Supreme Court annulment of civil appeal in cassation due to failure to classify grounds within statutory illegality categories, barring re-evaluation of evidence and unreasonableness claims.
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Judicature and Cassation annulled the appeal in cassation filed by the defendant against the Court of Appeal’s judgment, thereby leaving in force the appellate decision that ordered the defendant to pay the claimant approximately 1.81 million RON, plus inflation adjustments and litigation costs, in a commercial dispute over the price of mustard seeds, herbicides, and services. The case involved a claim for payment which was initially admitted by the first instance and partially modified on appeal, with the defendant’s final challenge focused on procedural compliance rather than substantive legal error. The decisive legal basis for the annulment was the application of Articles 486 and 489 of the New Civil Procedure Code, which mandate that an appeal in cassation must expressly invoke and structure its grounds within the specific, limited categories of illegality defined by Article 488; the court found that the appellant’s arguments merely attempted to re-evaluate the evidence and factual findings of the lower courts—a matter of unreasonableness excluded from cassation review—and failed to properly classify any valid legal criticism under the statutory grounds for annulment.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (3) C. proc. civ, art. 486 alin. (3) din C. proc. civ, art. 304 C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ; Supreme Court annulment of civil appeal in cassation due to failure to classify grounds within statutory illegality categories, barring re-evaluation of evidence and unreasonableness claims: În conformitate cu prevederile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ. "Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii", art. 489 alin. (2) din acelaşi cod prevăzând că sancţiunea nulităţii intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ la data de 21.10.2013 sub nr. x/2013, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta S.C. B. S.R.L., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligată pârâta la plata sumei de 551.610,96 RON, actualizată în funcţie de indicele preţurilor de consum la data executării efective, reprezentând contravaloare sămânţă muştar, ierbicide, prestări servicii.
La data de 21.11.2013, reclamanta şi-a majorat cuantumul pretenţiilor, cu suma de 426.042,1 RON, o nouă majorare a pretenţiilor fiind făcută de către reclamantă, aşa cum reiese din încheierea de şedinţă din 19.02.2014, cu suma de 498.029,55 RON.
Prin Sentinţa civilă nr. 41/COM din 13 mai 2015, pronunţată de Tribunalul Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis acţiunea reclamantei S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L. A fost obligată pârâta S.C. B. S.R.L. să plătească reclamantei S.C. A. S.R.L. suma de 1.829.984,51 RON, cu titlu de preţ, actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii efective. A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 20.367,11 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, fiind menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Prin Decizia nr. 637 din 23 mai 2016, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, a admis apelul, schimbând, în parte, sentinţa apelată în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 1.814.464,34 RON actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.
Împotriva acestei decizii, pârâta S.C. B. S.R.L. prin administrator judiciar C. I.P.U.R.L. a declarat recurs.
A fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, concluzia raportorului fiind în sensul că soluţia preconizată este aceea de anulare a recursului.
Completul de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus, prin încheierea din 17 octombrie 2018, comunicarea acestuia părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere.
Recurenta a depus punct de vedere cu privire la raport.
Analizând recursul sub aspectul îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din noul C. proc. civ., având în vedere şi dispoziţiile art. 499 din acelaşi cod, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor imperative ale textului legal mai sus arătat, cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, aceste obligaţii nefiind îndeplinite de către recurent.
În conformitate cu prevederile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ. "Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii", art. 489 alin. (2) din acelaşi cod prevăzând că sancţiunea nulităţii intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.
Aşa fiind, încadrarea motivelor de recurs în cele enumerate de lege este o cerinţă care consacră legislativ o practică îndelungată şi stabilă a instanţelor judecătoreşti, în condiţiile în care şi sub imperiul vechii legi de procedură sancţiunea nulităţii exista şi era reglementată atunci când, nefiind structurate, criticile din recurs nu puteau fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ. de la 1865.
Din dispoziţiile imperative ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., se reţine că instanţele au obligaţia de a verifica dacă motivele invocate de recurent se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488, iar dacă această cerinţă nu este îndeplinită, operează sancţiunea nulităţii recursului.
Simpla nemulţumire a părţii cu privire la hotărârea pronunţată nu este suficientă, fiind necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puţin unul din motivele prevăzute expres şi limitativ de lege.
Susţinerile recurentei nu pot face obiectul controlului judiciar în recurs, reprezentând aspecte de netemeinicie a hotărârii atacate, urmărindu-se o reapreciere a probelor administrate în cauză, respectiv înscrisuri, expertize judiciare şi martori fapt ce excede motivelor de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., acestea situându-se în afara competenţelor instanţei de recurs.
Nu se poate reţine nici omisiunea instanţei de a se pronunţa asupra motivului de apel ce viza acordarea cheltuielilor de judecată, în condiţiile în care pârâta nu a formulat o veritabilă critică pe acest aspect, ci o menţiune care se regăseşte după expunerea motivelor de apel, indicarea probelor şi a înscrisurilor anexate cererii.
Prin urmare, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va anula recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L. prin administrator judiciar C. I.P.U.R.L. împotriva Deciziei nr. 1060/2017 din 28 decembrie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L. prin administrator judiciar C. I.P.U.R.L. împotriva Deciziei nr. 1060/2017 din 28 decembrie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi 16 ianuarie 2019.
GGC - NN