Municipal property restitution and nullity of acquisition act: Supreme Court lack of material competence due to value threshold

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 16 februarie 2015, ulterior precizată şi extinsă, reclamanţii Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi Municipiul Cluj-Napoca reprezentaţi prin Primar au solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii A., B., C., D., E. S.A., Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A. - IFN:

- să constatate că imobilul situat în Cluj-Napoca, str. x, jud. Cluj, înscris în CF nr. x.-Cl-U9 (CF veche 59533) Cluj, nr. top. xS/LXXIV a trecut în proprietatea Statului Român în baza Deciziei nr. 88/08.04.1989;

- să constatate nulitatea absolută a actului de dobândire a imobilului nr. 495/04.03.2010 emis de B.N.P. F.;

- să dispună radierea din CF nr. x, nr. top. x Cluj de sub B3 a dreptului de proprietate al numiţilor A. şi soţia B., ca urmare a constatării nulităţii absolute a Actului de dobândite a imobilului nr. 495/04.03.2010 emis de B.N.P. F.;

- să dispună rectificarea CF nr. x, nr. top. x Cluj nr. 44375, nr. top. x în sensul radierii dreptului de proprietatea al pârâţilor A. şi soţia B. asupra imobilului menţionat şi înscrierea dreptului de proprietate al Statului Român în administrarea Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca;

- să dispună evacuarea persoanelor care ocupă imobilul, respectiv obligarea pârâţilor de rd. 1 şi 2 la predarea liberă a imobilului menţionat, cu cheltuieli de judecată.

Prin Sentinţa civilă nr. 430/2017 din 26 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Cluj-Napoca, secţia civilă, a fost respinsă cererea de chemare în judecată precizată şi extinsă, formulată de reclamanţii Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi Municipiul Cluj-Napoca reprezentaţi prin Primar, în contradictoriu cu pârâţii A., B., C. şi D., E. S.A., Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A. - IFN. Au fost obligaţi reclamanţii la plata către pârâtul A. a sumei de 4.750 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin Decizia civilă nr. 1725/A/2017 din 7 decembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia civilă, a fost respins ca nefondat apelul declarat de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi Municipiul Cluj-Napoca împotriva Sentinţei civile nr. 430/2017 din 26 ianuarie 2017. Au fost obligaţi apelanţii să plătească intimatului A. şi intimatei B. suma de 4.750 RON, cheltuieli de judecată în apel. A fost respinsă cererea intimaţilor G. privind cheltuielile de judecată. A fost admisă cererea formulată de apelanţi şi s-a dispus restituirea către aceştia a sumei de 5.730,39 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 03 septembrie 2018.

Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepţia necompetenţei materiale asupra căreia, în temeiul art. 132 C. proc. civ. raportat la art. 494 din acelaşi cod, reţine următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate de Tribunalul Cluj, secţia civilă, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat prin Decizia nr. 18/2018 din 01 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018 şi publicată în M. Of. nr. 965/14.11.2018:

"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicate în M. Of. nr. 582/20.07.2017, revine curţilor de apel."

Potrivit dispoziţiilor art. 97 pct. 1 din C. proc. civ., "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Aşadar, prima teză a acestui text a atribuit instanţei supreme competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel.

A doua teză a art. 97 pct. 1 din C. proc. civ. se referă la alte hotărâri, cum sunt cele ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Biroului Electoral Central, ale secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care instanţei supreme îi revine competenţa de a soluţiona recursuri, constituită fie în complet al unei secţii, fie în Completul de 5 Judecători.

Organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 94 - 97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanţelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanţele superioare învestite cu soluţionarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluţiile pronunţate de instanţele inferioare.

Astfel, în condiţiile reglementării actuale, competenţa trebuie atribuită prin aplicarea principiului organizării judecătoreşti în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanţe a controlului judiciar din treaptă în treaptă, dispoziţiile legale relevând că un atare sistem, în materie procesual civilă, nu a fost abandonat prin noul C. proc. civ.

Înalta Curte are, de asemenea, în vedere dispoziţiile art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cărora:

"Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I."

De aceea, în condiţiile pronunţării deciziei recurate de către Tribunalul Cluj, secţia civilă, competenţa de soluţionare a recursului aparţine Curţii de Apel Cluj, instanţă în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurenţii-reclamanţi Municipiul Cluj-Napoca şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca împotriva Deciziei civile nr. 1725/A/2017 din 7 decembrie 2017, pronunţate de Tribunalul Cluj, secţia civilă, în favoarea Curţii de Apel Cluj.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2019.

GGC - NN