Appeal against appellate perishing ruling inadmissible due to prohibition on appeal of appellate court decisions

Şedinţa publică din data de 03 aprilie 2019

Asupra recursului de faţă, reţine următoarele:

Prin decizia nr. 147/17.12.2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins cererea de reluare a judecăţii cauzei şi a constatat perimate cererile de recurs formulate împotriva sentinţei civile nr. 8767/25.09.2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reţinut că, prin decesul intervenit pe parcursul soluţionării cauzei a unora dintre persoanele fizice în numele cărora a acţionat Federaţia Naţională "Drum de Fier", este îndeplinită situaţia premisă a suspendării de drept a judecăţii şi a constatat că nu este îndeplinită cerinţa legii pentru redeschiderea judecăţii, nefiind arătaţi moştenitorii tuturor persoanelor decedate.

Pe de altă parte, instanţa de apel a constatat că de la momentul suspendării judecăţii, prin încheierea din 29.09.2016, a trecut mai mult de un an şi a subliniat că, în condiţiile în care niciuna din părţile interesate nu a arătat, în termen de 2 ani, moştenitorii celor 9 persoane decedate pe parcursul soluţionării cauzei, se poate prezuma desistarea părţilor de la judecata recursurilor, justificându-se, astfel, perimarea cererilor.

Împotriva acestei decizii, Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. a declarat recurs, solicitând anularea sa şi repunerea pe rol a cauzei, în vederea judecării.

În motivare, a susţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile perimării, atât timp cât, în speţă, lăsarea în nelucrare a pricinii nu a fost cauzată de culpa părţilor.

În acest sens, a arătat că, în îndeplinirea obligaţiilor stabilite de instanţă, au fost depuse la dosar date cu privire la numele şi adresa moştenitorilor prezumtivi.

În opinia recurentei, împrejurarea că nu au fost depuse certificatele de moştenitor ale succesorilor reclamanţilor care au decedat nu îi poate fi imputată, atât timp cât nu le putea obţine fără concursul instanţei de judecată.

În continuare, a prezentat pe larg argumentele pentru care apreciază că nu subzistă motivele care au determinat suspendarea judecăţii.

Intimata Federaţia Naţională "Drum de Fier" a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, asupra căreia instanţa supremă, în baza art. 137 alin. (1) rap. la art. 316 C. proc. civ., reţine următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat şi la nivel constituţional, fiind înscris în art. 129 din Constituţie, care prevede dreptul părţilor şi al procurorului de a folosi căile de atac, însă numai în condiţiile legii.

Conform dispoziţiilor art. 299 C. proc. civ., sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională.

Este adevărat că potrivit art. 253 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare, însă, se impune subliniat că textul este situat în Titlul III al Cărţii a II-a C. proc. civ. de la 1865, privind procedura înaintea primei instanţe, iar potrivit art. 316, rap. la art. 298 C. proc. civ., dispoziţiile de procedură privind judecata în primă instanţă se aplică şi în faza recursului, dar numai în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în capitolul care reglementează această cale de atac.

Or, aşa cum s-a reţinut şi în precedent, conform art. 299 C. proc. civ., sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, precum şi cele date în apel.

Aşadar, hotărârile pronunţate în recurs, indiferent de soluţia adoptată, nu sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs, întrucât, în acest mod, s-ar deschide calea recursului la recurs.

De altfel, potrivit art. 253 alin. (1) C. proc. civ., încheierea prin care se constată că perimarea nu a operat poate fi atacată odată cu fondul procesului.

Prin urmare, o asemenea încheiere, pronunţată în recurs, nu poate fi atacată la rândul său cu recurs.

Tot astfel, deşi potrivit art. 253 alin. (2) C. proc. civ. hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare, în situaţia particulară în care aceasta a fost pronunţată de o instanţă de recurs, devine, potrivit dispoziţiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., o hotărâre irevocabilă, care nu mai poate fi supusă unui nou control judiciar specific căii de reformare.

Or, în speţa dedusă judecăţii, recurenta a atacat o decizie pronunţată de o instanţă de recurs, nesusceptibilă deci de a fi atacată, la rândul său, cu recurs.

În consecinţă, faţă de considerentele expuse, în baza dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. ., rap. la art. 137 alin. (1) şi art. 299 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-pârâtă Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. împotriva deciziei nr. 147/17.12.2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 03 aprilie 2019.