Jurisdiction for cassation of tribunal decisions in monetary claims under 200,000 RON following unconstitutionality of cost-based jurisdiction thresholds

Asupra recursurilor de faţă, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

Prin Sentinţa civilă nr. 1975 din 20.04.2017 Judecătoria Botoşani a respins excepţia lipsei de interes privind constatarea nulităţii absolute a clauzelor privind comisionul de rambursare anticipată, ca neîntemeiată; a admis în parte acţiunea având ca obiect restabilire echilibru contractual formulată de reclamanţii A., B., C., în contradictoriu cu pârâta D. SA; a constatat caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzelor contractuale din contractul de credit nr. x încheiat la data de 30.05.2008 şi contractul de credit nr. x încheiat la data de 06.08.2008 de la: pct. 5 teza II care prevede că dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă variabilă, care se afişează la sediile D.., la care se adaugă 1,50 p.p. din condiţiile speciale ale contractului de credit precum şi al clauzelor contractuale de la pct. 2.10. lit. a), şi) pct. 2.11 lit.

a) din condiţiile generale de creditare ale contractelor de credit; a constatat caracterul abuziv al clauzelor stipulate la art. 9 (comision de acordare) şi la art. 9 lit. a) ("comision de administrare") din condiţii speciale şi art. 3.1, art. 3.9., 3.7 din condiţii generale ale contractului de credit nr. x încheiat la data de 30.05.2008 şi ale contractului de credit nr. x încheiat la data de 06.08.2008; a constatat că pe toată perioada de derulare a contractelor de credit nr. x încheiat la data de 30.05.2008 şi contractul de credit nr. x încheiat la data de 06.08.2008, formula de calcul a dobânzii de referinţă variabilă este: marja băncii fixă, în cuantumul avut la momentul contractării: 1,50 % + valoarea indicelui de referinţa Euribor la 6 luni; a obligat pârâta să modifice convenţia de credit, inclusiv graficul de rambursare, în sensul eliminării clauzelor constatate ca fiind abuzive; a admis cererea de a obliga parata D.

SA la restituirea sumelor încasate cu titlu de comision de administrare, comision de acordare şi a diferenţei dintre dobânda de referinţă variabilă, care se afişează la sediile D.., la care se adaugă 1,50 p.p. şi dobânda abuzivă încasată de pârâtă; a obligat pârâta să restituie reclamanţilor sumele plătite nedatorat în baza clauzelor constatate ca fiind abuzive; a dispus restituirea către reclamanţii a sumei de 938,95 euro (contract de credit nr. x încheiat la data de 30.05.2008) şi a sumei de 2135,85 euro (contract de credit nr. x încheiat la data de 06.08.2008), reprezentând comision de administrare perceput de pârâtă până la data introducerii acţiunii, precum şi în continuare până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti; a obligat pârâta la plata către reclamanţi a dobânzii legale aferente debitului (constând în comision de administrare, comision de acordare şi diferenţă dobândă), calculată de la data plăţii sumelor de către reclamanţi şi până la data achitării efective a debitului de către pârâtă; a respins celelalte cereri ca neîntemeiate; a obligat pârâta D.

SA să achite reclamanţilor suma de 2000 RON cu titlul de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta D. SA

Prin Decizia nr. 1264 din 06.11.2017 Tribunalul Botoşani a admis apelul formulat de apelanta-pârâtă D. SA, împotriva Sentinţei civile nr. 1975/20.04.2017 pronunţată de Judecătoria Botoşani, în Dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi A., B. şi C.; a schimbat în parte Sentinţa civilă nr. 1975/20.04.2017 a Judecătoriei Botoşani în sensul că la pct. 5 din contractele de credit nr. x/30.05.2008 şi nr. x/6.08.2008, a menţinut constatarea caracterului abuziv doar al sintagmei: "dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă variabilă care se afişează la sediile D." a înlăturat dispoziţiile privind constatarea caracterului abuziv din cele două contracte ale comisionului de administrare prevăzut la pct. 9 lit. a) din condiţii speciale şi la pct. 3.9 din condiţiile generale; a înlăturat dispoziţia prin care a constatat formula de clacul a dobânzii pe toată perioada de derulare a creditelor; a înlăturat dispoziţia privind restituirea sumelor încasate cu titlu de comision de administrare şi a diferenţei de dobândă dintre cea stabilită prin contracte pentru primul an de creditare şi cea stabilită de instanţă prin sentinţa apelată; a obligat apelanta să plătească intimaţilor dobânda legală pentru sumele la care a fost obligată de la data rămânerii definitive a hotărârii; a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei apelate ce nu sunt contrare prezentei; a obligat intimaţii - reclamanţi să-i plătească apelantei - pârâte suma de 1902,35 RON reprezentând cheltuieli de judecată din apel.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs atât reclamanţii A., B., C., cât şi pârâta D. SA

Prin Decizia nr. 172 din 14 septembrie 2018, Curtea de Apel Suceava a declinat competenţa de soluţionare a recursului în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 96 pct. 3 C. proc. civ., art. 97 pct. 1 C. proc. civ. şi art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 17 octombrie 2018.

Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepţia necompetenţei materiale asupra căreia, în temeiul art. 132 C. proc. civ. raportat la art. 494 din acelaşi cod, reţine următoarele:

Recursurile au fost declarate împotriva unei decizii pronunţate de Tribunalul Botoşani, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.

Prin Decizia nr. 18/2018 din 01 octombrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 965/14.11.2018, s-a statuat că: "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curţilor de apel."

A reţinut instanţa că, potrivit art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (...) cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv (...) ".

Legea nr. 2/2013 a cuprins o dispoziţie tranzitorie, care a mărit nivelul pragului valoric evocat mai sus, de la 500.000 RON la 1.000.000 RON, în art. XVIII alin. (2), iar prin acte normative succesive s-a stabilit ca această dispoziţie să se aplice în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a legii şi până la 31 decembrie 2018 inclusiv.

Calea de atac a recursului a fost recunoscută ca efect al pronunţării de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, prin care s-a constatat că sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, este neconstituţională.

Ulterior pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 de către Curtea Constituţională, ar fi fost util ca legiuitorul, dând eficienţă dispoziţiilor art. 147 alin. (1) din Constituţie şi art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să stabilească instanţa căreia urma să îi revină competenţa de a soluţiona recursurile declarate împotriva deciziilor pronunţate de tribunale în soluţionarea apelurilor promovate împotriva hotărârilor judecătoriilor, în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv.

Un atare deziderat nu a fost atins însă, aşa încât, în prezent, există un vid legislativ în ceea ce priveşte competenţa materială în soluţionarea recursurilor împotriva hotărârilor pronunţate în apel în cereri evaluabile în bani cu o valoare de până la 200.000 RON inclusiv.

Potrivit dispoziţiilor art. 97 pct. 1 din C. proc. civ., "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Aşadar, prima teză a acestui text a atribuit instanţei supreme competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel.

A doua teză a art. 97 pct. 1 din C. proc. civ. se referă la alte hotărâri, cum sunt cele ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Biroului Electoral Central, ale secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care instanţei supreme îi revine competenţa de a soluţiona recursuri, constituită fie în complet al unei secţii, fie în Completul de 5 judecători.

Organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 94 - 97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanţelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanţele superioare învestite cu soluţionarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluţiile pronunţate de instanţele inferioare.

Astfel, în condiţiile reglementării actuale, competenţa trebuie atribuită prin aplicarea principiului organizării judecătoreşti în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanţe a controlului judiciar din treaptă în treaptă, dispoziţiile legale relevând că un atare sistem, în materie procesual civilă, nu a fost abandonat prin noul C. proc. civ.

Înalta Curte are, de asemenea, în vedere dispoziţiile art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cărora: "Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I."

De aceea, în condiţiile pronunţării deciziei recurate de către Tribunalul Botoşani, competenţa de soluţionare a recursurilor aparţine Curţii de Apel Suceava, instanţă în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de reclamanţii B., C. şi A. împotriva Deciziei nr. 1264 A din 06 noiembrie 2017, pronunţate de Tribunalul Botoşani, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în favoarea Curţii de Apel Suceava.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 ianuarie 2019.

GGC - GV