Currency-risk loan dispute referral: Supreme Court declared itself incompetent and transferred case to Court of Appeal for cassation review

Şedinţa publică din data de 9 aprilie 2019

Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru la 4 octombrie 2016, sub nr. x/2016, reclamanţii A. şi B. le-au chemat în judecată pe pârâtele C. S.A. - Agenţia Motru şi C. S.A., solicitând instanţei, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa:

1. să constate caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzelor prevăzute la art. 4.5, 4.6, 4.10 lit. a)-c) şi e) din contractul de credit nr. x din 17 iulie 2007;

2. să constate caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzei de risc valutar;

3. să dispună îngheţarea cursului de schimb valutar CHF/leu şi efectuarea plăţilor în temeiul contractului de credit la cursul de la data încheierii contractului;

3. să le oblige pe pârâte la restituirea diferenţei de curs valutar şi la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 193/2000 şi O.U.G. nr. 50/2010.

Prin sentinţa civilă nr. 708 din 29 martie 2018, Judecătoria Motru a admis în parte cererea formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtele C. S.A. - Agenţia Motru şi C. S.A.; a constatat caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzei stipulate la art. 4.10 din contractul de credit nr. x din 17 iulie 2007, privind comisionul de acordare credit; a obligat-o pe pârâta C. S.A. la restituirea către reclamanţi a sumei de 360 CHF, încasată cu titlu de comision de acordare credit, precum şi la plata dobânzii legale aferente acestei sume, începând cu data introducerii acţiunii şi până la data restituirii; a obligat-o pe pârâtă la plata către reclamanţi a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.500 RON; a respins celelalte capete de cerere.

Împotriva sentinţei primei instanţe au declarat apel atât reclamanţii A. şi B., cât şi pârâta C. S.A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia nr. 575/2018 din 12 decembrie 2018, Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă a admis apelul declarat de apelanţii-reclamanţi A. şi B. împotriva sentinţa primei instanţe, pe care a schimbat-o în sensul că: a constatat caracterul abuziv al clauzei de la art. 5.1 din contractul de credit, în teza privind suportarea riscului valutar de către împrumutaţi şi a menţinut caracterul legal al acestei clauze în teza privind denominarea; a dispus stabilizarea cursului de schimb CHF/leu la cursul de la momentul semnării contractului de credit, pe toată perioada contractuală şi recalcularea ratelor la acest curs; a dispus restituirea sumelor percepute în plus, rezultate din diferenţa dintre cursul de la momentul achitării fiecărei rate şi cel de la momentul încheierii contractului; a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate; a respins apelul declarat de apelanta-pârâtă C. S.A. împotriva aceleiaşi sentinţe.

Împotriva deciziei instanţei de apel, D. S.A. (societate absorbantă a societăţii C. S.A.) a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea căii de atac, casarea deciziei atacate şi, în urma rejudecării, respingerea cererii de chemare în judecată.

În drept, recursul a fost întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4 şi 8 C. proc. civ.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Gorj la 2 februarie 2019.

Tribunalul Gorj a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind înregistrat la 1 martie 2019.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 132 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea recursului declarat în cauză, Înalta Curte reţine următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate de tribunal, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv.

Potrivit art. 96 pct. 3 C. proc. civ., "curţile de apel judecă: ca instanţe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege", iar potrivit art. 97 pct. 1 din acelaşi act normativ, "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă: recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 965 din 14 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curţilor de apel.

Având în vedere că deciziile pronunţate în interesul legii au caracter obligatoriu pentru instanţele judecătoreşti de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., rezultă că dezlegarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, se impune a fi respectată începând cu 14 noiembrie 2018.

Pornind de la aceste consideraţii, instanţa supremă constată că obiectul prezentului recurs îl reprezintă decizia nr. 575/2018 din 12 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă.

Fiind atacată o hotărâre pronunţată în apel de tribunal rezultă că recursul declarat împotriva acestei hotărâri este de competenţa materială a curţii de apel, ca instanţă imediat superioară tribunalului.

Având în vedere că instanţa imediat superioară Tribunalului Gorj este Curtea de Apel Craiova rezultă că soluţionarea recursului declarat în prezenta cauză este de competenţa materială a acestei din urmă instanţe.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) raportat la art. 96 pct. 3 şi art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei sale materiale şi va declina competenţa de soluţionare a recursului în favoarea Curţii de Apel Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurenta-pârâtă D. S.A. împotriva deciziei nr. 575/2018 din 12 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Craiova.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 aprilie 2019.