Negative jurisdictional conflict over separation of enforcement contestation and enforcement title interpretation under Art. 99 C.P.C.

Şedinţa publică din data de 11 aprilie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra-Neamţ la 16 aprilie 2018, sub nr. x/2018, contestatoarea Compania Judeţeană Apa Serv S.A., în contradictoriu cu intimatul A., în temeiul art. 712-723 C. proc. civ., a formulat contestaţie la executare şi întoarcerea executării silite, împotriva executării silite începute de Biroul Executorului Judecătoresc B., în dosarul de executare nr. 43/2018, deschis la cererea creditorului A., în baza titlului executoriu sentinţa civilă nr. 823/2017 a Tribunalului Neamţ, prin care a solicitat: anularea încheierii din data de 28 martie 2018 în dosarul nr. x/2018 al Biroului Judecătoresc B., prin care s-au stabilit cheltuieli de executare silită; anularea încheierii de încuviinţare executare silită nr. x/2018 pronunţată de Judecătoria Piatra-Neamţ în cadrul dosarului nr. x/2018; anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul nr. x/2018, aflat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc B.; întoarcerea executării silite şi obligarea salariatului A. la plata sumei de 16314,5 RON; anularea raportului de expertiză efectuat de C..

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 632, 663, art. 712 şi următoarele, art. 720-723 C. proc. civ., O.G. nr. 2/2000.

Faţă de precizările depuse de contestatoare la data de 3 septembrie 2018, prin care a arătat că înţelege să formuleze şi contestaţie cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, respectiv a deciziei civile nr. 23 din 17 ianuarie 2018 pronunţată în dosarul nr. x/2016 de Curtea de Apel Bacău, instanţa a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei materiale.

Prin sentinţa civilă nr. 3871 din 9 octombrie 2018, Judecătoria Piatra-Neamţ a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect contestaţie la executare, în favoarea Curţii de Apel Bacău.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că prezenta acţiune, astfel cum a fost precizată, are două capete principale de cerere, respectiv contestaţie la titlu, contestaţie la executare şi un capăt de cerere accesoriu, respectiv întoarcere executare, fiind incidente dispoziţiile art. 714 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora "contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută". De asemenea, potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., "Contestaţia se introduce la instanţa de executare", iar potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.".

Totodată, instanţa a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 724 alin. (1) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cererii de întoarcere a executării revine instanţei judecătoreşti care a desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea silită, deci instanţei de executare.

În acest context, instanţa a apreciat că devin incidente în cauză dispoziţiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., întrucât capetele principale de cerere se află într-o strânsă legătură, cu atât mai mult cu cât motivele invocate în susţinerea solicitării de anulare a actelor de executare vizează în mod exclusiv interpretarea dispoziţiilor cuprinse în titlurile executorii în baza cărora a fost demarată executarea silită.

Pe rolul Curţii de Apel Bacău, cauza a fost înregistrată la 3 decembrie 2018 sub acelaşi dosar nr. x/2018.

Prin decizia nr. 257/2019 din 13 martie 2019, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a disjuns capetele de cerere având ca obiect contestaţie la executare şi întoarcere executare silită, a declinat competenţa de soluţionare a acestora în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ şi a respins ca nefondată contestaţia privind lămurirea titlului executoriu formulată de contestatoarea S.C. Compania Judeţeană Apa Serv S.A. Neamţ în contradictoriu cu intimatul A.. A obligat contestatoarea să plătească intimatului suma de 250 de RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Bacău a reţinut că sunt incidente dispoziţiile art. 650 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora, "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află la data sesizării organului de executare, domiciliul sau după caz sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel…"

Conform art. 651 alin. (3) C. proc. civ.:

"Instanţa de executare soluţionează contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe."

Totodată a reţinut incidenţa în cauză a dispoziţiilor legale evocate cu referire la prevederile art. 99 şi 124 C. proc. civ. şi a constatat că instanţa competentă în soluţionarea capetelor de cerere privind contestaţia la executare şi întoarcerea executării silite este Judecătoria Piatra Neamţ.

Constatându-se intervenit conflictul negativ de competenţă ivit între Curtea de Apel Bacău şi Judecătoria Piatra-Neamţ s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 28 martie 2019, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ, pentru următoarele considerente:

Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.

Din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte, constată că cererea ce formează obiectul prezentului dosar are trei capete de cerere: respectiv contestaţie la executare, întoarcere executare silită şi contestaţie privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu.

În raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, Înalta Curte, constată că în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 99 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora "când reclamantul a sesizat instanţa cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competenţa se stabileşte în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenţii în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de competenţa altei instanţe, instanţa sesizată va dispune disjungerea şi îşi va declina în mod corespunzător competenţa".

În acest context, se reţine că în speţă există capete de cerere întemeiate pe cauze diferite, contestaţia la executare şi întoarcerea executării silite vizând faptul că societatea angajatoare a respectat hotărârile de guvern care stabilesc salariul minim, nefiind diferenţe de restituit, precum şi contestaţia la titlu formulată prin cerere completatoare.

Prin urmare, în raport cu dispoziţiile art. 714 C. proc. civ. nu se poate reţine incidenţa dispoziţiilor art. 99 alin. (2) din acelaşi cod, astfel cum a apreciat Judecătoria Piatra-Neamţ aşa încât, în mod corect s-a dispus disjungerea capetelor de cerere vizând contestaţia la executare şi întoarcerea executării silite de capătul de cerere vizând contestaţia privind lămurirea titlului executoriu.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 aprilie 2019.