Nullity of cassation appeal against unconstitutionality rejection for failure to submit grounds within 48-hour statutory deadline

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, sub Dosar nr. x/2017, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a solicitat anularea Deciziei nr. 131746 din 24 martie 2017 emisă de pârâtă în baza Legii nr. 223/2015, obligarea pârâtei să emită o decizie de calculare şi plata pensiei reclamantului în baza Legii nr. 7/2006 la pensie de serviciu.

Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin Sentinţa civilă nr. 8709/2017 din 4 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. x/2017 a respins ca neîntemeiată acţiunea reclamantului A. în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne.

Împotriva acestei sentinţe, reclamantul A. a declarat apel, iar prin încheierea din 9 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a dispus respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a Deciziei civile nr. 50/18.06.2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi s-a dispus suspendarea judecării apelului declarat de apelantul A. împotriva Sentinţei civile nr. 8709 din 4 decembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2017, până la soluţionarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a recursului declarat împotriva soluţiei de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.

Împotriva încheierii din 9 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, recurentul A. a declarat recurs, în temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 47/1992 republicată, solicitând admiterea recursului şi sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la art. 731 alin. (8) din acelaşi act normativ şi la art. 102 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, în interpretarea dată acestui text de lege de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - în Decizia nr. 50 din 18 iunie 2018, publicată în M.O. nr. 815/24.09.2018.

Totodată, recurentul precizează că motivele de recurs vor fi depuse separat în termenul de 30 de zile prevăzut de lege, după comunicarea încheierii instanţei, pentru a lua cunoştinţă de considerentele pe care se bazează hotărârea atacată.

Analizând recursul sub aspectul îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 489 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Recursul reclamantului A. a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 29 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 47/1992 rep, fiind declarat împotriva încheierii din 9 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin care s-a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a Deciziei civile nr. 50/18.06.2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi s-a dispus suspendarea judecării apelului declarat de apelantul A. împotriva Sentinţei civile nr. 8709 din 4 decembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2017, până la soluţionarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a recursului declarat împotriva soluţiei de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.

Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (5) Legea nr. 47/1992 rep. "Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare".

În acest termen, potrivit dispoziţiilor procedurale, se depune declaraţia de recurs dar şi motivele de recurs. În acest sens, dispoziţiile art. 487 alin. (1) C. proc. civ. sunt imperative atunci când prevăd că "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs".

Sancţiunea nerespectării acestei obligaţii este prevăzută de art. 489 alin. (1) C. proc. civ. prin care se dispune că "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)".

Faţă de dispoziţiile legale evocate, se constată că recurentul a declarat recurs împotriva încheierii prin care s-a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a Deciziei civile nr. 50 din 18 iunie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cadrul termenului legal, sub rezerva depunerii la dosar a dezvoltării motivelor de recurs, ulterior comunicării încheierii atacate.

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, se constată că încheierea atacată a fost comunicată recurentului la data de 14 decembrie 2018, potrivit dovezii de comunicare aflată la dosarul curţii de apel.

Declaraţia de recurs a fost depusă la 10 octombrie 2018, în termenul legal, însă motivele cererii de recurs au fost depuse la data de 21 decembrie 2018, fiind formulate peste termenul legal de 48 de ore precizat de art. 29 alin. (5) Legea nr. 47/1992 republicată, coroborat cu art. 487 alin. (1) C. proc. civ., cu consecinţa că motivele invocate în sprijinul recursului nu pot fi analizate.

Prin urmare, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea nulităţii recursului în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (1) C. proc. civ. şi va constată nulitatea cererii de recurs formulată de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 9 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea cererii de recurs formulată de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 9 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 martie 2019.

GGC - NN