Jurisdiction over Judge-Transfer Requests: Material Competence of Court of Appeal vs. Supreme Court

Asupra cererii de strămutare, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei supreme la 31 ianuarie 2019, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2018 al Tribunalului Botoşani, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii B., C., D. şi E.

Cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ.

În susţinerea cererii, petentul a arătat că în dosarul a cărui strămutare o solicită deţine calitatea de petent, alături de D., judecător sindic în cadrul Tribunalului Botoşani, B., fost judecător sindic în cadrul Tribunalului Botoşani, C. şi E., lichidatori la Tribunalul Botoşani.

În consecinţă, având în vedere dispoziţiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd competenţa facultativă, solicită strămutarea dosarului la Tribunalul Bistriţa Năsăud, din raza Curţii de Apel Cluj învecinată faţă de Curtea de Apel Suceava.

Analizând prezenta cerere de strămutare, Înalta Curte reţine următoarele:

Dosarul a cărui strămutare se solicită s-a înregistrat la Tribunalul Botoşani la 02.10.2018.

Petentul solicită strămutarea judecării cauzei către Tribunalul Bistriţa Năsăud, din raza Curţii de Apel Cluj, în calitate de instanţă de acelaşi grad învecinată, în temeiul art. 127 alin. (2) C. proc. civ.

Art. 127 C. proc. civ. prevede următoarele:

"(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea. (2) În cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii. (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor."

Alin. (1) reglementează situaţia în care un judecător are calitatea de reclamant, iar alin. (2) reglementează situaţia inversă, în care un judecător are calitatea de pârât.

Sub un prim aspect, Înalta Curte reţine că aplicarea art. 127 C. proc. civ. nu se poate face cu neobservarea naturii facultative a competenţei, ceea ce, în lumina art. 129 alin. (3) C. proc. civ., îi conferă caracter de ordine privată. Prin urmare, astfel cum rezultă din art. 130 alin. (3) C. proc. civ., ea nu poate fi invocată din oficiu de către instanţă, ci numai de către pârât.

Astfel, în aplicarea alin. (1), dacă un judecător sau o instanţă are calitatea de reclamant, revine numai pârâtului alegerea dacă să se prevaleze sau nu de normele referitoare la competenţa facultativă. Dacă un judecător sau o instanţă are calitatea de pârât, în aplicarea alin. (2), revine numai reclamantului alegerea dacă sesizează o instanţă din circumscripţia curţii de apel învecinate.

În Dosar nr. x/2018, niciuna dintre părţi nu a invocat excepţia de necompetenţă a Tribunalului Botoşani, prin invocarea art. 127 C. proc. civ., ci reclamantul a solicitat strămutarea cauzei pentru acest motiv.

Sub al doilea aspect, conform alin. (2) al art. 127 C. proc. civ., în forma în vigoare la data introducerii acţiunii, în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă potrivit legii.

Caracterul facultativ al acestei dispoziţii legale permite reclamantului de a recurge sau nu la acest beneficiu oferit de lege, fără că acestuia să-i fie afectată valabilitatea opţiunii.

Potrivit prevederilor art. 127 alin. (2) C. proc. civ. în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată, dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

Sintagma "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ. trebuie conform Deciziei nr. 7/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situaţia în care judecătorul îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei competente să se pronunţe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanţă.

Sintagma "de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ. a fost declarată neconstituţională prin Decizia nr. 290/2018 a Curţii Constituţionale a României publicată în M. Of. nr. 638/23.07.2018.

De la această dată prevederile legale au fost suspendate pe un termen de 45 de zile, iar după împlinirea acestui termen respectivele prevederi legale şi-au încetat efectul întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru corelarea cu prevederile Deciziei Curţii Constituţionale a României decât în data de 21.12.2018 prin intrarea în vigoare a Legii nr. 310/2018.

În această situaţie, la data formulării cererii de chemare în judecată erau în vigoare prevederile art. 127 alin. (1) şi (3) anterioare modificării prin Legea nr. 310/2018, iar pârâţii şi-au desfăşurat activitatea efectiv în cadrul Tribunalului Botoşani, însă reclamantul şi-a exercitat în mod valabil dreptul de opţiune, renunţând la beneficiul acordat de art. 127 alin. (2) C. proc. civ.

Potrivit art. 142 alin. (1) teza I C. proc. civ., competenţa materială în soluţionarea cererilor de strămutare întemeiate pe motive de bănuială legitimă aparţine curţilor de apel, dacă instanţa de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripţia acesteia.

În aplicarea normei legale precitate, instanţa supremă impune concluzia că în soluţionarea cererii de strămutare deduse judecăţii competenţa materială aparţine Curţii de Apel Suceava, în a cărei rază se află Tribunalul Botoşani.

În considerarea celor anterior expuse şi în conformitate cu art. 132 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei sale materiale şi va declina în favoarea Curţii de Apel Suceava competenţa soluţionării cererii formulate de petentul F. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2018 al Tribunalului Botoşani, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competenţa de soluţionare a cererii formulată de petentul F. privind strămutarea judecării procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2018 al Tribunalului Botoşani, secţia I civilă, în favoarea Curţii de Apel Suceava.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 februarie 2019.

GGC - ED