Revision of inadmissible cassation rejection in insurance commission and premium dispute denied as inadmissible
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the revision request filed by an insurance company against a September 2018 decision that had previously rejected its appeal for cassation as inadmissible, leaving the appellate decision in force, which obliged the original plaintiff (the insurance company) to pay the counterclaiming intermediary approximately 127,103 RON in commissions and late penalties. The dispute arose from a civil lawsuit concerning unpaid insurance premiums, late penalties, and a counterclaim for unremitted brokerage commissions and legal set-off under an insurance brokerage contract; the revision was attempted on the grounds that a subsequent Constitutional Court decision rendered the earlier appellate ruling unconstitutional, thereby allegedly making the appeal admissible. The court held that under Article 493(5) of the Code of Civil Procedure, decisions rendered by a filter panel rejecting an appeal for cassation as inadmissible are not subject to any form of legal remedy, including ordinary or extraordinary appeals; consequently, a revision under Article 509(1)(lI) is inadmissible because the underlying judgment from which one seeks to depart was rendered by a non-appealable filter panel, and recognizing such a remedy would violate the principle of legality.
Legislator headnote
AI generatedart. 119 C. proc. civ, art. 1617 C. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 27 din C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ; Revision of inadmissible cassation rejection in insurance commission and premium dispute denied as inadmissible: , au fost invocate prevederile art. 969, 1082, 1073 C. civ., art. 194 şi următoarele C. proc. civ. şi dispoziţiile Contractului de intermediere în asigurări nr. 447 din 22 septembrie 2009.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 22 martie 2019
Asupra cererii de revizuire de faţă,
Din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
I. 1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, sub nr. x/2014 la 13 noiembrie 2014, reclamanta S.C. A. S.A. a chemat în judecată pe pârâta S.C. B. S.R.L., solicitând:
- obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 76.234,49 RON reprezentând prime de asigurare încasate de pârâtă, dar nedepuse la societatea reclamantă;
- obligarea pârâtei la plata sumei de 102.616.12 RON reprezentând penalităţi de întârziere de 0.5% pe zi de întârziere, calculate la primele de asigurare încasate şi nedepuse conform prevederilor art. 7.1 din Contractul de intermediere în asigurări nr. 447/22.09.2009, calculate până la data de 19.06.2014 şi în continuare până la data plăţii integrale;
- obligarea pârâtei la plata sumei de 410.218,76 RON reprezentând penalităţi de întârziere de 0.5% pe zi de întârziere, calculate la primele de asigurare depuse cu depăşirea termenului de depunere prevăzut în Contractul de intermediere în asigurări nr. 447/22.09.2009;
- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, au fost invocate prevederile art. 969, 1082, 1073 C. civ., art. 194 şi următoarele C. proc. civ. şi dispoziţiile Contractului de intermediere în asigurări nr. 447 din 22 septembrie 2009.
I.2. Pârâta S.C. B. S.R.L. a depus la dosar cerere reconvenţională, prin care a solicitat:
- obligarea reclamantei-pârâte la plata către pârâta-reclamantă a sumei în cuantum de 2007,91 RON, reprezentând contravaloarea comisioanelor neachitate şi faţă de care nu s-a solicitat, prin întâmpinare, compensaţia legală cu obligaţia de virare a primelor de asigurare scadente, comisioane pentru care a emis următoarele acte justificative: factura fiscală nr. x din 04.09.2014, factura fiscală nr. x din 19.09.2014, factura fiscală nr. x din 17.10.2014, factura fiscală nr. x din 22.10.2014 şi factura fiscală nr. x din 12.11.2014;
- obligarea reclamantei-pârâte la achitarea penalităţilor în cuantum de 126.003,92 RON şi calculate în conformitate cu prevederile art. 7 din Contractul de intermediere, de la data scadenţei facturii privind comisionul datorat pârâtei-reclamante, până la data plăţii acesteia sau până la data la care a operat compensaţia convenţională sau compensaţia legală după caz;
- constatarea existenţei unei creanţe în cuantum de 50.688,15 RON reprezentând comisionul datorat pârâtei-reclamante de reclamanta-pârâtă, pentru care au fost emise facturile indicate între poziţiile 168 şi 202 din Anexa A, datorie faţă de care a operat compensaţia legală cu creanţa solicitată de reclamanta-pârâtă în petitul principal,
- obligarea reclamantei-pârâte la suportarea cheltuielilor de judecată aferente.
În drept, au fost invocate prevederile art. 119 C. proc. civ., art. 1508, art. 1509 şi art. 1617 C. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 7409 din 22 noiembrie 2016, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis, în parte, cererea principală, a admis cererea reconventională, iar în urma compensării, a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 286.523,68 RON, instanţa dispunând compensarea cheltuielilor de judecată.
II. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta S.C. B. S.R.L.
Prin decizia nr. civilă nr. 1888/A din 1 noiembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis apelul declarat de către pârâta S.C. B. S.R.L.
A schimbat, în parte, sentinţa apelată, în sensul că, în urma compensării, a fost obligată reclamanta S.C. A. S.A. la plata către pârâta S.C. B. S.R.L. a sumei de 127.103,26 RON, cu titlu de comisioane şi penalităţi de întârziere.
A menţinut, în rest sentinţa apelată.
A obligat intimata-reclamantă să plătească apelantei-pârâte suma de 6.470,23 RON, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în apel
III. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.A., în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi casarea deciziei atacate.
Prin decizia nr. 3366 din 18 septembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.A. împotriva deciziei nr. 1888/A din 1 noiembrie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.
IV. Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire reclamanta S.C. A. S.A., solicitând admiterea cererii de revizuire, schimbarea în tot a deciziei atacate, iar în rejudecare, să fie admis recursul astfel cum a fost formulat.
În motivare, revizuenta a susţinut, în esenţă, că în speţă este admisibilă calea de atac a recursului, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 874 din 18.12.2018 prin care Curtea Constituţională a României a admis excepţia de neconstituţionalitate invocată şi a constatat că prevederile art. 27 din C. proc. civ., în interpretarea dată prin decizia nr. 52 din 18.07.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituţionale.
A susţinut că în speţă devin incidente dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. ll din C. proc. civ., ce prevăd ca revizuirea poate fi cerută în cazul în care "după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională prevederea care a făcut obiectul acelei excepţii".
Prin urmare, având în vedere că decizia nr. 1888/A a fost pronunţată la data de 1 noiembrie 2017, ulterior publicării deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 369/30.05.2017 în Monitorul Oficial al României nr. 582/20.07.2017, revizuenta a apreciat că devine admisibilă calea de atac a recursului, motiv pentru care se impune admiterea cererii de revizuire formulate.
Intimata S.C. B. S.R.L. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă.
V. Analizând actele dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că cererea de revizuire este inadmisibilă:
Din perspectiva dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia pronunţată în completul de filtru prin care recursul este respins ca inadmisibil, anulat sau este respins pentru că nu îndeplineşte condiţiile de formă sau pentru că motivele de casare invocate şi dezvoltate nu se încadrează în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., nu este supusă niciunei căi de atac.
Sintagma folosită de legiuitor "nu este supusă niciunei căi de atac" cuprinde atât căile ordinare, cât şi pe cele extraordinare de atac, din modul în care este redactat textul rezultând că legea nu face nicio distincţie între acestea.
Or, unde legea nu distinge, nici judecătorul nu poate face vreo distincţie (ubi lex non distinguet, nec nos distinguere debemus).
Prin dispoziţiile art. 10 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părţilor îndeplinirea actelor de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau judecător.
Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceeaşi pentru subiecţii de drept aflaţi în situaţii identice.
Din dispoziţiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiţii ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, legea instituie şi cerinţa existenţei unei hotărâri susceptibile a fi supusă controlului judiciar prin exercitarea respectivei căi de atac.
Se constată însă că în speţă, hotărârea ce face obiectul revizuirii a fost pronunţată în completul de filtru, în condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., recursul fiind respins ca inadmisibil printr-o decizie care nu este supusă niciunei căi de atac.
Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii, precum şi al principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
În consecinţă, în considerarea dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., conform cărora dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi a faptelor pe care se întemeiază, prin raportare la art. 457 alin. (1) din acelaşi cod, potrivit căruia:
"hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta...", Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. S.A. împotriva deciziei nr. 3366 din 18 septembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. S.A. împotriva deciziei nr. 3366 din 18 septembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2014.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 martie 2019.