Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 590/2019 AI generated

Recruitment challenge dismissed for lack of current interest following binding constitutional ruling on procedural provisions

Case Number Decizia nr. 590/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as lacking interest (lis pendens/lack of standing), thereby upholding the Court of Appeal's earlier ruling that had dismissed the appellant's request to refer a constitutional exception to the Constitutional Court. The dispute concerned the admissibility of a claim seeking to challenge the unconstitutionality of Article 27 of the Civil Procedure Code and related provisions, in the context of the temporal application of Constitutional Court Decision No. 369/2017 regarding Article XVIII(2) of Law No. 2/2013. The decisive legal basis for the dismissal was the subsequent issuance of Constitutional Court Decision No. 454/2018, which definitively established that the contested provisions were inapplicable or unconstitutional; the High Court ruled that the existence of this binding constitutional interpretation rendered the appellant's procedural interest obsolete and the appeal moot, citing Articles 32(1)(d) and 33 of the Civil Procedure Code regarding the requirement for a current, legitimate, and practical interest in pursuing civil litigation.

Legislator headnote

AI generated

art. 499 C. proc. civ, art. 27 C. proc. civ, art. 518 C. proc. civ, art. 413 C. proc. civ, art. 27 din C. proc. civ, art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992; Recruitment challenge dismissed for lack of current interest following binding constitutional ruling on procedural provisions: În cauza de faţă, cererea a fost formulată pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor regăsite în Noul C. proc. civ., art. 521 alin. (3) şi (4), raportat la art. 518, dar şi art. 27 din Noul C. proc. civ., toate acestea, prin raportare la Decizia Î.C.C.J. nr. 52/2018 pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin recursul formulat criticându-se soluţia pronunţată de Curtea de Apel Craiova, de respingere a cererii ca inadmisibilă.

Keywords

AI generated
procedural requirement standing to appeal Civil Procedure Code current practical interest choice of recruitment procedure duty to seek employment

Cited Legislation

AI generated

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 21 martie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, prin încheierea de şedinţă publică de la 16 octombrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2017, a respins cererea de suspendare a judecăţii cauzei până la soluţionarea dosarului nr. x/2018 aflat pe rolul Î.C.C.J.; a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 C. proc. civ. şi a Deciziei ÎCCJ nr. 52/2018, precum şi a dispoziţiilor art. 521 alin. (3) şi (4) şi art. 518 C. proc. civ., ca inadmisibilă; a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea art. 1033 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. şi a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a art. 1033 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., în raport de art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 126 alin. (3) din Constituţia României, excepţie invocată de recurentul A.; a respins cererea de suspendare a judecăţii cauzei în raport de art. 413 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs, în termen, recurentul A., la data de 19 decembrie 2016, solicitând admiterea recursului, şi, admiterea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 C. proc. civ. şi a Deciziei Î.C.C.J. nr. 52/2018, precum şi a dispoziţiilor art. 521 alin. (3) şi (4) şi art. 518 C. proc. civ.

Legal citată, intimata B. I.F.N. S.A. BUCUREŞTI, căreia i s-a comunicat recursul, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat: respingerea recursului şi înlăturarea apărărilor formulate de recurent, ca neîntemeiate; respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, şi admiterea cererii sale, aşa cm a fost formulată.

Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte constată că, potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 din Noul C. proc. civ., una dintre cele patru condiţii de exercitare a acţiunii civile rezidă în justificarea unui interes. Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, nu doar cu prilejul promovării acţiunii sau formulării căii de atac.

În cauza de faţă, cererea a fost formulată pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor regăsite în Noul C. proc. civ., art. 521 alin. (3) şi (4), raportat la art. 518, dar şi art. 27 din Noul C. proc. civ., toate acestea, prin raportare la Decizia Î.C.C.J. nr. 52/2018 pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin recursul formulat criticându-se soluţia pronunţată de Curtea de Apel Craiova, de respingere a cererii ca inadmisibilă.

Prin decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în dosar nr. x/2018, s-au admis sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2014 şi Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă în dosarul nr. x/2018, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, s-a stabilit că:

"În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 27 din C. proc. civ., cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituţia României, efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 se produc cu privire la hotărârile judecătoreşti pronunţate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 RON inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017)".

Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 17 iulie 2018.

Ulterior publicării acestei din urmă decizii în Monitorul Oficial, Curtea Constituţională a pronunţat decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial la 1 octombrie 2018, în cuprinsul considerentelor căreia, s-a reţinut, în esenţă, că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a condiţionat aplicarea deciziei Curţii Constituţionale nr. 369/2017 de pornirea procesului civil după publicarea acestei decizii, deşi nu avea competenţa să se pronunţe în legătură cu efectele deciziei Curţii Constituţionale sau să dea dezlegări obligatorii care să contravină deciziilor Curţii Constituţionale, astfel încât, în urma pronunţării şi publicării deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, nu devin incidente prevederile art. 27 C. proc. civ. în privinţa art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013.

Cum caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale priveşte atât dispozitivul, cât şi considerentele pe care acesta se sprijină, rezultă că verificarea admisibilităţii recursului declarat în prezenta cauză presupune respectarea celor statuate de Curtea Constituţională prin decizia nr. 369 din 30 mai 2017 şi decizia nr. 454 din 4 iulie 2018.

Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018 a Curţii Constituţionale, prin care s-a reţinut că în privinţa art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 nu devin incidente prevederile art. 27 C. proc. civ., astfel încât, dezlegarea dată de Înalta Curte prin decizia nr. 52/2018 din 18 iunie 2018 contravine deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, este obligatorie pentru instanţele judecătoreşti.

Chiar dacă prin decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, Curtea Constituţională s-a pronunţat într-un control de neconstituţionalitate a priori, această decizie are caracter general obligatoriu pentru toate subiectele de drept, în temeiul art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, astfel încât instanţele judecătoreşti au obligaţia să o respecte în integralitate în procesul de aplicare a legii.

Cum, între timp, instanţa de control constituţional s-a pronunţat asupra aspectului de neconstituţionalitate a prevederilor invocate de recurent, interesul pentru exercitarea recursului împotriva încheierii prin care s-a soluţionat atare cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor arătate, nu mai este actual, întrucât, aşa cum s-a arătat mai sus, a fost constatat deja caracterul neconstituţional al acestora, prin Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018 pronunţată de Curtea Constituţională, care, conform legii, îşi produce efectele.

Or, câtă vreme Curtea Constituţională a analizat prevederile ce fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate invocate, demersul recurentului de a ataca încheierea Curţii de Apel astfel pronunţate, este inutil, întrucât, lipseşte folosul practic pentru o astfel de conduită procesuală.

Interesul procesual este o cerinţă a oricărui demers iniţiat în justiţie ce trebuie a se verifica pe întreaga durată a derulării procesului civil, el trebuind să fie personal, actual şi legitim, iar nu mediat, eventual, nelegitim sau pur teoretic, condiţii care nu se verifică în ce priveşte recursul declarat de recurentul A..

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, găsind că recursul declarat de recurentul A. a devenit lipsit de interes, ceea ce face, astfel, inutilă în tot cercetarea în fond a recursului, văzând şi dispoziţiile art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 din Noul C. proc. civ., raportat la art. 248 alin. (1) din acelaşi Cod, va respinge recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii de şedinţă publică din 16 octombrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 martie 2019.