Cassation appeal annulled for lacking statutory grounds of illegality in challenging unconstitutionality objection admissibility

Şedinţa publică din data de 2 aprilie 2019

Din examinarea lucrărilor din dosar, se constată următoarele:

1. Prin decizia civilă nr. 869/2018 din 18 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia Litigii de Muncă şi Asigurări s-a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de contestatoarea A..

Totodată, s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 533 din 19 septembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, în dosarul nr. x/2017, formulată în contradictoriu cu intimatul Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Iaşi.

A fost obligată contestatoarea A. să plătească intimatului Centrul Regional de Transfuzie Iaşi suma de 800 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

În argumentarea soluţiei referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., instanţa a reţinut că prin cererea de sesizarea Curţii Constituţionale nu se critică dispoziţii din legile în vigoare pentru neconformitatea acestora cu prevederile constituţionale, ci, dimpotrivă, se solicită completarea dispoziţiilor legale în vigoare, respectiv a art. 453 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că aceste cheltuieli de judecată trebuie să facă referire numai la activitatea juridică şi nu la activităţi străine obiectului cauzei, ceea ce ar conduce la înlăturarea obligaţiei stabilită în procese în sarcina contestatoarei A..

În atare condiţii, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ. prin raportare la dispoziţiile art. 139 alin. (3) şi ale art. 21 alin. (3) din Constituţia României, invocate de contestatoarea A., a fost respinsă ca inadmisibilă pentru neîndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 29 alin. (1) cu referire la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

2. Împotriva deciziei civile nr. 869/2018 din 18 decembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia Litigii de Muncă şi Asigurări a declarat recurs A., prin care a solicitat admiterea recursului, în argumentarea căruia a invocat următoarele:

Recurenta A. a arătat că a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ. motivat de faptul că de peste 8 ani şi jumătate participă în sălile de judecată la procese în care se dezbat chestiuni litigioase privind litigii de muncă, iar instanţele de judecată au obligat-o la cheltuieli străine de obiectul pricinii, la cheltuieli de care nu au nicio legătură cu activitatea juridică şi cu raportul juridic litigios. Cheltuielile respective au fost acordate în baza unui articol bugetar 20.12, care are corespondent activitatea juridică.

S-a mai susţinut că sunt îndeplinite condiţiile privind sesizarea Curţii Constituţionale, aspect ce rezultă din înscrisul înregistrat la data de 23 noiembrie 2018, la Curtea de Apel Iaşi.

În continuare, recurenta a arătat că neconstituţionalitatea unei dispoziţii legale poate fi invocată în orice fază a litigiului indiferent de obiect.

Prin interpretarea eronată a prevederilor art. 453 alin. (1) din C. proc. civ. instanţele de judecată au creat neconstituţionalitatea acestui text de lege, care nu poate fi înlăturată decât prin a face cunoscută situaţia Curţii Constituţionale.

De altfel, dacă instanţa de judecată avea vreo nelămurire cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ. trebuia să sesizeze Curtea Constituţională a României, în raport cu prevederile Legii nr. 47/1992.

În final s-a arătat că fondurile statului sunt protejate atât de Constituţie, prin art. 139 alin. (3), cât şi prin art. 307 C. pen., astfel că nimeni nu are dreptul de a schimba destinaţia banilor cu atât mai puţin intimatul ori instanţele de judecată.

3. Intimatul Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Iaşi, prin întâmpinarea depusă la dosar, a invocat excepţia nulităţii recursului, în raport cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., pentru lipsa motivelor de nelegalitate reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din acelaşi Cod.

Pe fondul recursului s-a solicitat respingerea acestuia şi obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

4. Înalta Curte a luat în examinare excepţia nulităţii recursului, în conformitate cu prevederile art. 248 C. proc. civ., reţinând următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) din acelaşi Cod, "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. reglementează sancţiunea nemotivării recursului în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Astfel, pentru a se putea considera că recursul este motivat, partea care a exercitat calea de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă se aduc critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi se arată în ce constau greşelile de judecată săvârşite de către instanţă, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ., aceasta, întrucât recursul nu este o cale de atac devolutivă, astfel că partea trebuie să îşi exprime nemulţumirea în tiparele fixate de lege.

În speţă, se constată că recurenta A. nu a dezvoltat critici ce ar putea face posibilă încadrarea în motivele de recurs prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., în raport cu soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., aceasta limitându-se la susţinerea că sunt îndeplinite condiţiile art. 29 alin. (1-3) din Legea nr. 47/1992, având în vedere că obligarea sa la plata unor cheltuieli de judecată nu ar avea legătură cu raportul juridic litigios, precum şi faptul că prin interpretarea eronată a prevederilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ. instanţele au creat neconstituţionalitatea normei de drept evocate.

Aşadar, în lipsa unor motive de nelegalitate prin care să se arate greşelile imputate instanţei cu privire la soluţia de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., pentru a se putea exercita controlul judiciar, Înalta Curte urmează să aplice sancţiunea nulităţii recursului, prevăzută de dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

În baza dispoziţiilor art. 453 C. proc. civ., recurenta A. va fi obligată către intimatul Centru Regional de Transfuzie Iaşi să achite suma de 800 de RON cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, potrivit OP din 6 martie 2019, aflat la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei civile nr. 869/2018 din 18 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, cu privire la dispoziţia de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.

Obligă recurenta A. să achite intimatului Centru Regional de Transfuzie Iaşi suma de 800 de RON cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 aprilie 2019.