Competence conflict in execution challenges: application of specific enforcement court jurisdiction over general multi-claim jurisdiction rules

Şedinţa publică din data de 26 martie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 18 aprilie 2018 pe rolul Judecătoriei Piatra-Neamţ, secţia Civilă sub nr. x/2018, contestatoarea COMPANIA JUDEŢEANĂ APA SERV S.A. NEAMŢ a solicitat, în contradictoriu cu intimatul A., în esenţă, anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul nr. x/2018 al B.E.J. B., întoarcerea executării silite şi obligarea salariatului A. la plata sumei de 10.361,50 RON, precum şi anularea raportului de expertiză întocmit de expert C..

La 18 septembrie 2018 contestatoarea a depus la dosar o cerere, arătând că înţelege să formuleze contestaţie şi cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 94/2018 din 25 ianuarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă în dosarul nr. x/2017.

Prin sentinţa civilă nr. 4272 din 26 octombrie 2018, Judecătoria Piatra-Neamţ, secţia Civilă a admis excepţia propriei necompetenţe materiale în soluţionarea pricinii astfel cum a fost precizată de contestatoare şi a declinat competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bacău.

Pentru a hotărî astfel, instanţa iniţial sesizată a reţinut, în esenţă, că acţiunea precizată este una complexă, având două capete de cerere principale, respectiv contestaţie la titlu şi contestaţie la executare şi un capăt de cerere accesoriu, constând în întoarcerea executării silite.

Astfel, având în vedere obiectul multiplu al acţiunii deduse judecăţii, pentru care legiuitorul a instituit norme distincte, între care au fost enumerate dispoziţiile art. 714 alin. (1) şi (3), art. 651 alin. (1) şi art. 724 alin. (1) C. proc. civ., ce statuează competenţa mai multor instanţe, Judecătoria Piatra-Neamţ a făcut aplicarea art. 99 alin. (2) şi art. 123 alin. (1) din acelaşi Cod, reţinând că petitele principale se află într-o strânsă legătură, în contextul în care motivele invocate în susţinerea solicitării de anulare a actelor de executare vizează exclusiv interpretarea dispoziţiilor cuprinse în titlurile executorii în baza cărora a fost demarată executarea silită.

Faţă de această concluzie, instanţa iniţial învestită a notat că operează un caz de prorogare legală de competenţă, în temeiul conexităţii dintre pretenţiile formulate pe cale principală, prin intermediul aceleiaşi cereri de chemare în judecată.

Prin urmare, raportat la împrejurarea că titlul executoriu a cărui lămurire a fost solicitată de contestatoare a fost pronunţat de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, Judecătoria Piatra-Neamţ a declinat competenţa de soluţionare în favoarea acestei instanţe.

Urmare a declinării, litigiul a fost înregistrat sub acelaşi număr de dosar pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, care, prin încheierea din 10 decembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018, a respins cererea de lămurire cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului deciziei civile nr. 94/2018 din 25 ianuarie 2018, dată de Curtea de Apel în dosarul nr. x/2017 şi a restituit dosarul instanţei de executare.

Pentru a dispune în acest sens, faţă de prevederile art. 712 alin. (2) raportat la art. 443 C. proc. civ., curtea de apel a reţinut că acţiunea se soluţionează în camera de consiliu şi că este competentă numai în lămurirea titlului executoriu, competenţa de soluţionare a petitelor privind contestaţia la executare şi întoarcerea la executare aparţinând judecătoriei, ca instanţă de executare. Pentru aceste considerente, curtea a apreciat că numai din eroare Judecătoria Piatra-Neamţ a declinat instanţei prevăzute de art. 443 şi de art. 714 alin. (3) din C. proc. civ. întreg dosarul, fapt pentru care a dispus restituirea acestuia către instanţa de executare.

Reînregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra-Neamţ, secţia I civilă sub acelaşi număr de dosar, cauza a fost soluţionată prin sentinţa civilă nr. 858 din 1 martie 2019, în sensul constatării conflictului negativ de competenţă, al suspendării judecăţii şi al înaintării dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pe rolul secţiei a II-a Civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cauza a fost înregistrată la 13 martie 2019.

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului negativ de competenţă ivit între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ. va pronunţa regulatorul de competenţă în favoarea Judecătoriei Piatra-Neamţ, pentru următoarele considerente:

Prin cererea introductivă precizată, contestatoarea COMPANIA JUDEŢEANĂ APA SERV S.A. NEAMŢ a învestit Judecătoria Piatra-Neamţ cu două capete de cerere principale, constând în contestaţie la titlu - calificată de curtea de apel drept cerere de lămurire dispozitiv - şi contestaţie la executare, precum şi cu un petit accesoriu la aceasta din urmă, privind întoarcerea executării silite.

Potrivit dispoziţiilor art. 714 alin. (3) C. proc. civ. "contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută".

Potrivit art. 443 alin. (1). C. proc. civ., cererea privind lămurirea hotărârii este de competenţa instanţei care a pronunţat respectiva hotărâre

Conform art. 714 alin. (1) C. proc. civ., "contestaţia se introduce la instanţa de executare", iar potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., "instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

Totodată, prevederile art. 724 alin. (1) C. proc. civ. statuează că instanţei judecătoreşti care a desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea silită, respectiv, instanţei de executare îi revine competenţa de soluţionare a cererii de întoarcere a executării.

Din coroborarea textelor legale precitate, care reglementează competenţa materială de soluţionare a fiecărei cereri ce formează obiectul acţiunii pendinte, rezultă că, în speţă, competenţa de soluţionare a contestaţiei la titlu/cererii de lămurire a hotărârii revine Curţii de Apel Bacău, care a pronunţat titlul executoriu a cărui lămurire s-a solicitat, respectiv decizia civilă nr. 94/2018 din 25 ianuarie 2018, dată în dosarul nr. x/2017 şi care a şi soluţionat această cerere prin încheierea de la 10 decembrie 2018.

Este adevărat că instanţa de apel, în situaţia în care a apreciat că nu îi revine competenţa de soluţionare a contestaţiei la executarea propriu zisă şi a cererii de întoarcere a executării, avea posibilitatea de a disjunge soluţionarea acestor cereri şi de a declanşa ea însăşi conflictul negativ de competenţă.

Procedând într-o manieră improprie, curtea de apel a pus judecătoria în situaţia de a constata ivit conflictul de competenţă şi de a sesiza Înalta Curte, sens în care instanţa supremă constată că în esenţă două instanţe s-au declarat deopotrivă necompetente în soluţionarea pricinii, aşadar sunt întrunite premisele de pronunţare a regulatorului de competenţă, asupra căruia reţine următoarele:

În ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare şi a cererii de întoarcere a executării silite, aceasta revine, conform art. 714 alin. (1), coroborat cu art. 724 alin. (1) C. proc. civ., instanţei de executare, care în speţă este, conform art. 651 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoria Piatra-Neamţ, instanţa în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul intimatul A., aşa cum rezultă din cererea de începere a executării silite adresate de acesta către B.E.J. B. în dosarul nr. x/2018, cerere aflată la fila x din volumul I al dosarului judecătoriei.

Este adevărat că, potrivit art. 99 alin. (2) C. proc. civ., determinantă în stabilirea competenţei de soluţionare a acţiunii având mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, este pretenţia care atrage competenţa instanţei de grad mai înalt.

Cu toate acestea, instanţa supremă impune concluzia că în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., întrucât în materia executării silite funcţionează reguli derogatorii de competenţă, de ordine publică, aplicabile prioritar potrivit principiului de drept specialia generalibus derogant.

Prin urmare, faţă de dispoziţiile legale sus-menţionate, respectiv art. 714 alin. (1), coroborat cu art. 724 alin. (1) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a contestaţiei la executarea propriu zisă şi a întoarcerii executării silite revine instanţei de executare, care, conform art. 651 alin. (1) C. proc. civ., în speţă este Judecătoria Piatra-Neamţ, în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul intimatul A..

Având în vedere considerentele anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ. competenţa de soluţionare a litigiului va fi stabilită în favoarea Judecătoriei Piatra-Neamţ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra-Neamţ.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 martie 2019.