Negative jurisdictional conflict resolved: enforcement challenge assigned to Piatra Neamț District Court; title challenge remains with Bacău Court of Appeal.

Şedinţa publică din data de 19 martie 2019

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 25 aprilie 2018 pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ, sub număr de dosar x/2018, contestatoarea Compania Judeţeană Apa Serv S.A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu intimatul A., anularea încheierii din 12 aprilie 2018 în dosarul nr. x/2018 al Biroului Judecătoresc B., prin care s-au stabilit cheltuieli de executare silită; anularea încheierii de încuviinţare a executării silite nr. 1020/2018 pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ, în dosarul nr. x/2018; anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul nr. x/2018, aflat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc B.; întoarcerea executării silite şi obligarea salariatului A. la plata sumei de 12132 RON; anularea raportului de expertiză efectuat de C..

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 632 şi urm., art. 663, art. 712 şi urm., art. 720-723 C. proc. civ.

La solicitarea instanţei de a depune lămuriri cu privire la obiectul cererii formulate contestatoarea a depus la 24.09.2018 o cerere arătând că înţelege a formula contestaţie şi cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească.

Prin sentinţa civilă nr. 4192 din 23 ianuarie 2018 pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ, în dosarul nr. x/2018, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe, invocată din oficiu, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Bacău.

În motivarea hotărârii, s-a reţinut că prezenta acţiune, aşa cum a fost precizată, este una complexă, având două capete principale de cerere, respectiv contestaţie la titlu, contestaţie la executare şi un capăt de cerere accesoriu, respectiv întoarcere executare.

În drept, instanţa a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 714 alin. (3) C. proc. civ. "contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută". De asemenea, potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., "Contestaţia se introduce la instanţa de executare", iar potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.". Nu în ultimul rând, instanţa reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 724 alin. (1) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cererii de întoarcere a executării revine instanţei judecătoreşti care a desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea silită, deci instanţei de executare.

În acest context, Judecătoria Piatra Neamţ a apreciat că devin incidente în cauză dispoziţiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt.

Aceasta întrucât, capetele principale de cerere se află într-o strânsă legătură, cu atât mai mult cu cât motivele invocate în susţinerea solicitării de anulare a actelor de executare vizează exclusiv interpretarea dispoziţiilor cuprinse în titlurile executorii în baza cărora a fost demarată executarea silită. Astfel, s-a arătat că în această ipoteză se instituie un caz de prorogare legală de competenţă, în temeiul conexităţii dintre pretenţiile formulate pe cale principală, prin intermediul aceleiaşi cereri de chemare în judecată.

Având în vedere precizările contestatoarei, instanţa a reţinut că titlul executoriu a cărui lămurire se cere a fost pronunţat de Curtea de Apel Bacău, respectiv decizia civilă nr. 11/2018 pronunţată în dosarul nr. x/2016.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă sub acelaşi număr de dosar.

Prin decizia nr. 2/2019 din 14 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă au fost disjunse capetele de cerere având ca obiect contestaţia la executare şi întoarcere executare silită şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a acestora în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ. Constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă, dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Prin aceeaşi decizie a fost respinsă ca nefondată contestaţia la titlu promovată de contestatoarea Compania Judeţeană Apa Serv S.A. Neamţ, în contradictoriu cu intimatul A..

Curtea de Apel Bacău a reţinut că nu este competentă să soluţioneze capetele de cerere referitoare la contestaţia la executare şi întoarcere executare, acestea fiind de competenţa instanţei de executare care este prima instanţă, respectiv Judecătoria Piatra Neamţ, doar contestaţia la titlu executoriu fiind de competenţa instanţei care l-a pronunţat, respectiv de competenţa Curţii de Apel Bacău.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ competenţa materială de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Se reţine că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ, Compania Judeţeană Apa Serv S.A. Neamţ a formulat contestaţie la executare. Ulterior contestatoarea a depus precizări, prin care a arătat că înţelege să formuleze şi contestaţie cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, respectiv a deciziei nr. 11 din 15 ianuarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bacău.

Urmare acestei precizări, Judecătoria Piatra Neamţ şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bacău fiind reţinută incidenţa dispoziţiilor art. 99 alin. (2) C. proc. civ.

Curtea de Apel Bacău a reţinut şi a soluţionat contestaţia cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ doar în ceea ce priveşte contestaţia la executare întemeiată pe art. 651 C. proc. civ.

Contestaţia la executare vizează nelegalitatea actelor efectuate de executorul judecătoresc, solicitându-se şi întoarcerea executării, iar, în speţă, în temeiul art. 712 alin. (3), şi nelegalitatea încheierii nr. 1020/2018 de încuviinţare a executării silite pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ, în timp ce contestaţia la titlu se raportează la pretinsa neclaritate a dispoziţiilor ce se execută. Mai mult, contestaţia la titlu comportă evaluarea clarităţii şi aplicarea unei hotărâri judecătoreşti pronunţate în apel, regulile aplicabile compunerii completului de judecată în ipoteza celor două cereri ale contestaţiei fiind diferite.

Dispoziţiile art. 718 alin. (1) C. proc. civ. prevăd, totodată, posibilitatea atacării doar cu apel a hotărârii dispuse în contestaţia la executare, în timp ce alin. (2) stabileşte că hotărârea prin care s-a soluţionat contestaţia la titlu este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea ce se execută.

Conform art. 651 alin. (1) C. proc. civ.:

"Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel", iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi text de lege:

"Instanţa de executare soluţionează contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe".

Potrivit art. 714 C. proc. civ., contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare.

Textul art. 712 alin. (3) C. proc. civ. prevede că după începerea executării silite, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condiţiilor legale - această dispoziţie făcând trimitere tot la competenţa instanţei de executare.

Există o singură derogare de la această normă, anume situaţia contestaţiei la titlu reglementată prin art. 712 alin. (2) C. proc. civ., care prin textul art. 714 alin. (3) din acelaşi cod trimite contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu în competenţa instanţei care a pronunţat hotărârea ce se execută (care în acest caz este Curtea de Apel Bacău).

Prin urmare, în condiţiile în care contestaţia la executare dedusă judecăţii vizează nelegalitatea actelor efectuate de executorul judecătoresc, solicitându-se şi întoarcerea executării, iar, în temeiul art. 712 alin. (3) C. proc. civ., şi nelegalitatea încheierii nr. 1020/2018 de încuviinţare a executării silite pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ, aceasta din urmă este instanţa de executare, respectiv instanţa competentă cu soluţionarea contestaţiei la executare.

Este de menţionat că, fiind vorba de o pricină referitoare la o contestaţie la executare, normele de competenţă teritoriale sunt norme juridice de ordine publică, de la care nu se poate deroga, prevederile art. 714 şi cele ale art. 651 C. proc. civ. instituind un caz de competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei de executare.

Chiar dacă în cauză, între contestaţia la executare şi contestaţia la titlu este o strânsă legătură, această regulă nu are aplicabilitate în cauză, întrucât normele care reglementează competenţa în privinţa celor două tipuri de contestaţii au caracter de excepţie, legiuitorul stabilind în mod expres competenţa pentru aceste acţiuni, în caz contrar s-ar ajunge ca instanţa de executare să nu mai soluţioneze contestaţiile la executare, prin simpla formulare şi a unei contestaţii la titlu, ceea ce contravine normelor de competenţă şi încalcă principiul instituit prin art. 122 C. proc. civ., potrivit căruia reguli noi de competenţă pot fi stabilite numai prin modificarea normelor C. proc. civ.

În plus, conform art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor date de curţile de apel. În situaţia în care curţile de apel ar ajunge să soluţioneze în primă instanţă contestaţii la executare, rezultă că ar reveni Înaltei Curţi soluţionarea apelului împotriva sentinţei date de Curtea de Apel, ceea ce contravine art. 97 pct. 1 C. proc. civ., întrucât Înalta Curte este competentă să soluţioneze doar recursuri.

În consecinţă, pentru considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 martie 2019.