Jurisdictional allocation of appeals against court of appeal decisions in foreign currency credit disputes following Constitutional Court ruling
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (HCCJ) dismissed its own jurisdiction, ruling that it was materially incompetent to hear the appeal against a decision issued by a court of appeal, thereby referring the case to the Craiova Court of Appeal. The underlying dispute involved a consumer credit agreement denominated in a foreign currency, where the borrowers challenged specific clauses as abusive, including those regarding issuance and administration fees, early repayment penalties, and the allocation of exchange rate risk. While the first instance partially admitted the claims, the court of appeal subsequently reversed aspects of the decision, declaring the exchange rate risk clause abusive, freezing the currency exchange rate at the contract's inception, and ordering the bank to return sums collected due to currency fluctuations along with legal interest. The HCCJ's procedural ruling was based on the mandatory interpretation provided by its Unified Interpretation Decision No. 18/2018, which established that appeals against decisions rendered by courts of appeal in money-estimable cases valued up to 200,000 RON fall under the material jurisdiction of the high courts of appeal, not the HCCJ, pursuant to Articles 96(3), 97(1), and 132 of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 1271 C. civ, art. 966 din C. civ, art. 1578 C. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 494 C. proc. civ, art. 96 pct. 3 C. proc. civ; Jurisdictional allocation of appeals against court of appeal decisions in foreign currency credit disputes following Constitutional Court ruling: The underlying dispute involved a consumer credit agreement denominated in a foreign currency, where the borrowers challenged specific clauses as abusive, including those regarding issuance and administration fees, early repayment penalties, and the allocation of exchange rate risk. While the first instance partially admitted the claims, the court of appeal subsequently reversed aspects of the decision, declaring the exchange rate risk clause abusive, freezing the currency exchange rate at the contract's inception, and ordering the bank to return sums collected due to currency fluctuations along with legal interest. The HCCJ's procedural ruling was based on the mandatory interpretation provided by its Unified Interpretation Decision No. 18/2018, which established that appeals against decisions rendered by courts of appeal in money-estimable cases valued up to 200,000 RON fall under the material jurisdiction of the high courts of appeal, not the HCCJ, pursuant to Articles 96(3), 97(1), and 132 of the Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for admitting the exception of material incompetence and declining jurisdiction in favor of the Court of Appeal.
Full text
Din examinarea lucrărilor din dosar s-au constatat următoarele:
1. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru, sub Dosarul nr. x/2017, la data de 8 noiembrie 2017, reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pârâtele SC C. SA şi SC C. SA - Agenţia Motru, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună următoarele:
- constatarea nulităţii absolute a clauzelor înscrise la pct. 4 art. 4.10 lit. a), b), c), d), e) din contractul de credit nr. x din 05.06.2007, ca fiind clauze abuzive;
- obligarea pârâtelor la restituirea sumelor încasate cu titlu de comision de acordare şi comision de administrare actualizate la data plăţii, cu rata inflaţiei şi dobânda legală aferentă, în urma rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în prezenta cauză;
- constatarea nulităţii absolute a clauzelor înscrise la punctul 5 art. 5.1 din contractul de credit nr. x din 05.06.2007, ca fiind clauză abuzivă;
- stabilizarea (îngheţarea) cursului de schimb CHF-LEU, la cursul existent în momentul semnării contractului, curs care se calculeze la toată perioada contractului, în virtutea constatării ca abuzivă a clauzei înscrise la art. 5.1 din contractul criticat şi prin raportare la art. 1271 C. civ.
- obligarea pârâtelor la returnarea sumelor încasate în urma fluctuaţiei cursului valutar (deci sume provenite din diferenţa de curs valutar), ca diferenţă de la cursul de schimb de la semnarea contractului şi până în prezent, actualizate la data plăţii, cu rata inflaţiei şi dobânda legală aferentă.
În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 193/2000, O.U.G. nr. 50/2010, O.G. nr. 9/2000, art. 5, art. 965, art. 966 din C. civ. din 1864, art. 1578 C. civ. în vigoare la data semnării contractului.
2. Prin Sentinţa civilă nr. 343 din 19 februarie 2018 pronunţată de Judecătoria Motru, în Dosarul nr. x/2017, a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtele SC C. SA Agenţia Motru şi SC C. SA Bucureşti.
S-au constatat ca fiind abuzive clauzele prevăzute de art. 4.10 lit. a), b) şi c) din contractul x/05.06.2007 şi, pe cale de consecinţă, s-a constatat nulitatea absolută a acestora.
A fost obligată pârâta la plata către reclamanţi a sumelor reţinute în temeiul art. 4.10 lit. a), b) şi c) din contractul x/07.06.2007 la cursul B.N.R. în RON la data plăţii sume actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală.
A fost respinsă în rest cererea.
A fost obligată pârâta la plata către reclamanţi a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.400 RON.
3. Prin Decizia nr. 449/2018 din 3 octombrie 2018 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, a fost admis apelul declarat de reclamanţi A. şi B. împotriva Sentinţei civile nr. 343 din 19 februarie 2018 pronunţată de Judecătoria Motru.
A fost admis apelul declarat de pârâta SC C. SA Bucureşti împotriva Sentinţei civile nr. 343 din 19 februarie 2018 pronunţată de Judecătoria Motru, fiind schimbată sentinţa apelată, în sensul că s-a admis în parte acţiunea, au fost respinse cererile privind constatarea caracterului abuziv al art. 4.10 lit. b) - comision de administrare lunară, art. 4.10 lit. d) privind comisionul de rambursare anticipată.
Totodată, s-a constatat caracterul abuziv al clauzei prevăzute la art. 5.1 - în teza referitoare la riscul valutar şi s-a constatat nulitatea absolută parţială a clauzei prevăzute de art. 5.1, în teza privind suportarea riscul valutar de către împrumutaţi, fiind menţinută această clauză în teza referitoare la restituirea creditului în moneda în care a fost acordat.
S-a dispus stabilizarea cursului de schimb CHF-LEU la momentul semnării contractului de credit, curs care va rămâne valabil pe toată perioada derulării contractului, urmând ca ratele să fie recalculate şi plătite la cursul de la data încheierii contractului.
S-a dispus restituirea sumelor încasate în plus, rezultate din diferenţa cursului valutar la momentul achitării fiecărei rate, faţă de cel din momentul încheierii contractului, cu dobânda legală aferentă şi rata inflaţiei.
Au fost reduse cheltuielile de judecată acordate în primă instanţă de la suma de 2400 RON la suma de 1200 RON.
A fost obligată apelanta-pârâtă la plata către apelanţii-reclamanţi a sumei de 3200 RON cu titlul de cheltuieli de judecată la prima instanţa şi în apel.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.
4. Împotriva Deciziei nr. 449/2018 din 3 octombrie 2018 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, a declarat recurs pârâta C. SA Bucureşti, în raport cu art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi casarea deciziei atacate.
5. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la 7 decembrie 2018.
6. Examinând cu prioritate, în temeiul art. 132 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea recursului declarat în cauză, Înalta Curte reţine următoarele:
Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate de tribunal, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv.
Potrivit art. 96 pct. 3 C. proc. civ., "curţile de apel judecă: ca instanţe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege", iar potrivit art. 97 pct. 1 din acelaşi act normativ, "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă: recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".
Prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 965/14.11.2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursului declarat împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582/20.07.2017, revine curţilor de apel.
Având în vedere că deciziile pronunţate în interesul legii au caracter obligatoriu pentru instanţele judecătoreşti de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., rezultă că dezlegarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, se impune a fi respectată începând cu 14 noiembrie 2018.
Pornind de la aceste consideraţii, instanţa supremă constată că obiectul prezentului recurs îl reprezintă Decizia nr. 449/2018 din 3 octombrie 2018 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă.
Astfel, fiind atacată o hotărâre pronunţată în apel de tribunal rezultă că recursul declarat împotriva acestei hotărâri este de competenţa materială a curţii de apel, ca instanţă imediat superioară tribunalului.
Având în vedere că instanţa imediat superioară Tribunalului Gorj este Curtea de Apel Craiova rezultă că soluţionarea recursului declarat în prezenta cauză este de competenţa materială a acestei din urmă instanţe.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) raportat la art. 96 pct. 3 şi art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei sale materiale şi va declina competenţa de soluţionare a recursului declarat de pârâta C. SA Bucureşti împotriva Deciziei nr. 449/2018 din 3 octombrie 2018 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Craiova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă:
Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de pârâta C. SA Bucureşti împotriva Deciziei nr. 449/2018 din 3 octombrie 2018 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Craiova.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 februarie 2019.
GGC - GV