Thermal rehabilitation fee recovery; declination of Supreme Court jurisdiction for appeals under 200,000 RON to Court of Appeal

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 05 decembrie 2017, sub nr. x/2017, reclamantul Municipiul Slatina - prin Primar a chemat în judecată pe pârâţii A. şi B., pentru ca, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa în cauză, să se dispună obligarea pârâţilor, în solidar, la plata debitului restant de 629,29 RON, reprezentând cota de contribuţie pentru lucrările de reabilitare termică la imobilul aparţinând pârâtului, cu dobânzi şi majorări de întârziere.

Prin Sentinţa civilă nr. 771/2018 din 19 februarie 2018, Judecătoria Slatina a admis în parte cererea formulată de reclamantul Municipiul Slatina - prin Primar, în contradictoriu cu pârâţii A. şi B. Au fost obligaţi pârâţii, în solidar, către reclamant la plata sumei de 530,88 RON, reprezentând avans reabilitare şi debit pentru 2015 şi 2016 şi la dobânda legală aferentă debitului, calculată de la data scadenţei şi până la data plăţii efective. A fost respinsă cererea reclamantului de obligare a pârâţilor la cheltuieli de judecată, ca neîntemeiată.

Prin Decizia nr. 619/2018 din 21 iunie 2018, pronunţată de Tribunalul Olt, secţia I civilă, a fost respins apelul declarat de apelantul-reclamant Municipiul Slatina - prin Primar, împotriva Sentinţei civile nr. 771/2018 din 19 februarie 2018, ca nefondat.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 10 septembrie 2018.

Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepţia necompetenţei materiale asupra căreia, în temeiul art. 132 C. proc. civ. raportat la art. 494 din acelaşi cod, reţine următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate de Tribunalul Olt, secţia I civilă, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat prin Decizia nr. 18/2018 din 01 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018 şi publicată în M. Of. nr. 965/14.11.2018:

"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicate în M. Of. nr. 582/20.07.2017, revine curţilor de apel."

Potrivit dispoziţiilor art. 97 pct. 1 din C. proc. civ., "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Aşadar, prima teză a acestui text a atribuit instanţei supreme competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel.

A doua teză a art. 97 pct. 1 din C. proc. civ. se referă la alte hotărâri, cum sunt cele ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Biroului Electoral Central, ale secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care instanţei supreme îi revine competenţa de a soluţiona recursuri, constituită fie în complet al unei secţii, fie în Completul de 5 Judecători.

Organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 94 - 97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanţelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanţele superioare învestite cu soluţionarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluţiile pronunţate de instanţele inferioare.

Astfel, în condiţiile reglementării actuale, competenţa trebuie atribuită prin aplicarea principiului organizării judecătoreşti în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanţe a controlului judiciar din treaptă în treaptă, dispoziţiile legale relevând că un atare sistem, în materie procesual civilă, nu a fost abandonat prin noul C. proc. civ.

Înalta Curte are, de asemenea, în vedere dispoziţiile art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cărora:

"Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I."

De aceea, în condiţiile pronunţării deciziei recurate de către Tribunalul Olt, secţia I civilă, competenţa de soluţionare a recursului aparţine Curţii de Apel Craiova, instanţă în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurentul-reclamant Municipiul Slatina prin primar împotriva Deciziei nr. 619/2018 din 21 iunie 2018, pronunţate de Tribunalul Olt, secţia I civilă, în favoarea Curţii de Apel Craiova.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2019.

GGC - NN