Commercial peremption of appeals following insolvency suspension: six-month lapse under Article 248(3) CPC

Asupra recursurilor de faţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Comercial Mureş la 22 decembrie 2004, sub nr. x/2004, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei S.C. B. S.R.L. la plata sumei de 2.207.233.808 rol, cu titlu de preţ neachitat, conform facturii nr. x din 21 decembrie 2002, a penalităţilor de 0,15% (3.310.850 RON) pentru fiecare zi de întârziere, de la data scadenţei din 29 mai 2002 şi până la achitarea integrală a debitului, cuantumul total al penalităţilor fiind de 3.082.401.350 RON la 17 decembrie 2004, precum şi a cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 969 şi art. 1073 C. civ. din 1864.

Prin Sentinţa comercială nr. 1.065 din 21 noiembrie 2005, Tribunalul Comercial Mureş a admis acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L.; a respins cererea reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă S.C. B. S.R.L., în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă S.C. A. S.R.L.; a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 220.723,38 RON, cu titlu de preţ neachitat; a sumei de 420.140,52 RON, cu titlu de penalităţi de întârziere aferente perioadei cuprinse între 29 mai 2002 şi 21 noiembrie 2005, precum şi a penalităţilor de 0,15% (331,08 RON), începând cu 22 noiembrie 2005 şi până la achitarea integrală a debitului şi a cheltuielilor de judecată în cuantum de 8.105 RON.

Împotriva acestei sentinţe, pârâta S.C. B. S.R.L. a declarat apel, prin care a formulat critici de netemeinicie şi nelegalitate.

Prin Decizia nr. 56/A din 27 iunie 2006, pronunţată în Dosarul nr. x/2006/CCA, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a admis apelul declarat de apelanta-pârâtă S.C. B. S.R.L. împotriva sentinţei primei instanţe şi a schimbat în parte sentinţa atacată în sensul că a păstrat dispoziţiile privind obligarea pârâtei la plata sumei de 220.723,38 RON, cu titlu de preţ neachitat şi a eliminat dispoziţiile privind plata penalităţilor de întârziere, pe cele privind respingerea cererii reconvenţionale, precum şi pe cele privind cheltuielile de judecată; a admis în parte cererea reconvenţională formulată de pârâta S.C. B. S.R.L. şi a reziliat contractul nr. x din 21 decembrie 2001 pentru executările succesive ulterioare datelor de 10 februarie 2002, 10 martie 2002, 10 aprilie 2002, 10 mai 2002 şi 10 iunie 2002; a respins capele de cerere privind daunele-interese, plata penalităţilor şi rezilierea contractului de custodie; a compensat cheltuielile de judecată solicitate de părţi; a respins apelul declarat de apelanta-pârâtă S.C. B. S.R.L. împotriva încheierii din 27 martie 2006 a primei instanţe; a obligat intimata-reclamantă la plata către apelanta-pârâtă a cheltuielilor de judecată din apel în cuantum de 355,31 RON; a compensat cheltuielile de judecată reprezentând onorariul de avocat din faţa instanţelor de fond.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs atât reclamanta S.C. A. S.R.L., cât şi pârâta S.C. B. S.R.L.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 12 octombrie 2006, sub nr. x/2006.

Prin încheierea din 25 aprilie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a suspendat judecata recursurilor, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006, având în vedere că recurenta-pârâtă a intrat în procedura insolvenţei.

Prin încheierile din 12 decembrie 2007, 15 octombrie 2008, 17 iunie 2009, 17 februarie 2010, 17 noiembrie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a menţinut măsura suspendării recursurilor.

Prin încheierea din 21 mai 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a respins cererea de repunere a cauzei pe rol formulată de recurenta-pârâtă şi a menţinut măsura suspendării recursurilor.

Prin încheierea din 17 mai 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a menţinut măsura suspendării recursurilor.

Prin referatul întocmit la 30 octombrie 2018, s-a consemnat că a încetat cauza care a determinat suspendarea judecăţii recursurilor, întrucât Dosarul nr. x/2006 a fost soluţionat de Tribunalul Specializat Mureş, prin Sentinţa nr. 504 din 20 septembrie 2017, rămasă irevocabilă prin nerecurare la 6 octombrie 2017.

În temeiul dispoziţiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a luat în examinare excepţia perimării recursurilor, invocată din oficiu, reţinând următoarele:

Cu titlu prealabil, instanţa supremă notează că, deşi prin art. 219 pct. 3 din Legea nr. 71/2011 a fost abrogat art. 248 alin. (3) C. proc. civ., această modificare legislativă nu este aplicabilă în prezenta cauză, întrucât acţiunea introductivă de instanţă a fost formulată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 71/2011. Or, art. 223 din Legea nr. 71/2011 prevede că, "dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, procesele şi cererile în materie civilă sau comercială în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a C. civ. se soluţionează de către instanţele legal învestite, în conformitate cu dispoziţiile legale, materiale şi procedurale în vigoare la data când acestea au fost pornite".

Potrivit art. 248 alin. (1) teza I C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an", iar potrivit art. 248 alin. (3) din acelaşi act normativ, "în materie comercială termenul de perimare este de şase luni".

Perimarea reprezintă atât o sancţiune procedurală care conduce la stingerea procesului în faza în care se găseşte, cât şi o prezumţie de desistare, dedusă din faptul nestăruinţei părţilor în proces.

Conform textului de lege anterior evocat, perimarea poate opera atât în etapa judecăţii din primă instanţă, cât şi în etapa judecăţii din căile de atac.

Reglementată ca excepţie de procedură, în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind judecata, excepţia de perimare este peremptorie, întrucât admiterea acesteia conduce la stingerea procesului în faza în care se găseşte şi absolută, întrucât este instituită prin norme de ordine publică, fiind prevăzută în interesul unei bune administrări a justiţiei.

Prin raportare la aceste consideraţii, instanţa supremă constată că prin încheierea din 25 aprilie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a suspendat judecata recursurilor, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006, având în vedere că recurenta-pârâtă a intrat în procedura insolvenţei.

Prin Sentinţa nr. 504 din 20 septembrie 2017, rămasă irevocabilă prin nerecurare la 6 octombrie 2017 şi pronunţată în Dosarul nr. x/2006, Tribunalul Specializat Mureş a dispus închiderea procedurii falimentului şi radierea debitoarei S.C. B. S.R.L. din registrul comerţului.

Instanţa supremă constată că de la data rămânerii irevocabile a sentinţei anterior evocate pricina a rămas în nelucrare, deşi nu mai subzista motivul care a impus suspendarea judecăţii recursurilor.

Având în vedere că pricina a rămas în nelucrare din vina recurentelor începând cu 6 octombrie 2017 şi până la 19 februarie 2019, când a fost luată în examinare excepţia perimării recursurilor, rezultă că s-a împlinit termenul de perimare de şase luni, aplicabil în materie comercială, conform art. 248 alin. (3) C. proc. civ. raportat la art. 223 din Legea nr. 71/2011.

Pentru aceste motive, constatând că pricina a rămas în nelucrare din vina recurentelor mai mult de şase luni, fără ca în acest termen să intervină o cauză de suspendare sau de întrerupere a termenului de perimare, conform art. 249 - 250 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (3) C. proc. civ. raportat la art. 223 din Legea nr. 71/2011 şi art. 252 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., va constata perimate recursurile declarate de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. şi de recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L., prin lichidatori judiciari C. S.P.R.L. şi D. împotriva Deciziei nr. 56/A din 27 iunie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2006/CCA.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimate recursurile declarate de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. şi de recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L., prin lichidatori judiciari C. S.P.R.L. şi D. împotriva Deciziei nr. 56/A din 27 iunie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2006/CCA.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 februarie 2019.

GGC - ED