Currency risk clauses in foreign-currency loans: jurisdiction for cassation appeals against tribunal decisions in claims under 200,000 RON

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin Sentinţa nr. 1.117 din 23.02.2018 pronunţată de Judecătoria Târgu-Jiu în Dosarul nr. x/2017, a fost respinsă acţiunea civilă formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A., ca neîntemeiată. S-a luat act ca pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată. Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că în data de 11.12.2007, între S.C. B. S.A. şi reclamantul A. a fost încheiat contractul de împrumut pentru refinanţarea unui credit nr. x, prin care banca a acordat reclamantului un împrumut bancar în cuantum de 69.500 CHF, pentru satisfacerea unor nevoi personale-refinanţare.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel apelantul reclamant A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând ca în baza art. 480 alin. (2) C. proc. civ. să fie admis apelul şi să fie schimbată sentinţa apelată în sensul admiterii acţiunii şi acordării cheltuielilor de judecată, fond şi apel.

Prin Decizia nr. 483/2018 din 17 octombrie 2018 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, a admis apelul declarat de apelantul reclamant A., împotriva Sentinţei nr. 1.117 din 23.02.2018 pronunţată de Judecătoria Târgu-Jiu în Dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata pârâtă S.C. B. S.A., având ca obiect constatare nulitate act.

A modificat sentinţa apelată în sensul că a admis în parte acţiunea, respectiv:

A admis în parte cererea referitoare la constatarea caracterului abuziv al clauzei prevăzută de art. 5.1, în sensul că s-a constatat caracterul abuziv al art. 5.1 în teza ce implică suportarea de către apelantul împrumutat al riscului valutar şi a respins solicitarea apelantului în privinţa constatării caracterului abuziv al acestei clauze în teza ce implică restituirea creditului în moneda acordării acestuia, respectiv CHF.

A dispus stabilizarea cursului de schimb CHF-RON la momentul semnării contractului de credit, curs care va rămâne valabil pe toată perioada derulării contractului, urmând ca ratele să fie recalculate şi plătite la cursul de la data încheierii contractului.

A dispus restituirea sumelor încasate în plus, rezultate din diferenţa cursului valutar la momentul achitării fiecărei rate, faţă de cel din momentul încheierii contractului, sume actualizate la data plăţii cu dobânda legală aferentă.

A menţinut soluţia de respingere a cererilor privind denominarea în moneda creditului şi obligarea pârâtei să recalculeze ratele creditului şi să emită un nou grafic de rambursare.

A obligat intimata pârâta la plata către apelantul reclamant a sumei de 2.500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată .

Pârâta S.C. B. S.A. a declarat recurs împotriva Deciziei nr. 483/2018 din 17 octombrie 2018 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă.

Prin adresa emisă de Tribunalul Gorj, dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării recursului.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 07 decembrie 2018.

Prin rezoluţia completului din 17 decembrie 2019 s-a stabilit termen de judecată pentru 21 februarie 2019, în vederea discutării competenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În şedinţa publică din data de 21 februarie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a rămas în pronunţare asupra excepţiei necompetenţei sale materiale.

Analizând cu prioritate excepţia necompetenţei sale materiale, în raport cu actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că aceasta este întemeiată şi urmează a o admite pentru următoarele considerente:

Decizia supusă recursului a fost pronunţată de către tribunal, într-un litigiu prin care s-a soluţionat o cerere care a declanşat procedura judiciară în faţa judecătoriei.

Cu întâietate, sub aspectul excepţiei de necompetenţă materială, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine incidenţa prevederilor art. 97 pct. 1 din C. proc. civ. din care reiese că instanţa supremă judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat prin Decizia nr. 18/2018 din 01 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018 şi publicată în M. Of. nr. 965/14 noiembrie 2018:

"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicate în M. Of. nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curţilor de apel."

Potrivit dispoziţiilor art. 97 pct. 1 din C. proc. civ., "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Aşadar, prima teză a acestui text a atribuit instanţei supreme competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel.

A doua teză a art. 97 pct. 1 din C. proc. civ. se referă la alte hotărâri, cum sunt cele ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Biroului Electoral Central, ale secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care instanţei supreme îi revine competenţa de a soluţiona recursuri, constituită fie în complet al unei secţii, fie în Completul de 5 Judecători.

Organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 94 - 97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanţelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanţele superioare învestite cu soluţionarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluţiile pronunţate de instanţele inferioare.

Astfel, în condiţiile reglementării actuale, competenţa trebuie atribuită prin aplicarea principiului organizării judecătoreşti în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanţe a controlului judiciar din treaptă în treaptă, dispoziţiile legale relevând că un atare sistem, în materie procesual civilă, nu a fost abandonat prin noul C. proc. civ.

Înalta Curte are, de asemenea, în vedere dispoziţiile art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cărora:

"Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I."

De aceea, în condiţiile pronunţării deciziei recurate de către Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, competenţa de soluţionare a recursului aparţine Curţii de Apel Craiova, instanţă în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia de necompetenţă materială.

Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurenta-pârâtă S.C. B. S.A. împotriva Deciziei nr. 483/2018 din 17 octombrie 2018 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Craiova.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 februarie 2019.

GGC - ED