Union members' wage claim assigned to tribunal at union's headquarters at filing

Şedinţa publică din data de 11 aprilie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş, secţia Civilă la 16 octombrie 2017 sub nr. x/2017, reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G., personal contractual, reprezentaţi legal de Sindicatul Democratic al Bugetarilor din România, în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ-Teritorială Comuna Brăduleţ, reprezentată de Primar au solicitat obligarea acesteia la plata salariului de bază la valoarea de referinţă salarială conform prevederilor legale în vigoare până la intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017, respectiv conform H.G.R. nr. 1017/2015 şi HGR nr. 1/2017.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 193 C. proc. civ., art. 1 din HGR nr. 1017/2015 şi art. 1 din HGR nr. 1/2017.

Prin încheierea din 5 martie 2018 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia Civilă, cauza a fost scoasă de pe rolul secţiei civile şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare către secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a aceleiaşi instanţe.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere notele de şedinţă depuse de reprezentantul legal al reclamanţilor la 26 februarie 2018, prin care a precizat că aceştia au calitatea de personal contractual şi nu de funcţionari publici potrivit Legii nr. 188/1999, republicată, context în care s-a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 53/2013 privind Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare, iar competenţa de soluţionare a cauzei aparţine secţiei de conflicte de muncă şi asigurări sociale din cadrul aceluiaşi tribunal.

Cauza a fost înregistrată la data de 7 martie 2018 pe rolul secţiei de conflicte de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Argeş.

Prin sentinţa civilă nr. 2176/2018 din 3 mai 2018 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, cauza a fost declinată în favoarea Tribunalului Galaţi, instanţa invocând din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Argeş, raportat la sediul reprezentantului convenţional al reclamanţilor.

Pe rolul Tribunalului Galaţi, cauza a fost înregistrată la 27 august 2018, sub nr. x/2017*.

Prin sentinţa civilă nr. 1039/2018 din 9 noiembrie 2018, Tribunalul Galaţi, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere relaţiile furnizate de Judecătoria Galaţi cu privire la noul sediu al Sindicatului Democratic al Bugetarilor din Romania şi a constatat că din Extrasul din Registrul Special pentru Înscrierea Organizaţiilor Sindicale privind Sindicatul Democratic al Bugetarilor din Romania rezultă că noul sediu al Sindicatului se află în Bucureşti, şoseaua x.

Astfel, dreptul de reprezentare în instanţă şi calitatea procesuală activă a sindicatului rezultă din dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, potrivit cărora, în exercitarea atribuţiilor de a apăra drepturile membrilor lor ce decurg din legislaţia muncii în faţa instanţelor de judecată, sindicatele au dreptul de a formula acţiuni în justiţie în numele membrilor lor.

Tot în acelaşi context, a reţinut, în ceea ce priveşte competenţa teritorială în soluţionarea unor astfel de cereri, că prin Decizia nr. 1 din 21 ianuarie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, s-a hotărât că aceasta este cea de la sediul sindicatului reclamant, astfel că în speţă nu are relevanţă domiciliul membrilor de sindicat.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale la data de 7 ianuarie 2019, iar la termenul din 28 februarie 2019, tribunalul a invocat excepţia necompetenţei teritoriale.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut şi faptul că locul de muncă al reclamanţilor la data introducerii cererii de chemare în judecată, se află la sediul pârâtei, respectiv în localitatea Brăduleţ, judeţul Argeş, care este în circumscripţia Tribunalului Argeş, raportat la dispoziţiile art. 210 din Legea nr. 62/2011, sens în care a constatat că instanţa competentă să soluţioneze litigiul este Tribunalul Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Constatându-se intervenit conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Argeş, Tribunalul Galaţi şi Tribunalul Bucureşti s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 5 aprilie 2019, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între instanţele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, pentru următoarele considerente:

Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.

Din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte, constată că cererea ce formează obiectul prezentului dosar este un conflict individual de muncă, supus normelor de competenţă specială prevăzute de Codul Muncii şi Legea dialogului social nr. 62/2011.

Potrivit dispoziţiilor art. 269 alin. (2) din Codul Muncii, cererile referitoare la judecarea conflictelor de muncă se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa, ori, după caz, sediul, în vreme ce, art. 210 din Legea nr. 62/2011 prevede că cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

Prin Decizia nr. 1/2013 pronunţată în procedura recursului în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că, în interpretarea si aplicarea unitara a dispoziţiilor art. 269 alin. (2) (fost art. 284 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa competentă teritorial în soluţionarea conflictelor de muncă în cazul acţiunilor promovate în numele membrilor de sindicat, organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă, iar instanţa competentă este cea de la sediul sindicatului reclamant.

În cauza de faţă, sediul Sindicatului Democratic al Bugetarilor din România la data formulării cererii de chemare în judecată era situat pe raza Tribunalului Argeş, şi nu pe raza Tribunalului Galaţi, unde îşi avea domiciliul reprezentantul legal al sindicatului.

Din această perspectivă, nu are relevanţă faptul că sediul sindicatului este în prezent în Bucureşti, cât timp modificarea a operat după înregistrarea acţiunii de faţă, prin încheierea din 21 august 2018, după cum rezultă din Extrasul din registrul special pentru înscrierea organizaţiilor sindicale emis de Judecătoria Galaţi.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 aprilie 2019.