Jurisdiction for appeal of monetary claims under 200,000 RON against tribunal judgments resting with courts of appeal

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu sub nr. x/2017, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtele S.C. C. S.A. Bucureşti şi S.C. D. S.A., au solicitat să se constate caracterul abuziv al clauzei de risc valutar prevăzute la pct. 6. (condiţii speciale) şi pct. 4.1. Secţiunea 4 (condiţii generale) din contractul de credit şi eliminarea acesteia; să se constate nulitatea absolută a acestei clauze contractuale; să se dispună îngheţarea cursului de schimb valutar CHF - leu, pentru efectuarea plăţilor în temeiul convenţiilor încheiate la valoarea de la data încheierii şi semnării contractului; rambursarea creditului la valoarea RON/CHF de la data semnării contractului, pe întreaga perioadă de valabilitate a acestuia şi restituirea sumelor plătite în plus de către reclamanţi, rezultate din diferenţa de curs valutar valabil de la momentul efectuării fiecărei plăţi şi cursul de la data semnării contractului de credit, sume actualizate cu dobânda legală şi indicele de inflaţie anuală, de la data încasării fiecărei sume nedatorate şi până la achitarea integrală a acestora de către pârâte; stabilizarea plăţilor, având la bază principiile nominalismului monetar şi impreviziunii consacrate de art. 1578 şi 970 C. civ., dar şi de Regulamentul valutar B.N.R. nr. 4/2005, suma solicitată, la data depunerii acţiunii fiind de 65.564,38 RON, cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin Sentinţa civilă nr. 5367/2017 din 29 iunie 2017, Judecătoria Târgu Jiu, secţia civilă, a respins, ca neîntemeiate, excepţiile necompetenţei materiale şi teritoriale ale instanţei. A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a C. şi a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu aceasta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane ce nu are calitate procesuală pasivă. A respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta D. A luat act că pârâtul şi-a rezervat dreptul de a solicita pe cale separată cheltuieli de judecată.

Prin Decizia nr. 65 din 29 ianuarie 2018, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, a fost admis apelul declarat de apelanţii-reclamanţi A. şi B.. A fost schimbată sentinţa apelată, în sensul că a fost admisă acţiunea şi s-a constatat caracterul abuziv al clauzelor prevăzute la pct. 6 (condiţii speciale) şi Secţiunea 4 pct. 4 (condiţii generale) din contractul de credit. S-a dispus efectuarea plăţilor în temeiul contractului la valoarea CHF de la data încheierii contractului, pe întreaga perioadă de derulare a acestuia. A fost obligată pârâta să restituie reclamanţilor sumele încasate în plus faţă de cursul valutar de la data încheierii contractului, sume ce urmează a fi actualizate cu dobânda legală şi indicele de inflaţie, de la data încasării fiecărei sume şi până la data restituirii efective. A fost obligată pârâta la plata sumei de 3.000 de RON, cu titlu de cheltuieli de judecată la fond şi în apel. A fost respins apelul incident declarat de apelanta pârâtă D. S.A.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta S.C. D. S.A.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 01 octombrie 2018.

Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepţia necompetenţei materiale asupra căreia, în temeiul art. 132 C. proc. civ. raportat la art. 494 din acelaşi cod, reţine următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat prin Decizia nr. 18/2018 din 01 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018 şi publicată în M. Of. nr. 965/14.11.2018:

"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicate în M. Of. nr. 582/20.07.2017, revine curţilor de apel."

Potrivit dispoziţiilor art. 97 pct. 1 din C. proc. civ., "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Aşadar, prima teză a acestui text a atribuit instanţei supreme competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel.

A doua teză a art. 97 pct. 1 din C. proc. civ. se referă la alte hotărâri, cum sunt cele ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Biroului Electoral Central, ale secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care instanţei supreme îi revine competenţa de a soluţiona recursuri, constituită fie în complet al unei secţii, fie în Completul de 5 Judecători.

Organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 94-97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanţelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanţele superioare învestite cu soluţionarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluţiile pronunţate de instanţele inferioare.

Astfel, în condiţiile reglementării actuale, competenţa trebuie atribuită prin aplicarea principiului organizării judecătoreşti în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanţe a controlului judiciar din treaptă în treaptă, dispoziţiile legale relevând că un atare sistem, în materie procesual civilă, nu a fost abandonat prin noul C. proc. civ.

Înalta Curte are, de asemenea, în vedere dispoziţiile art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cărora:

"Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I."

De aceea, în condiţiile pronunţării deciziei recurate de către Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, competenţa de soluţionare a recursului aparţine Curţii de Apel Craiova, instanţă în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurenta-pârâtă S.C. D. S.A. împotriva Deciziei nr. 65 din 29 ianuarie 2018, pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Craiova.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2019.

GGC - NN