Competence delimitation for mixed enforcement, reversal, and title interpretation claims based on distinct causes

Şedinţa publică din data de 11 aprilie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ la 25 aprilie 2018 sub nr. x/2018, contestatoarea Compania Judeţeană Apa Serv S.A., în contradictoriu cu intimatul A., în temeiul art. 712-723 C. proc. civ. a formulat contestaţie la executare şi întoarcerea executării silite, împotriva executării silite începute de Biroul Executorului Judecătoresc B., în dosarul de executare nr. 102/2018, deschis la cererea creditorului A. în baza titlului executoriu sentinţa civilă nr. 817/2017 a Tribunalului Neamţ, prin care a solicitat: anularea încheierii din data de 12 aprilie 2018 în dosarul nr. x/2018 al Biroului Judecătoresc B., prin care s-au stabilit cheltuieli de executare silită; anularea încheierii de încuviinţare executare silită nr. x/2018 pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ în cadrul dosarului x/2018; anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul x/2018, aflat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc B.; întoarcerea executării silite şi obligarea salariatului A. la plata sumei de 12070,4lei; anularea raportului de expertiză efectuat de C..

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 632, 663, art. 712 şi următoarele, art. 720-723 C. proc. civ., O.G. nr. 2/2000.

Faţă de precizările depuse de contestatoare la data de 3 septembrie 2018, prin care a arătat că înţelege să formuleze şi contestaţie cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, respectiv a deciziei civile nr. 93/2018 pronunţată în dosarul nr. x/2016 de Curtea de Apel Bacău, instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetenţei materiale.

Prin sentinţa civilă nr. 3777/2018 din 3 octombrie 2018, Judecătoria Piatra-Neamţ a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect contestaţie la titlu, contestaţie la executare şi întoarcere executare în favoarea Curţii de Apel Bacău.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că prezenta acţiune, astfel cum a fost precizată, are două capete principale de cerere, respectiv contestaţie la titlu, contestaţie la executare şi un capăt de cerere accesoriu, respectiv întoarcere executare, fiind incidente dispoziţiile art. 714 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora "contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută". De asemenea, potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., "Contestaţia se introduce la instanţa de executare", iar potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.".

Totodată, instanţa a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 724 alin. (1) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cererii de întoarcere a executării revine instanţei judecătoreşti care a desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea silită, deci instanţei de executare.

În acest context, instanţa a apreciat că devin incidente în cauză dispoziţiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., întrucât capetele principale de cerere se află într-o strânsă legătură, cu atât mai mult cu cât motivele invocate în susţinerea solicitării de anulare a actelor de executare vizează în mod exclusiv interpretarea dispoziţiilor cuprinse în titlurile executorii în baza cărora a fost demarată executarea silită.

Pe rolul Curţii de Apel Bacău, cauza a fost înregistrată la 7 noiembrie 2018 sub acelaşi dosar nr. x/2018.

Prin încheierea din 13 martie 2019, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a respins cererea privind înţelesul, întinderea şi aplicarea dispozitivului deciziei civile nr. 93 din 25 ianuarie 2018 a Curţii de Apel Bacău şi a restituit dosarul instanţei de executare.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Bacău a apreciat că este neîntemeiată cererea privind lămurirea înţelesului, întinderii şi aplicării dispozitivului deciziei civile nr. 93 din 25 ianuarie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bacău în dosarul cu nr. x/2016

Aceasta deoarece, instanţa a constatat că dispozitivul deciziei civile nr. 93 din 25 ianuarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bacău în dosarul cu nr. x/2016 este mai mult decât clar, în sensul că acesta cuprinde toate elementele necesare calculării în concret a drepturilor salariale admise, astfel că operaţiunea ulterioară de expertizare a sumelor datorate de contestator are toate elementele care să permită acest lucru, fapt realizat deja de executorul judecătoresc. În acest sens art. 666 alin. (3) arată foarte clar că executorul judecătoresc arată în încheierea prin care încuviinţează executarea "suma, atunci când aceasta este determinată sau determinabilă", iar art. 628 alin. (2) arată că executorul judecătoresc este obligat să calculeze el însuşi sumele de bani "În cazul în care prin titlul executoriu au fost stipulate ori acordate dobânzi, penalităţi sau alte sume, care se cuvin creditorului, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora."

Faţă de soluţia primei instanţe, Curtea a arătat că, se înlocuiesc clauzele nule din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unităţii, însă nu cu clauzele mai favorabile din contractul colectiv încheiat la nivel de ramură/operatori, soluţie la care s-a oprit prima instanţă, ci cu cele din hotărârile din guvern ce stabileau limita minimă a salariului la nivel de economie, astfel că nu există niciun impediment real în înţelegerea, întinderea ori aplicarea dispozitivului deciziei civile nr. 93 din 25 ianuarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bacău în dosarul cu nr. x/2016, sens în care a apreciat că cererea/contestaţia la titlu este vădit netemeinică şi va fi respinsă ca atare.

După restituirea dosarului, Judecătoria Piatra-Neamţ a înregistrat dosarul la data 8 februarie 2019.

Prin sentinţa civilă nr. 1018/2019 din 13 martie 2019, Judecătoria Piatra-Neamţ a constatat ivit conclictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Bacău şi Judecătoria Piatra-Neamţ, a suspendat din oficiu judecata şi a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 1 aprilie 2019, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că în prezenta cauză este o situaţie atipică, întrucât Curtea de Apel Bacău nu a pronunţat o soluţie de declinare a competenţei şi nici nu a constatat invit conflictul negativ de competenţă. Cu toate acestea, finalitatea soluţiei de restituire a dosarului nu poate fi alta decât cea a declinării de competenţă, în condiţiile în care nu a existat nici o eroare în dispozitivul sentinţei civile, raportat la împrejurarea că în considerente au fost detaliate motivele pentru care s-a dat eficienţă dispoziţiilor art. 99 alin. (2) C. proc. civ.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ, pentru următoarele considerente:

Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.

Din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte, constată că cererea ce formează obiectul prezentului dosar are trei capete de cerere: respectiv contestaţie la executare, întoarcere executare silită şi contestaţie privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu.

În raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, Înalta Curte, constată că în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 99 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora "când reclamantul a sesizat instanţa cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competenţa se stabileşte în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenţii în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de competenţa altei instanţe, instanţa sesizată va dispune disjungerea şi îşi va declina în mod corespunzător competenţa".

În acest context, se reţine că în speţă există capete de cerere întemeiate pe cauze diferite, contestaţia la executare şi întoarcerea executării silite vizând faptul că societatea angajatoare a respectat hotărârile de guvern care stabilesc salariul minim, nefiind diferenţe de restituit, precum şi contestaţia la titlu formulată prin cerere completatoare.

Prin urmare, în raport cu dispoziţiile art. 714 C. proc. civ. nu se poate reţine incidenţa dispoziţiilor art. 99 alin. (2) din acelaşi cod, astfel cum a apreciat Judecătoria Piatra-Neamţ aşa încât, în mod corect s-a dispus disjungerea capetelor de cerere vizând contestaţia la executare şi întoarcerea executării silite de capătul de cerere vizând contestaţia privind lămurirea titlului executoriu.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 aprilie 2019.