Military survivor pension recalculation challenge rejected as inadmissible appeal in social insurance case

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Olt, secţia I civilă la 10 aprilie 2018, sub nr. x/2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a solicitat instanţei să constate nelegalitatea Hotărârii Comisiei de Contestaţii din Ministerul Apărării Naţionale cu nr. 35362 din 14 februarie 2018, întrucât nu face referire la faptul că pensia titularului nu s-a calculat şi în baza legii anterioare pentru a putea alege cuantumul cel mai avantajos, astfel cum prevede art. 111 din Legea nr. 223/2015.

A mai solicitat reclamanta obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială să-i calculeze pensia de urmaş după soţul acesteia, în mai întâi în baza legii pensiilor militare în vigoare la data depunerii cererii de pensionare, apoi în baza legii aflată în vigoare, ţinând seama şi de alte acte normative privitoare la pensii (Statutul cadrelor militare, Decizii ale Curţii Constituţionale referitoare la pensiile militare), precum şi să-i plătească pensia de urmaş de la data primei cereri, având în vedere că acordarea drepturilor de pensie a fost amânată din motive de procedură.

Prin Sentinţa nr. 512/2018 din 11 octombrie 2018 pronunţată de Tribunalul Olt, secţia I civilă în dosarul nr. x/2018 a fost respinsă ca neîntemeiată contestaţia formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamanta A..

Prin Decizia nr. 373/2019 din 12 februarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta A. împotriva Sentinţei nr. 512/2018 din 11 octombrie 2018 pronunţată de Tribunalul Olt, secţia I civilă, în contradictoriu cu pârâtele Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale.

Împotriva Deciziei nr. 373/2019 din 12 februarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a formulat recurs reclamanta A..

Prin memoriul de recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă A. a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi obligare Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale la emiterea unei decizii cu pensia susţinătorului recalculată şi actualizată, conform art. 29 din Legea nr. 223/2015, cu solda de funcţie calculate potrivit prevederilor Legii nr. 153/2017, art. 9, art. 38 alin. (3) a), (4) şi Anexa nr. VI a legii, art. 6, art. 7 alin. (2), art. 19.

În susţinerea memoriului de recurs, recurenta arată că hotărârea instanţei de apel este nelegală şi netemeinică, având în vedere că a fost pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept, întrucât decizia de pensie de urmaş din 27 noiembrie 2017, în care susţinătorului i s-a stabilit pentru o vechime cumulată de 31 ani pensie de 875 RON şi pentru urmaş o pensie de 438 RON, este evident greşit calculată.

În acest context, recurenta susţine că instanţa de apel a aplicat greşit legea, ignorând prevederile Legii nr. 153/2017, ulterioare celor invocate şi abrogate implicit. A aplicat prevederile, potrivit cărora, baza de calcul soldele, gradaţiile, determinarea vechimilor a perioadelor de condiţii se face pe baza documentelor emise de către structura militară din care a făcut parte solicitantul, susţinută de acte doveditoare, fiind emise adeverinţe ce atestă situaţia soldelor lunare brute/nete realizate la funcţia de bază, actualizate pentru perioada august 1984 - ianuarie 1985, situaţie ce a fost preluată în calculul pensiei aşa cum rezultă din decizia contestată.

Baza de calcul, soldele, gradaţiile, etc, se determină conform prevederilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 actualizată, coroborate cu prevederile Legii nr. 153/2017.

Netemeinicia deciziei recurate rezultă din faptul că încalcă textul legii, hotărând că este corect cuantumul compus actualizat al soldei de funcţie a susţinătorului de 415 RON la data de 27 noiembrie 2017, când salariul minim pe economie de la 1 februarie 2017 era 1.450 RON.

Stabilirea unui cuantum al pensiei de 875 RON pentru un militar cu 31 ani vechime cumulată este în mod evident rezultatul aplicării greşite a prevederilor legale, contrar voinţei legiuitorului care a acţionat constant pentru creşterea tuturor salariilor şi pensiilor.

Aplicând greşit normele legale potrivit cărora se calculează pensia susţinătorului, Curtea de apela constatat în mod greşit că motivele de apel sunt nefondate şi a respins ca nefondat apelul reclamantei.

În cauză nu s-a formulat întâmpinare.

Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din camera de consiliu din 19 septembrie 2019, potrivit dispoziţiilor art. 494 alin. (4) C. proc. civ., în unanimitate, s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi s-a dispus comunicarea acestuia, prin raport reţinându-se că recursul este inadmisibil.

Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la data de 26 septembrie 2019, recurenta depunând puncte de vedere.

La termenul din 12 decembrie 2019, completul de filtru, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, Înalta Curte a luat în examinare excepţia inadmisibilităţii recursului invocată din oficiu şi, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, urmează să respingă calea extraordinară de atac ca inadmisibilă, în considerarea următoarelor:

Prezentul recurs are ca obiect o decizie, cu caracter definitiv, prin care instanţa de apel a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta A. împotriva Sentinţei nr. 512/2018 din 11 octombrie 2018 pronunţată de Tribunalul Olt, secţia I civilă, în contradictoriu cu pârâtele Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale.

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea atacată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. se prevede că "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - j), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflicte de muncă şi asigurări sociale ...".

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs. Rezultă că deciziile definitive nu pot fi supuse nici apelului şi nici recursului şi, ca atare, are caracter inadmisibil calea de atac exercitată împotriva unor asemenea hotărâri.

Prin Legea nr. 76/2012 (art. 73 pct. 18) s-a modificat art. 214 din Legea nr. 62/2011, în sensul că hotărârile instanţei de fond sunt supuse numai apelului.

Aşa fiind, în litigiile de muncă, pentru acţiunile introduse după intrarea în vigoare a Noului C. proc. civ., calea de atac este numai apelul. Decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei."

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.

Prin urmare, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte urmează în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ. să respingă ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva Deciziei nr. 373/2019 din 12 februarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva Deciziei nr. 373/2019 din 12 februarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimatele-pârâte Comisia de contestaţii din MAPN şi Casa de pensii sectorială din MAPN.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 decembrie 2019.

GGC - MM