Negative jurisdictional conflict resolved: Pitești District Court competent for provisional injunction

Şedinţa publică din data de 26 martie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 7 septembrie 2018 pe rolul Judecătoriei Piteşti, secţia Civilă sub nr. x/2018, reclamanta A. S.A. a solicitat, pe cale de ordonanţă preşedinţială, în contradictoriu cu pârâţii B. şi C., suspendarea executării sentinţei civile nr. 523 din 20 ianuarie 2017, pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr. x/2014, până la soluţionarea recursului declarat în cauză.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 992 C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 5678 din 17 septembrie 2018, Judecătoria Piteşti, secţia Civilă a admis excepţia propriei necompetenţe materiale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş.

Pentru a hotărî astfel, instanţa iniţial sesizată a dat eficienţă dispoziţiilor art. 450 alin. (1)-(3) C. proc. civ., notând că cererea de suspendare a executării sentinţei atacate se judecă de către instanţa învestită cu soluţionarea căii de atac declarate împotriva acesteia, iar nu de instanţa care a pronunţat hotărârea atacată.

În considerarea acestor argumente, a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Argeş, instanţa învestită cu soluţionarea apelului declarat împotriva sentinţei civile nr. 523 din 20 ianuarie 2017 a Judecătoriei Piteşti, secţia Civilă.

La 25 septembrie 2018, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş, secţia Civilă sub acelaşi număr de dosar.

Prin decizia nr. 4592/2018 din 31 octombrie 2018, tribunalul a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti.

Pentru a decide în acest sens, tribunalul a dat eficienţă aceloraşi norme legale, respectiv art. 450 alin. (1)-(3) C. proc. civ., constatând că apelul declarat împotriva sentinţei a cărei suspendare provizorie a executării se solicită a fost soluţionat prin decizia civilă nr. 2680 din 12 iunie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2014, precum şi că împotriva acestei din urmă hotărâri a fost exercitată calea de atac a recursului.

Pentru aceste considerente, a reţinut că, în speţă, competenţa de soluţionare a cererii de suspendare aparţine instanţei de recurs.

Urmare a declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, care, prin încheierea din 28 noiembrie 2018 a admis excepţia necompetenţei sale materiale în soluţionarea cauzei, a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Piteşti şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a dispune astfel, curtea de apel a avut în vedere limitele învestirii instanţei iniţial sesizate şi principiul disponibilităţii, în condiţiile în care reclamanta a solicitat suspendarea provizorie a executării unei sentinţe civile în temeiul dispoziţiilor art. 998 C. proc. civ., care reglementează procedura ordonanţei preşedinţiale.

Astfel, în considerarea acestor argumente a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti, instanţa iniţial sesizată cu soluţionarea pricinii, a suspendat judecata şi a trimis dosarul instanţei supreme pentru soluţionarea conflictului.

Cauza a fost înregistrată pe rolul secţiei a II-a Civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 25 februarie 2019.

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului negativ de competenţă ivit între cele trei instanţe, care se declară succesiv necompetente în a judeca aceeaşi pricină şi dintre care ultima instanţă învestită a declinat competenţa în favoarea primei instanţe învestite, Înalta Curte apreciază întrunite premisele conflictului negativ de competenţă în condiţiile art. 133 pct. 2 teza a II-a şi, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă în favoarea Judecătoriei Piteşti, pentru următoarele considerente:

Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.

Competenţa materială presupune o delimitare pe verticală, pe linie ierarhică, între instanţe de grad diferit, sau între instanţe de drept comun şi instanţe speciale. Normele de competenţă materială sunt stabilite sub aspect funcţional (după felul atribuţiilor jurisdicţionale) şi sub aspect procesual (după obiectul, natura sau valoarea cauzelor).

Competenţa materială este reglementată de norme imperative şi deci părţile nu pot conveni, nici chiar cu încuviinţarea instanţei, să deroge de la aceste norme.

În speţă, verificarea actelor dosarului relevă faptul că reclamanta a învestit Judecătoria Piteşti la 7 septembrie 2018 cu o cerere formulată pe calea ordonanţei preşedinţiale, prin care a solicitat suspendarea provizorie a executării silite a unei hotărâri judecătoreşti pronunţate în primă instanţă de Judecătoria Piteşti.

În drept, autoarea cererii a invocat o normă specială de competenţă materială, respectiv dispoziţiile art. 998 C. proc. civ., potrivit cărora:

"cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului."

Astfel, voinţa părţii cu privire la calea procesuală aleasă este neechivocă, fiind expresia principiului disponibilităţii, în baza căruia instanţa statuează în limitele obiectului stabilit prin cererea de chemare în judecată, pronunţându-se asupra a tot ceea ce s-a cerut, dar în acelaşi timp doar asupra a ceea ce s-a cerut, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 22 alin. (6) C. proc. civ.

Acest principiu vizează dreptul părţilor de a dispune de soarta procesului prin sesizarea instanţei de judecată, prin stabilirea cadrului procesual, atât în privinţa părţilor, cât şi în privinţa obiectului şi a temeiurilor de drept, prin dreptul reclamantului de a renunţa la acţiune sau la dreptul subiectiv pretins, prin dreptul pârâtului de a achiesa la pretenţiile formulate de către reclamant, prin dreptul părţilor de a încheia o tranzacţie, de a exercita calea de atac ori de a achiesa la hotărârea pronunţată.

Or, în speţă, reclamanta nu a lăsat niciun dubiu asupra intenţiei sale, în contextul în care a sesizat Judecătoria Piteşti şi a motivat în fapt şi în drept cererea, subliniind că înţelege ca acesta să se judece în procedura ordonanţei preşedinţiale.

În susţinerea acestui raţionament este de remarcat şi faptul că, la data învestirii judecătoriei cu cererea evocată - 7 septembrie 2018, apelul declarat împotriva sentinţei a cărei suspendare provizorie a executării s-a solicitat fusese soluţionat prin decizia civilă nr. 2680 din 12 iunie 2018, pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia Civilă în dosarul nr. x/2014, ceea ce înlătură orice echivoc referitor la eventuala intenţie a autoarei de a solicita suspendarea executării silite a hotărârii primei instanţe în calea de atac a apelului sau a recursului.

Către aceeaşi concluzie converg şi cele statuate de prevederile art. 484 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora instanţa de recurs poate dispune suspendarea hotărârii atacate, astfel că în această cale procesuală obiectul suspendării îl poate constitui doar hotărârea recurată, respectiv decizia dată de instanţa de apel.

Or, în speţă, reclamanta nu a solicitat suspendarea executării deciziei date în apel, ce făcea obiectul căii extraordinare de atac, ci a sentinţei civile nr. 523 din 20 ianuarie 2017, pronunţate de Judecătoria Piteşti, secţia Civilă.

Pentru considerentele arătate mai sus, în aplicarea prevederilor art. 998 C. proc. civ., care prevăd că ordonanţa preşedinţială se introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului, având în vedere că reclamanta solicită suspendarea executării silite a unei hotărâri pronunţate de judecătorie în primă instanţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ. Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 martie 2019.