Prematurity of cassation against recusal dismissal before final judgment on merits
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as premature the cassation appeal filed by the defendant company against the Court of Appeal’s order rejecting a recusal motion. The dispute concerned a procedural challenge to the recusal of two judges from the Court of Appeal panel, where the appellant argued that prior rulings in related cases involving common group companies demonstrated bias, thereby violating legal validity grounds. The court held that under Article 53(1) of the Code of Civil Procedure, an order dismissing a recusal request may only be challenged via appeal to the superior court within five days of the communication of the final decision on the merits; since the appeal against the underlying first-instance judgment had not yet been resolved at the time the recusal dismissal was appealed, the cassation motion was filed prematurely and was consequently rejected without further appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 53 alin. (1) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ; Prematurity of cassation against recusal dismissal before final judgment on merits: Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, acesta fiind redactat şi comunicat părţilor.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
În şedinţa publică din 02.11.2017 apelantele-pârâte B. SRL şi C. SA prin administrator special D. au formulat cerere de recuzare a completului de judecată C17A compus din - preşedinte - E. şi judecător - F., în raport de Decizia civilă nr. 1214/29.06.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în Dosarul nr. x/2016.
Prin încheierea din 10.11.2017 a fost respinsă cererea de recuzare formulată de apelantele-pârâte B. SRL şi C. SA prin administrator special D., în cauza având ca obiect cererile de apel formulate de apelantele pârâte B. SRL şi C. SA prin administrator special D. împotriva Sentinţei civile nr. 2894/16.05.2017, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în Dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu intimata reclamantă G. SPRL, administrator judiciar al C. SA, ca neîntemeiată.
Împotriva încheierii din 10.11.2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, a formulat recurs C. SA prin administrator special D..
Recurenta susţine că, deşi diferenţa dintre Dosarul nr. x/2016 şi prezentul dosar o reprezintă faptul că beneficiarul plăţii efectuate de C. SA este o altă societate faţă de H., obiectul dosarului şi temeiul plăţilor efectuate sunt identice cu cele ale prezentului dosar, mai mult, atât H. cât şi societatea I. fac parte din acelaşi grup de societăţi având persoane comune în organele de conducere şi reprezentare. Astfel, arată recurenta că judecătorii au soluţionat anterior alte cauze care îi privesc pe reclamant şi pe pârât, exprimându-şi părerea cu privire la soluţia ce se va pronunţa în cauză.
În drept a fost invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, acesta fiind redactat şi comunicat părţilor.
Analizând recursul, Înalta Curte, constituită în completul de filtru, reţine următoarele:
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în noul C. proc. civ., în art. 457.
Prezentul recurs are ca obiect încheierea din 10.11.2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin care a fost respinsă o cerere de recuzare.
Conform art. 53 alin. (1) C. proc. civ. încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza. Când această hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs la instanţa superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri.
Aşadar, din dispoziţiile legale evocate se constată că art. 53 alin. (1) C. proc. civ..prevede în mod explicit exercitarea căii de atac doar odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza, în speţă apelurile împotriva Sentinţei nr. 2894/16.05.2017 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă.
Astfel cum rezultă din datele dosarului, apelurile au fost soluţionate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin Decizia nr. 99/17.01.2019, ulterior formulării recursului împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare.
Întrucât recurenta a exercitat calea de atac a recursului împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de recuzare înainte de a fi soluţionate apelurile, cererea de recurs este formulată prematur.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge recursul ca prematur.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca prematur recursul declarat de recurenta-pârâtă C. SA prin administrator special D. împotriva încheierii din 10 noiembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 februarie 2019.