Inadmissibility of appeal against revocation decision concerning Group I work classification due to finality of underlying appellate judgment
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal as inadmissible, leaving the lower court’s decision to reject the revocation request in force. The dispute centered on a civil revocation request filed by an individual against a final Court of Appeal decision that had dismissed his action to establish 100% Group I work classification; the appellant argued the lower court erred in deeming his request inadmissible due to a citation of the wrong procedural code article and by finding that the "new documents" (job descriptions) were not validly discovered via force majeure. The decisive legal basis was the principle of legality of appellate routes and Article 328(1) of the Civil Procedure Code, which stipulates that the appeal route available for a revocation decision is the same as for the original judgment being challenged; because the original judgment was a final Court of Appeal decision, it was not subject to appeal under Article 299, and the revocation decision itself was considered a final, irrevocable act not appealable to the High Court.
Legislator headnote
AI generatedart. 509 pct. 5 C. proc. civ, art. 324 pct. 4 C. proc. civ, art. 322 pct. 5 C. proc. civ, art. 137 C. proc. civ, art. 328 alin. (1) C. proc. civ, art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ; Inadmissibility of appeal against revocation decision concerning Group I work classification due to finality of underlying appellate judgment: Analizând cu prioritate excepţia tardivităţii cererii de revizuire, instanţa a constatat-o neîntemeiată, faţă de dispoziţiile art. 324 pct. 4 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1513/09.02.2012, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2011 s-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul A., împotriva Sentinţei civile nr. 7895/24.11.2011, pronunţată de Tribunalul Gorj, în Dosar nr. x/2011, în contradictoriu cu intimata pârâtă S.C. B. S.A., având ca obiect acţiune în constatare.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire revizuentul A. solicitând admiterea cererii de revizuire, schimbarea în tot a deciziei supusă revizuirii, rejudecarea fondului, în sensul admiterii recursului care este susţinut şi prin fişa postului întocmită la data de 01.10.1983, fişa postului întocmită la data de 29.04.1994 împotriva Sentinţei nr. 7895/2011 pronunţată de Tribunalul Gorj; să se recunoască prin cererea de revizuire că a lucrat în gr. I de muncă în procent de 100% în perioada 10.08.1974 - 01.04.2001 şi obligarea S.C. B. S.A. să-i elibereze o adeverinţă în acest sens.
În drept s-au invocat dispoz. art. 509 pct. 5 C. proc. civ.
Intimata S.C. B. S.A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, invocând şi excepţiile tardivităţii şi inadmisibilităţii cererii de revizuire.
Prin Decizia nr. 695 din 04 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, cererea de revizuire a fost respinsă ca inadmisibilă.
Analizând cu prioritate excepţia tardivităţii cererii de revizuire, instanţa a constatat-o neîntemeiată, faţă de dispoziţiile art. 324 pct. 4 C. proc. civ.
Cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire, instanţa a reţinut, în esenţă, că revizuentul îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., şi că, în speţa pendinte, revizuentul invocă faptul că este în posesia următoarelor înscrisuri noi: Fisa post întocmita la data de 01.10.1983, Fisa post întocmită la data de 29.04.1994, fata de care avea cunoştinţă dar care nu au fost folosite în proces, dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor.
S-a arătat că, după cum s-a decis şi în jurisprudenţă, nu constituie motiv de revizuire descoperirea oricăror acte, ci numai a celor reţinute de partea potrivnică sau a celor ce nu au putut fi procurate din cauză de forţă majoră.
Or, a reţinut instanţa, revizuentul recunoaşte că avea cunoştinţă de actele în discuţie, dar nu putut să le folosească în proces, dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, împrejurare care nu a fost identificată în mod concret, fiind de menţionat că ambele fişe de post poartă semnătura reclamantului, deci erau în mod clar cunoscute de către acesta.
Pe de altă parte, instanţa a arătat că revizuentul nu justifică nici cazul de forţă majoră care l-a împiedicat a procura actul în discuţie, de vreme ce se putea solicita instanţei administrarea probei cu înscrisuri reprezentate de fişele de post ale reclamantului.
În ceea ce priveşte Scrisoarea medicală eliberată de Institutul pentru boli cardiovasculare "Prof. Dr. C. C. Iliescu" Spitalul Fundeni Bucureşti, la data de 25.05.2018, instanţa a reţinut că aceasta nu exista la momentul judecării procesului şi, prin urmare nu ar putea constitui un act apt a justifica un motiv de revizuire în sensul art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
Cu privire la celelalte apărări formulate prin cererea de revizuire s-a reţinut că acestea se raportează la fondul litigiului, care nu poate fi cercetat în condiţiile prevăzute de art. 137 C. proc. civ., dată fiind soluţia de admitere a excepţiei inadmisibilităţii cererii.
Împotriva Deciziei nr. 695 din 04 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, revizuentul A. a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate, iar prin hotărârea ce se va pronunţa să se judece în fond cererea de revizuire în sensul admiterii acesteia, cu consecinţa schimbării în tot a hotărârii supusă revizuirii şi admiterea recursului împotriva Sentinţei civile nr. 7895/2011, pronunţată de Tribunalul Gorj, recunoaşterea prin hotărârea de recurs a dreptului său legitim pentru grupa I de muncă în procent de 100% cu obligarea S.C.B. S.A. să îi elibereze o adeverinţă în acest sens.
În esenţă, recurentul a susţinut că, prin decizia recurată, i s-a adus o vătămare în drepturile sale legitime în sensul că instanţa a refuzat să cerceteze fondul litigiului pe considerentul că cererea de revizuire a fost motivată pe dispoziţiile art. 509 pct. 5 noul C. proc. civ. şi nu pe art. 322 pct. 5 din vechiul cod.
S-a susţinut că, dacă în mod greşit a formulat cererea de revizuire pe baza art. 509 pct. 5 noul C. proc. civ., această greşeală a sa se putea îndrepta de Preşedintele sau judecătorul care a acordat termenul de judecată, care, potrivit legii, avea dreptul să verifice legalitatea şi să îi comunice în scris că cererea de revizuire trebuie completată cu art. 322 pct. 5, având în vedere că cererea de revizuire a fost înaintată prin poştă.
De asemenea, a arătat că această greşeală se putea îndrepta şi de prima instanţă, care avea obligaţia să îl informeze că pentru judecarea în fond a revizuirii se impune să formuleze o cerere în faţa instanţei de judecare a procesului în baza art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
Intimata S.C. B. S.A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs ca inadmisibilă.
Analizând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată, din oficiu, în raport de dispoziţiile art. 137 şi art. 299 cu referire la art. 328 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată şi, pe cale de consecinţă, va respinge recursul, ca inadmisibil, pentru considerente care succed:
În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătoreşti, exercitarea acestora şi efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalităţii căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituţional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac şi exercitarea lor în condiţiile legii, potrivit cu natura şi scopul lor şi într-o anumită ordine.
Se reţine că instanţa nu are posibilitatea de a considera ca admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părţi netemeinică sau nelegală, ci are obligaţia de a analiza căile de atac în limitele şi cu respectarea condiţiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenţei dreptului, recunoscut în preambulul Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi, implicit, a principiului securităţii raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre irevocabilă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres şi limitativ stabilite de lege.
Potrivit dispoziţiilor art. 328 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
În speţă, hotărârea a cărei revizuire s-a solicitat, este Decizia civilă nr. 1513/09.02.2012, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în recurs, prin urmare irevocabilă, conform dispoziţiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., deci nesusceptibilă de recurs în raport de prevederile art. 299 C. proc. civ., potrivit cărora "sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, precum şi cele date în apel".
Astfel, Decizia nr. 695 din 04 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, care formează obiectului recursului de faţă, este o hotărâre irevocabilă în sensul art. 377 alin. (2) pct. 5 C. proc. civ. care nu se încadrează între hotărârile menţionate de art. 299 alin. (1) C. proc. civ., ce pot fi atacate cu recurs.
În consecinţă, având în vedere dispoziţiile legale anterior evocate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 695 din 04 octombrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, va fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 695 din 04 octombrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 ianuarie 2019.
GGC - NN