Supreme Court decline of jurisdiction for appeal against intermediate decision in consumer credit dispute
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the bank's exception of material incompetence and declined jurisdiction to the Craiova Court of Appeal, leaving the lower court rulings intact pending appeal, wherein the bank initially lost claims for the nullity of abusive fee and currency clauses in a CHF-denominated credit contract. The dispute originated from a consumer claim for the absolute nullity of abusive clauses (issuance fee and currency risk transfer) and restitution of excess amounts, which the first instance partially admitted and the appellate court upheld. The decisive legal basis is Article 96(3), Article 97(1), and Article 483 of the Civil Procedure Code, interpreted in light of Constitutional Court Decision No. 369/2017 and the High Court’s uniform interpretation Decision No. 18/2018, which assigns jurisdiction for appeals against Tribunal decisions in monetary cases valued up to 200,000 RON to the Courts of Appeal rather than the Supreme Court.
Legislator headnote
AI generatedart. 132 C. proc. civ, art. 483 din C. proc. civ, art. 97 pct. 1 din C. proc. civ, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, art. 517 alin. (4) din C. proc. civ; Supreme Court decline of jurisdiction for appeal against intermediate decision in consumer credit dispute: Potrivit dispoziţiilor art. 97 pct. 1 din C. proc. civ., "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu, sub nr. x/2017, reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele S.C. C. S.A. şi S.C. C. S.A. Sucursala Târgu Jiu, constatarea nulităţii absolute parţiale a clauzei înscrise la art. 4.1 din condiţiile generale ale Contractului de credit nr. x/04.04.2007, ca fiind abuzivă; obligarea pârâtelor la restituirea sumei încasate cu titlul de comision de acordare; constatarea nulităţii absolute parţiale a clauzelor inserate la art. 5.2 din condiţiile generale ale Contractului de credit nr. x din 04.04.2007, privind efectuarea plăţilor în moneda creditului şi suportarea de către consumator a diferenţelor de curs valutar ca fiind abuzive; îngheţarea cursului de schimb valutar CHF - leu pentru efectuarea plăţilor în temeiul contractului de credit la valoarea de la data încheierii contractului, respectiv calcularea şi plata ratelor de rambursare a creditului la valoarea în RON a francului elveţian de la data încheierii contractului pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului; obligarea pârâtelor la restituirea sumelor încasate în plus faţă de cursul de la data încheierii contractului de credit, de la data încheierii contractului până la data rămânerii definitive a hotărârii; obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Prin Sentinţa nr. 600/2018 din 06 februarie 2018, pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu, secţia civilă, în Dosarul nr. x/2017, a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtele S.C. C. S.A. şi S.C. C. S.A. Sucursala Târgu Jiu. S-a constatat caracterul abuziv al art. 4.1 din Contractul nr. x din data de 04.04.2007, referitor la comisionul de acordare. Au fost obligate pârâtele să restituie reclamanţilor suma de 212,50 CHF, cu titlu de comision de acordare. A fost respinsă în rest acţiunea civilă, ca neîntemeiată. S-a luat act că pârâtele nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Prin Decizia nr. 418/2018 din 19 septembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-pârâtă S.C. C. S.A. împotriva Sentinţei nr. 600/2018 din 06 februarie 2018.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta S.C. C. S.A.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 19 noiembrie 2018.
Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepţia necompetenţei materiale asupra căreia, în temeiul art. 132 C. proc. civ. raportat la art. 494 din acelaşi cod, reţine următoarele:
Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat prin Decizia nr. 18/2018 din 01 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018 şi publicată în M. Of. nr. 965/14.11.2018:
"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicate în M. Of. nr. 582/20.07.2017, revine curţilor de apel."
Potrivit dispoziţiilor art. 97 pct. 1 din C. proc. civ., "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".
Aşadar, prima teză a acestui text a atribuit instanţei supreme competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel.
A doua teză a art. 97 pct. 1 din C. proc. civ. se referă la alte hotărâri, cum sunt cele ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Biroului Electoral Central, ale secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care instanţei supreme îi revine competenţa de a soluţiona recursuri, constituită fie în complet al unei secţii, fie în Completul de 5 Judecători.
Organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 94 - 97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanţelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanţele superioare învestite cu soluţionarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluţiile pronunţate de instanţele inferioare.
Astfel, în condiţiile reglementării actuale, competenţa trebuie atribuită prin aplicarea principiului organizării judecătoreşti în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanţe a controlului judiciar din treaptă în treaptă, dispoziţiile legale relevând că un atare sistem, în materie procesual civilă, nu a fost abandonat prin noul C. proc. civ.
Înalta Curte are, de asemenea, în vedere dispoziţiile art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cărora:
"Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I."
De aceea, în condiţiile pronunţării deciziei recurate de către Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, competenţa de soluţionare a recursului aparţine Curţii de Apel Craiova, instanţă în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurenta-pârâtă S.C. C. S.A. împotriva Deciziei nr. 418/2018 din 19 septembrie 2018, pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Craiova.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2019.
GGC - NN