Application of the unconstitutional Article 127 CPC special territorial competence rule to cases in progress and conflicts between civil and administrative sections.

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:

I. Prin cererea înregistrată la Tribunalul Alba la data de 6 decembrie 2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Casa Naţională de Pensii Publice şi Ministerul Finanţelor Publice, să fie obligaţi pârâţii la restituirea sumei de 6379 RON, reprezentând contribuţia individuală de asigurări sociale, reţinute cu ocazia achitării drepturilor salariale restante în perioada 1.01.2011 - 28.10.2014, cu depăşirea plafonului legal prevăzut de art. 296 indice 4 alin. (2) şi art. 296 indice 18 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, sumă ce urmează să fie actualizată cu indicele de inflaţie, la care să se adauge dobânda legală fiscală aferentă sumelor reţinute nelegal.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat, printre altele, că în perioada în litigiu, în care au fost efectuate reţinerile din drepturile sale salariale, a îndeplinit funcţiile de procuror şef în cadrul DNA - Serviciul Teritorial Alba Iulia, respectiv de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia (în care activează în prezent).

Prin Sentinţa civilă nr. 513/14.03.2018, Tribunalul Alba, secţia I civilă, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamant în favoarea Tribunalului Alba, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă.

Prin Sentinţa nr. 528/CAF/2018, Tribunalul Alba, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamantă în favoarea Tribunalului Alba, secţia I civilă.

Conflictul negativ de competenţă dintre cele două secţii ale Tribunalului Alba, a fost soluţionat prin Sentinţa nr. 126/11 iunie 2018 a Curţii de Apel Alba Iulia, fiind stabilită competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, secţia I civilă.

Prin Sentinţa civilă nr. 1348/19.09.2018, Tribunalul Alba, secţia I civilă, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamant în favoarea Tribunalului Mureş, invocând Decizia Curţii Constituţionale nr. 290/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 638/23 iulie 2018.

Urmare declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş la data de 04.10.2018, cu acelaşi număr de dosar.

În şedinţa publică din data de 27 noiembrie 2018, Tribunalul Mureş, verificându-şi din oficiu competenţa conform art. 131 alin. (1) C. proc. civ., a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, excepţie pe care o apreciază întemeiată.

Prin Sentinţa civilă nr. 1433 din data de 27 noiembrie 2018, Tribunalul Mureş a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Alba.

Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata şi a înaintat dosarul cauzei către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea conflictului.

În motivare, Tribunalul Mureş a apreciat că efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 290/2018 nu pot fi incidente retroactiv în speţă, astfel cum au fost ele invocate în sentinţa de declinare pronunţată de Tribunalul Alba, în raport de data începerii procesului (data înregistrării cererii de chemare în judecată: 6 decembrie 2016).

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) din noul C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Mureş competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Obiectul şi natura litigiului pendinte au fost stabilite prin Sentinţa nr. 126/2018 din 11 iunie 2018, pronunţată în regulator de competenţă de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a statuat că este vorba de un litigiu de asigurări sociale determinat de existenţa unui raport de muncă dintre angajat şi angajator, fiind aplicabile dispoziţiile art. 153 lit. a) din Legea nr. 263/2010, forma în vigoare la data înregistrării acţiunii.

Înalta Curte constată că art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. este norma aplicabilă în stabilirea instanţei competente teritorial să soluţioneze acţiunea reclamantului, incidenţa acestui text de lege fiind atrasă de calitatea acestuia de procuror, ce-şi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Totodată, conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Alba şi Tribunalul Mureş a fost generat de interpretarea şi aplicarea în speţă a dispoziţiilor art. 127 C. proc. civ., ca urmare a pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 290 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 638 din 23 iulie 2018.

Contrar celor reţinute de Tribunalul Mureş, în cauza dedusă judecăţii nu s-a pronunţat o hotărâre de stabilire a competenţei teritoriale, deoarece prin Sentinţa nr. 126 din 11 iunie 2018 a Curţii de Apel Alba Iulia s-a pronunţat un regulator privind competenţa materială procesuală (specializată) a secţiilor din cadrul Tribunalului Alba, această competenţă stabilindu-se în favoarea completului specializat în judecarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale din cadrul secţiei I Civile a instanţei.

Totodată, s-a pus problema dacă declararea neconstituţionalităţii unor sintagme cuprinse în norma de competenţă prevăzută de art. 127 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., prin decizie a Curţii Constituţionale care produce efecte pentru viitor şi erga omnes, se aplică şi acţiunilor în curs (facta pendentia).

Punctul de vedere exprimat de Tribunalul Mureş referitor la efectele în timp ale constatării neconstituţionalităţii omite însă situaţiile juridice în curs de desfăşurare, în care nu s-a depăşit momentul verificării competenţei teritoriale a instanţei.

Decizia Curţii Constituţionale nr. 290/2018 se aplică tuturor proceselor în curs, dacă nu s-a depăşit momentul verificării competenţei prevăzut de art. 131 C. proc. civ., respectiv primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, fiind lipsit de relevanţă momentul înregistrării cererii de chemare în judecată.

După stabilirea competenţei specializate în favoarea sa, Tribunalul Alba, secţia I civilă, şi-a verificat competenţa teritorială la termenul din 19 septembrie 2018, respectiv după publicarea la 23 iulie 2018, în Monitorul Oficial, a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 290 din 26 aprilie 2018.

În acest context, intervenirea constatării neconstituţionalităţii normei de procedură sub aspectele evocate nu putea fi ignorată de instanţă.

Prin urmare, nu se poate reţine o situaţie de retroactivitate, ci de constatare a faptului că stabilirea competenţei teritoriale în cauzele în care sunt incidente dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. este în mod vădit influenţată de un eveniment (declararea neconstituţionalităţii) ce îi afectează sfera de aplicabilitate.

Astfel, în procesele aflate în curs de soluţionare, instanţele judecătoreşti sunt ţinute de statuările Curţii Constituţionale în exercitarea controlului de constituţionalitate a posteriori, căci acestea decid asupra stabilirii instanţei competente teritorial să soluţioneze procesul.

Procesul echitabil nu se poate desfăşura făcând abstracţie de cadrul normativ legal constituţional, fiind vorba despre o situaţie juridică obiectivă şi legală, în desfăşurare, căreia îi este incidentă norma legală astfel cum a fost configurată după pronunţarea instanţei de contencios constituţional.

Astfel, dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. reglementează o normă specială de competenţă, care se referă la o categorie specială de cereri, normă ce se aplică în situaţia în care una dintre părţi, fie reclamant, fie pârât, este judecător, asistent judiciar sau grefier la instanţa competentă să judece cauza sau procuror, pe lângă aceeaşi instanţă.

Astfel, conform art. 127 C. proc. civ., "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea" [alin. (1)]; "în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de aceiaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii, [alin. (2)]; "Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor, [alin. (3)]."

Prin Decizia nr. 290 din 26 aprilie 2018 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 638 din 23 iulie 2018, s-a reţinut că dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. sunt neconstituţionale, încălcând principiul imparţialităţii justiţiei cuprins în art. 124 alin. (2) şi, implicit, dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie, prin limitarea pe care o operează prin sintagma "instanţei la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul lor (parag. 42).

De asemenea, s-a statuat că noţiunea de "judecător" din cuprinsul art. 127 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. îşi găseşte un sens constituţional numai în măsura în care aceasta vizează şi instanţa de judecată, astfel încât competenţa facultativă urmează a se aplica şi în ipoteza în care instanţa de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

Conform celor statuate de Curtea Constituţională, noţiunea de "instanţă la care îşi desfăşoară activitatea" prevăzută de textul legal enunţat trebuie interpretată în sens larg, cu privire la toate ciclurile procesuale ale judecăţii.

În speţă, calitatea reclamantului - de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia - atrage aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., indiferent de instanţa pe lângă care îşi desfăşoară activitatea, în măsura în care aceasta aparţine circumscripţiei curţii de apel din a cărei rază teritorială face parte şi instanţa căreia i-ar reveni, în mod obişnuit, competenţa soluţionării în fond a cererii, respectiv Tribunalul Alba.

Scopul edictării art. 127 C. proc. civ. este acela de a asigura imparţialitatea instanţei. Prin acest text legal sunt nominalizaţi, fără nicio distincţie, subiecţii pe care legiuitorul a înţeles să îi plaseze în sfera de aplicare a acestei norme juridice, făcând referire la judecători, procurori, asistenţi judiciari sau grefieri, indiferent de tipul instanţelor la care aceştia funcţionează, instanţe judecătoreşti ori parchete, instanţe/parchete civile ori militare.

Cum dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. conţin o derogare de la normele de competenţă, reglementând o situaţie excepţională, şi cum, în cauză, este îndeplinită condiţia premisă, aceea ca judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul să funcţioneze la instanţa competentă să soluţioneze cauza, Înalta Curte constată ca în cauză operează prorogarea de competenţă în favoarea Tribunalului Mureş, instanţă judecătorească de acelaşi grad, aflată în circumscripţia Curţii de Târgu Mureş, învecinată Curţii de Apel Alba Iulia, în a cărei circumscripţie se află Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, unde reclamantul îşi desfăşoară activitatea în calitate de procuror.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse şi de principiul asigurării accesului efectiv la justiţie, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) din noul C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cererii, în favoarea Tribunalului Mureş.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureş, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 februarie 2019.

GGC - GV