Negative Jurisdictional Conflict Resolved: Execution Challenge Sent to Piatra-Neamț Court

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Piatra-Neamţ sub nr. x/2018 din data de 16.04.2018, contestatoarea Compania Judeţeană D. SA a solicitat instanţei, în contradictoriu cu intimatul A., anularea încheierii din data de 28.03.2018 din Dosarul nr. x/2018 al BEJ B. de stabilire a cheltuielilor de executare, anularea încheierii de încuviinţare a executării silite nr. x/2018 pronunţată de Judecătoria Piatra-Neamţ în Dosarul nr. x/2018; anularea tuturor actelor de executare efectuate în Dosarul nr. x/2018 al BEJ B., întoarcerea executării silite şi obligarea salariatului A. la plata sumei de 11.571,5 RON şi anularea raportului de expertiză efectuat de C..

Contestatoarea a depus precizări, prin care a arătat că înţelege să formuleze şi contestaţie cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, respectiv a hotărârii Curţii de Apel Bacău.

Prin Sentinţa civilă nr. 4846/21.11.2018, Judecătoria Piatra-Neamţ a dispus admiterea excepţiei de necompetenţă materială a Judecătoriei Piatra-Neamţ, invocată din oficiu de instanţă şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect contestaţie la executare, în favoarea Curţii de Apel Bacău.

În analiza excepţiei, instanţa a reţinut că acţiunea aşa cum a fost precizată, este una complexă, având două capete principale de cerere, respectiv contestaţie la titlu, contestaţie la executare şi un capăt de cerere accesoriu, respectiv întoarcere executare.

Instanţa a constatat că, potrivit dispoziţiilor art. 724 alin. (1) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cererii de întoarcere a executării revine instanţei judecătoreşti care a desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea silită, deci instanţei de executare.

Potrivit dispoziţiilor art. 714 C. proc. civ. "contestaţia se introduce la instanţa de executare" iar "contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută.."

Totodată, instanţa a reţinut dispoziţiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ. în conformitate cu care "în cazul în care mai multe capete principale de cerere (...) au fost deduse judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt".

Instanţa a reţinut că executarea silită declanşată la cererea intimatului are la bază dispoziţiile titlurilor executorii reprezentate de Sentinţa nr. 1453/7.07.2017 a Tribunalului Neamţ şi Decizia Curţii de Apel Bacău nr. 956/6.12.2017 pronunţate în Dosarul nr. x/2016 prin care a fost modificată în parte sentinţa apelată cu privire la modalitatea de calcul a drepturilor salariale.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău la 3.12.2018.

Învestită cu soluţionarea celor 3 capete de cerere (contestaţie la executare, întoarcere executare silită şi contestaţie privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu) Curtea de Apel Bacău a reţinut că sunt incidente dispoziţiile art. 99 alin. (1) din C. proc. civ. conform cărora când reclamantul a sesizat instanţa cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competenţa se stabileşte în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenţii în parte, dacă unul dintre capetele de cerere este de competenţa altei instanţe, instanţa sesizată va dispune disjungerea şi îşi va declina în mod corespunzător competenţa.

În speţă, legiuitorul însuşi a stabilit o competenţă diferită, în acelaşi articol 714 din C. proc. civ. fiind evident că alin. (3) este o excepţie de la regula instituită la alin. (1).

În acest context, nu se mai poate aprecia, peste voinţa legiuitorului clar exprimată în art. 714 C. proc. civ., că ar fi aplicabile dispoziţiile art. 99 alin. (2), din acelaşi act normativ.

Pentru aceste motive instanţa a disjuns capetele de cerere vizând contestaţia la executare şi întoarcerea executării silite de capătul de cerere vizând contestaţia privind lămurirea titlului executoriu, a declinat primele două capete de cerere la Judecătoria Piatra-Neamţ şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu conflictul negativ de competenţă.

Privitor la contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, asupra căreia Curtea s-a constatat competentă a se pronunţa, s-a reţinut că ab initio, lămurirea unui titlu presupune un dispozitiv ambiguu, care nu poate fi pus în executare. Însă, în speţă, dispozitivul este clar, precis, fără loc de interpretări. Faptul că are un obiect determinabil, iar nu determinat, este lipsit de relevanţă, din perspectiva art. 628 alin. (2) C. proc. civ., instanţa precizând în mod expres dispoziţiile legale şi criteriile în baza cărora urmează a se face plata.

În consecinţă, a respins contestaţia privind lămurirea titlului executoriu formulată de contestatoarea Compania Judeţeană D. SA Neamţ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Analizând actele şi lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două instanţe s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Înalta Curte reţine că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra-Neamţ, Compania Judeţeană D. SA Neamţ a formulat contestaţie la executare. Ulterior contestatoarea a depus precizări, prin care a arătat că înţelege să formuleze şi contestaţie cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, respectiv a hotărârii Curţii de Apel Bacău.

Urmare acestei precizări, Judecătoria Piatra-Neamţ şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bacău fiind invocate dispoziţiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ.

Curtea de Apel Bacău a reţinut şi soluţionat contestaţia cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Piatra-Neamţ doar în ceea ce priveşte contestaţia la executare întemeiată pe art. 651 C. proc. civ.

Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ. în conformitate cu care, în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt, instituie regula în această materie.

În cauză, chiar dacă între contestaţia la executare şi contestaţia la titlu este o strânsă legătură, această regulă nu are aplicabilitate în cauză întrucât normele care reglementează competenţa în privinţa celor două tipuri de contestaţii au caracter de excepţie, legiuitorul stabilind în mod expres competenţa pentru aceste acţiuni.

În aceste condiţii, în situaţia în care, pe lângă contestaţia la executare se formulează şi contestaţie la titlu, iar instanţele competente sunt diferite, soluţia legală este aceea a suspendării contestaţiei la executare până la soluţionarea contestaţiei la titlu şi declinarea competenţei de soluţionare a contestaţiei la titlu în favoarea instanţei competente potrivit art. 714 alin. (3) C. proc. civ., altfel s-ar ajunge ca instanţa de executare să nu mai soluţioneze contestaţiile la executare, prin simpla formulare şi a unei contestaţii la titlu, ceea ce contravine normelor de competenţă şi încalcă principiul instituit prin art. 122 C. proc. civ.

În concluzie, judecătoria este instanţa competentă material să soluţioneze contestaţia la executare în raport de dispoziţiile art. 714 alin. (1) şi art. 651 C. proc. civ.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4), C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cererii ce face obiectul cauzei, în favoarea Judecătoriei Piatra-Neamţ căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra-Neamţ.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 februarie 2019.