Recusal challenge appeal barred by prohibition on attacking interlocutory orders before merits judgment

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 24 aprilie 2019 în dosarul nr. x/2016 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, petentul A. a formulat cerere de recuzare a doamnelor judecător B. şi C..

Prin încheierea din data de 6 mai 2019 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a anulat, ca netimbrată, cererea de recuzare formulată de petentul A..

Împotriva încheierii din data de 6 mai 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale A. a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 pct. 5 şi 8 C. proc. civ., în susţinerea căruia, s-a arătat, în esenţă, că petentul A. a satisfăcut obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru la data de 6 mai 2019.

A fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în sensul că recursul este inadmisibil.

Completul de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus, prin încheierea din data de 19 septembrie 2019, comunicarea acestuia părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere.

Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată ca este inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Astfel se constată că legiuitorul, pentru exercitarea căii de atac împotriva încheierii de recuzare, a impus îndeplinirea cumulativă a două condiţii exprese, respectiv ca recursul să fie exercitat numai de către părţi, iar cea de a doua condiţie să fie declarat în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii care priveşte fondul cauzei.

Din verificările efectuate se constată că în cadrul judecăţii în apel nu a fost pronunţată o hotărâre pe fondul cauzei, cauza fiind amânată succesiv la termenele de 7 mai 2019, 23 mai 2019 şi 13 iunie 2019. La ultimul termen acordat în cauză instanţa de apel în temeiul art. 64 alin. (4) C. proc. civ. a suspendat judecata apelului până la soluţionarea căii de atac exercitate împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie accesorie.

Totodată, se constată că recurentul atacând cu recurs încheierea din data 06 mai 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a nesocotit dispoziţiile art. 53 alin. (1) teza II C. proc. civ., formulând calea de atac înainte de soluţionarea litigiului pe fond şi comunicarea acestei hotărâri.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei."

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.

Este ştiut că recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.

Astfel, se constată că recurentul A., atacând cu recurs numai încheierea din data de 06 mai 2019 pronunţată în soluţionarea cererii de recuzare, a nesocotit dispoziţiile art. 53 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., motiv pentru care urmează ca recursul declarat împotriva încheierii din 6 mai 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, să fie respins ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 6 mai 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Ministerul Afacerilor Interne-Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, Detaşamentul de Pompieri "Chimiştilor", Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Dealul Spirii" Bucureşti - Ilfov şi Grupul de intervenţie nr. 3.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 decembrie 2019.

GGC - MM