţii nr. 24779/21.05.2018, cu consecinţa obligării intimatei de a proceda la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite contestatoarei prin luarea în considerare a veniturilor suplimentare înscrise în adeverinţa nr. x/19.05.2017 emisă de S.C. ICSITPML S.A. Craiova, începând cu data de 1 iunie 2017.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel pârâtele Casa Naţională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestaţii şi Casa Judeţeană de Pensii Dolj, care a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 277 din 30 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă. Totodată, s-a dispus obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 RON.

În considerentele acestei decizii, s-a reţinut că, din coroborarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) din H.G. nr. 257/2011 şi Legea nr. 263/2010 anexa 15, reiese că în situaţia în care angajatul care a fost salarizat în acord global şi a primit un adaos pentru munca prestată, care chiar dacă nu se regăseşte printre cele menţionate în anexa 15, acest adaos trebuie luat în calcul la stabilirea drepturilor de pensie în vederea respectării art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 ce consacră principiul contributivităţii.

3. La data de 28 februarie 2019, Casa Naţională de Pensii Dolj şi Casa Naţională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestaţii au formulat cerere de revizuire împotriva sentinţei nr. 4229/2019 din 16 octombrie 2018 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, rămasă definitivă prin decizia nr. 277 din 30 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2017, revizuirea fiind întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentele au susţinut că, în speţă, se impune anularea sentinţei nr. 4229/16.10.2018, rămasă definitivă prin decizia nr. 277/30.01.2018, pronunţate în dosarul nr. x/2017, întrucât încalcă puterea de lucru judecat a deciziei nr. 1586/30.03.2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2008, având în vedere că prin ambele cereri de chemare în judecată s-a solicitat recalcularea drepturilor de pensie cu valorificarea sumelor încasate pentru munca în acord, temeiul legal şi sumele atestate pentru perioada 1979 - 1990 inclusiv, prin ambele adeverinţe, fiind identice.

S-a mai susţinut că fondul cererilor de chemare în judecată este acelaşi, respectiv stabilirea drepturilor de pensie cu luarea în considerare a sumelor încasate în acord global.

Revizuentele au învederat că, în dosarul nr. x/2017, prin sentinţa nr. 4229/16.10.2018 a Tribunalului Dolj, rămasă definitivă prin decizia nr. 277/30.01.2019 a Curţii de Apel Craiova, s-a admis contestaţia, s-au anulat decizia nr. 195777/29.06.2017 şi hotărârea nr. 24779/21.05.2018 a Comisiei Centrale de Contestaţii şi s-a dispus obligarea Casei Judeţene de Pensii Dolj la emiterea unei noi decizii, cu valorificarea elementelor din adeverinţa nr. x/19.05.2017 a ICSITPML Craiova începând cu 1 iunie 2017.

În cadrul dosarului nr. x/2008, Curtea de Apel Craiova a admis recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Dolj, cu consecinţa respingerii contestaţiei formulate de A., prin care solicitase recalcularea drepturilor de pensie ce se cuvin contestatoarei începând cu data de 1 decembrie 2005, cu luarea în calcul a adeverinţei nr. x/25.03.2008 emisă de S.C. Institutul de Cercetare Ştiinţifică, Inginerie tehnologică şi Proiectări Mine pe Lignit S.A. Craiova.

La data de 11 aprilie 2019, intimata A. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, raportat la faptul că, în cauză, nu există autoritate de lucru judecat, având în vedere că în cadrul dosarului nr. x/2008, în care s-a pronunţat decizia nr. 1586/30.03.2009 a Curţii de Apel Craiova s-a solicitat obligarea Casei de Pensii Dolj la recalcularea pensiei în raport cu adeverinţa eliberată de S.C. ICSITPML, în urma refuzului acesteia de a proceda în acest sens. Prin urmare, s-a învederat că în acest dosar nu s-a contestat o decizi de pensionare anume, iar temeiul indicat în dosarul nr. x/2008 este altul, rspectiv Legea nr. 19/2000 şi O.U.G. nr. 4/2005.

În schimb, în dosarul nr. x/2017, în care s-a pronunţat sentinţa nr. 4229/16.10.2018 a cărei revizuire se cere, s-a contestat decizia de pensionare nr. 195777/29.06.2017, solicitându-se anularea acesteia, iar ca temei de drept au fost indicate dispoziţiile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, Legea nr. 57/1974, precum şi art. I din Decretul nr. 389/1972.

Înalta Curte, analizând cererea de revizuire din perspectiva temeiului de drept invocat, reţine următoarele considerente:

Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susţinându-se contrarietatea dintre sentinţa nr. 4229/2019 din 16 octombrie 2018 pronunţată de Tribunalul Dolj, rămasă definitivă prin decizia nr. 277 din 30 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova şi decizia nr. 1586 din 30 martie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova.

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, iar alin. (2) al aceluiaşi articol prevede situaţiile în care sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul.

Conform art. 431 C. proc. civ. nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect.

Astfel, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă numai dacă sunt întrunite cumulativ mai multe condiţii, una din acestea fiind aceea ca hotărârea potrivnică, a cărei anulare se solicită, să fi nesocotit puterea lucrului judecat dat de o altă hotărâre, ceea ce presupune o triplă identitate, respectiv hotărârile să aibă aceleaşi părţi, acelaşi obiect şi aceeaşi cauză.

Raţiunea reglementării menţionate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea puterii lucrului judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi aceleaşi părţi. Legiuitorul a avut în vedere hotărâri ale căror dispozitive sunt ireconciliabile, fapt ce ar face imposibilă executarea simultană a acestora.

Condiţiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu sunt îndeplinite în speţă, întrucât hotărârile pretins a fi contradictorii poartă asupra unor pricini ce au obiecte diferite, lipsind tripla identitate prevăzută de lege, astfel că nu se poate reţine existenţa autorităţii de lucru judecat.

Astfel, se constată că obiectul celor două dosare este diferit, în sensul că, în dosarul nr. x/2008 în care a fost pronunţată decizia nr. 1586/30.03.2009 a Curţii de Apel Craiova, obiectul este reprezentant de contestaţie la decizia de pensionare, prin care contestatoarea A. a solicitat recalcularea drepturilor de pensie începând cu data de 1 decembrie 2005, cu luarea în considerare a adeverinţei nr. x/25.03.2008 emisă de S.C. Institutul de Cercetare Ştiinţifică, Inginerie tehnologică şi Proiectări Mine pe Lignit S.A. Craiova.

În schimb, în cel de-al doilea litigiu, ce a format obiectul dosarului nr. x/2017 şi în care s-a pronunţat sentinţa nr. 4229/16.10.2018 a Tribunalului Dolj, rămasă definitivă prin decizia nr. 277/30.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, obiectul este reprezentat de contestaţie împotriva deciziei nr. 195777 din 29 iunie 2017 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Dolj, solicitându-se anularea acestei decizii şi a hotărârii Comisiei de contestaţii nr. 24779/21.05.2018 şi racalcularea pensiei cu luarea în considerare a veniturilor menţionate în adeverinţa nr. x/19.05.2017 la rubrica "acord global" pe perioada 1974 - 1990, emisă de Institutul de Cercetare Ştiinţifică Inginerie Tehnologică şi Proiectări Mine pe Lignit - S.A. Craiova.

Prin urmare, Înalta Curte constată că cele două litigii au fundament diferit, respectiv documente succesiv eliberate cu numere de înregistrare şi date diferite de întocmire, respectiv adeverinţa nr. x/25.03.2008, pe de o parte, şi decizia nr. 195777 din 29 iunie 2017 şi hotărârea Comisiei de contestaţiei nr. 24779/21.05.2018, pe de altă parte, fiecare emise de instituţii diferite, în baza cărora se conturează elemente de fapt distincte în etapele succesiv avute în vedere de instanţele de judecată.

În concluzie, se reţine că în cauză, nu sunt incidente prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., întrucât sentinţa nr. 4229/2019 din 16 octombrie 2018 pronunţată de Tribunalul Dolj, rămasă definitivă prin decizia nr. 277 din 30 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova nu încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 1586 din 30 martie 2009 a Curţii de Apel Craiova.

Faţă de aspectele arătate, Înalta Curte constată că hotărârile asupra cărora poartă cererea de revizuire nu se înscriu în ipoteza legală reglementată de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel încât va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentele Casa Naţională de Pensii Dolj şi Casa Naţională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestaţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentele Casa Naţională de Pensii Dolj şi Casa Naţională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestaţii împotriva sentinţei nr. 4229/2019 din 16 octombrie 2018 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, rămasă definitivă prin decizia nr. 277 din 30 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 aprilie 2019.